Calendar

July 2016
M T W T F S S
« Jun    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Aboneaza-te!

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru indraznet, introdu adresa ta de email mai jos. Un email de confirmare va fi trimis!

Un contract de finanțare și două de asistență tehnică, semnate astăzi, 15 iulie 2016, de România cu Banca Europeană de Investiții (BEI)

This gallery contains 2 photos.

Comunicat de presă

id-anap.gov_.ro1_ logo anap

15 iulie 2016, Sursa : A.N.A.P., http://anap.gov.ro/

BEI acordă  finanțare în valoare de 360 milioane de euro pentru proiecte prioritare în cadrul Programelor Operaționale ale UE din perioada 2014-2020, pentru a susține creșterea în România și extinde furnizarea de servicii de consultanță dedicate autorităților naționale pentru îmbunătățirea implementării proiectelor și a absorbției Fondurilor UE.

Semnare Contract Asistenta tehnica BEI - ANAP

 

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă României un împrumut în valoare de 360 de milioane de euro , pentru acoperirea parțială  a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat în contul contribuției naționale la investițiile orientate către creștere din perioada de programare UE 2014-2020, în cadrul Programelor Operaționale  Competitivitate, Capital Uman și anumite axe prioritare din Infrastructură Mare. Acest împrumut va susține Contractul Român de Parteneriat cu UE pentru perioada de programare 2014-2020, concentrându-se pe investiții în sectoarele energiei, îmbunătățirii mediului înconjurător, Cercetării&Dezvoltării și Inovației (CDI), Tehnologiei Informațiilor și Comunicației (TIC), ocupării forței de muncă, educației și beneficiilor sociale. Împrumutul BEI urmează Împrumutului Strategic Național de Referință pentru Co-finanțare în valoare de 1 miliard de euro pentru proiecte din domeniul transporturilor și mediului, celui în valoare de 300 milioane EUR pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, oferite pentru perioada de programare 2007-2013 și împrumutului în valoare de 300 milioane de euro pentru proiecte din sectorul mediului, în cadrul Programului Operațional pentru Infrastructură Mare din perioada de programare UE 2014-2020, semnat pe 16 iunie 2016 la Luxemburg.

În același timp, banca UE a semnat două Contracte de Servicii de Suport prin Consultanță a Proiectelor, în valoare de aproximativ 19  milioane de euro, cu Agenția Națională de Achiziții Publice (ANAP) și, respectiv, Ministerul Fondurilor Europene. Primul Contract de Servicii prevede asistență pentru ANAP pentru crearea unei strategii naționale de achiziții publice, parte din condiția fundamentală stabilită de UE pentru perioada de programare 2014-2020. Cel de-al doilea va susține implementarea proiectelor de către beneficiari în cadrul Programului Operațional de Infrastructură Mare al UE (adică Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Societatea Națională de Căi Ferate și beneficiari din sectorul apelor și deșeurilor, incluzând în primul rând societăți operaționale regionale). Programul de asistență tehnică pentru „Suport de Consultanță pentru Proiecte” al BEI oferă servicii de consultanță pentru Autoritățile de Management și beneficiarii de Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FESI) în România, în perspectiva financiară a UE 2014-2020. Aceste servicii de asistență tehnică au scopul de a îmbunătăți calitatea proiectelor și a investițiilor finanțate din Fonduri Structurale, diseminarea celor mai bune practici în cadrul UE și contribuie la îmbunătățirea coeziunii.

Semnare Contract Asistenta tehnica BEI - ANAP 2

 

 

„Contractele semnate astăzi vor ajuta la îndeplinirea mandatului băncii UE, în special pentru oferirea de servicii de creditare, de consultanță în toate Statele Membre. Acestea cuprind un set crucial de acțiuni pentru asigurarea unei creșteri economice viitoare sustenabile în UE – acțiuni care s-au dovedit deja a fi de succes în multe State Membre și pe care BEI este dedicată să le implementeze pe larg în România. Împrumutul din partea BEI va co-finanța proiecte de infrastructură publică prioritare, cu o valoare totală de aproximativ 7,7 miliarde de euro, cu efecte economice așteptate puternice în cadrul mai multor Programe Operaționale ale UE (care cuprind în special CDI, TIC și proiecte sociale) și va sta la baza unor transformări structurale ulterioare pe piața muncii, prin îmbunătățirea seturilor de abilități. Contractele de Servicii de Suport de Consultanță pentru Proiecte reprezintă continuarea asistenței tehnice a BEI în curs de desfășurare din 2014. Acestea vor consolida asistența deja oferită prin programul JASPERS începând cu 2008 către autoritățile române, administrații și întreprinderi de stat, cu obiectivul de a pregăti proiecte de înaltă calitate, accelerând absorbția fondurilor UE din perioada de programare curentă, 2014-2020.

Cele două împrumuturi semnate de către BEI cu autoritățile române  în acest an indică existența unui pachet de proiecte care mă aștept să fie în curând suplimentate de începerea operațiunilor legate de FESI în țară și să continue să crească și să se diversifice în viitor, inclusiv prin operaționalizarea Inițiativei pentru IMM-uri dedicată susținerii antreprenoriatului în România”, a declarat Vicepreședintele BEI, Cristian Popa.

„Acordul de împrumut semnat astăzi cu BEI este dovada atenției pe care o acordă atât Guvernul României, cât și banca Uniunii Europene îmbunătățirii gradului de absorbție a fondurilor europene îndreptate către trei programe operaționale: Infrastructură Mare, Competitivitate și Capital Uman. Prin acoperirea parțială a cheltuielilor efectuate de la buget pentru a susține proiecte finanțate din fonduri UE, este redus impactul asupra bugetului de stat. Acest împrumut mai are și potențialul de a impulsiona investițiile în trei domenii majore de interes.

Referitor la achizițiile publice, BEI va asigura expertiză pentru dezvoltarea mai multor măsuri esențiale din cadrul Strategiei. Pentru a fi mai concreți, ne referim la dezvoltarea de sisteme de control intern aferente achiziţiilor publice (I), raționalizarea sistemului de control anticipat (II), implementarea unui sistem de  achiziții publice centralizate (III) și  depășirea deficiențelor actuale pentru a se facilita elaborarea proiectelor și implementarea viitoarelor contracte de achiziții publice (IV).

În calitate de guvernator pentru România, permiteți-mi să subliniez faptul că, pe parte de sector public, suntem hotărâți să explorăm și să utilizăm paleta variată de instrumente BEI. În același timp, ar trebui să se urmărească dezvoltarea continuă a portofoliului BEI din sectorul privat. Vom încuraja sectorul privat să caute în mod activ oportunități de finanțare, subliniind faptul că îi stau la dispoziție și  facilități de elaborare de proiecte”, a declarat Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

„Prin semnarea Acordului de servicii de asistență tehnică pentru implementarea proiectelor, atât Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020 (POIM), cât mai ales beneficiarii celor trei sectoare importante de investiții finanțate prin acest program – mediu, transport și energie, vor utiliza expertiza BEI pentru toate activitățile și nevoile specifice de asistență tehnică privind pregătirea și implementarea proiectelor și dezvoltarea abilităților și capacității instituționale.

Acordul de servicii, semnat astăzi, va continua asistența tehnică furnizată de BEI în perioada de programare anterioară și va contribui la îndeplinirea condiționalităților specifice POIM – programul strategic de dezvoltare a infrastructurii naționale, cu o alocare financiară nerambursabilă de peste 41% din totalul fondurilor structurale și de investiții acordate României în perioada de programare 2014 – 2020”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

De la începutul operațiunilor BEI în România, Banca a oferit o sumă cumulată de aproximativ 11,4 miliarde de euro pentru finanțare, inclusiv împrumutul semnat astăzi. Proiectele pilot finanțate de BEI în România includ Fabrica de anvelope Pirelli din Slatina, Metroul din București, Proiectul de energie verde al ENEL și programele de Eficiență Energetică pentru blocurile de locuințe din Capitală.

 

Biroul de presă

15 iulie 2016

N.B. : Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice (actuală) – poate fi consultată aici.

MCPDC a lansat Catalogul naţional al specialiştilor în transparenţă din administraţia publică locală

This gallery contains 1 photo.

Prima variantă a Catalogului naţional al specialiştilor în transparenţă din administraţia publică locală, care conţine aproximativ 1.000 de nume şi adrese de contact ale responsabililor de aplicarea legislaţiei transparenţei din tot atâtea Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT) din toate colţurile ţării, a fost luni lansată, se arată într-un comunicat al Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC).

11 iulie 2016, Sursa : Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), http://dialogcivic.gov.ro/, AGERPRES

MCPDC-30


Această primă variantă a catalogului a fost elaborată după un amplu proces de colectare de date prin adrese oficiale transmise în perioada aprilie – iunie către toate UAT-urile din ţară.

Baza de date, disponibilă la : http://goo.gl/qn3WtG şi actualizată la nivelul sfârşitului lunii iunie, este prezentată, pentru prima dată, în format editabil, în aceasta regăsindu-se adresele de contact ale responsabililor cu aplicarea Legii 544/2001, respectiv a Legii 52/2003 din cele 109 primării de municipiu, 6 sectoare ale Capitalei, 112 primării de judeţ şi din peste 700 de primării de comune, se precizează în comunicat.

MCPDC consideră că prima condiţie pentru funcţionarea dialogului dintre cetăţeni şi administraţie este ca aceste două părţi să se cunoască şi să poată intra în contact în mod direct şi eficient. Baza de date va fi completată periodic, până când va acoperi toate UAT-urile conţinând numele şi adresa de contact ale celor care îşi exprimă acordul de a face parte din acest sistem naţional de evidenţă a responsabililor de aplicarea legislaţiei transparenţei în administraţie, se mai spune în comunicat.

“Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic îşi propune să faciliteze accesul responsabililor la resurse specializate inclusiv la programe de pregătire în domeniul transparenţei decizionale şi accesului la informaţii de interes public”, afirmă ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru.

MCPDC mulţumeşte totodată reprezentanţilor administraţiei publice locale care au răspuns pozitiv demersului privind realizarea acestui Catalog.

“Precizăm că informaţiile rezultate în urma transmiterii adresei MCPDC au fost completate şi cu un amplu proces de colectare de date din paginile de internet ale UAT-urilor, prilej cu care echipa noastră a putut face inclusiv verificări cu privire la preluarea prevederilor Memorandumului privind creşterea transparenţei şi standardizarea informaţiilor de interes public”, se menţionează în comunicat.

Unităţile administraţiei publice locale care doresc să adauge informaţii în Catalog o pot face completând un formular disponibil pe https://goo.gl/KAbgi1 sau pot scrie pe adresa de e-mail secretariat.mcpdc@gov.ro, – persoana de contact : Daniel Mîndruț, consilier Ministru se mai arată în comunicatul citat. 

 

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public prevede că:

Art. 5

(1) Fiecare autoritate sau institutie publică are obligaţia sa comunice din oficiu urmatoarele informaţii de interes public:

  1. c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a institutiei publice şi ale

funcționarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice,

În același timp, legea nr. 52/2003 privind transparența decizională prevede că:

Art. 7

(2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde: data afişării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

iar alin. (7): Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

Conferința părților interesate (stakeholder) în achiziții publice

This gallery contains 3 photos.

Noua legislație în domeniul achizițiilor publice

21 iunie 2016

 

20160621_092621_resized

La Institutul Național de Statistică (I.N.S.), sala Amfiteatru, pusă în mod gratuit la dispoziția Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (A.N.A.P.), a avut loc Conferința părților interesate (stakeholder), în 21 iunie 2016.

Dintre cei 5 (cinci) vorbitori enumerați, în schița (draft) evenimentului, în discursurile de deschidere a acestui important eveniment organizat de către A.N.A.P.,

Dacian Cioloș, Prim-ministru, Guvernul României
Bogdan Pușcaș, Președinte, Agenția Națională pentru Achiziții Publice
Angela Cristea, şef al Reprezentanţei Comisiei Europene
Florin Jianu, președinte, Consiliul Național pentru IMM din România
Sorin Ioniță, director, Expert Forum

trei (3) nu au mai participat fiind înlocuiți de către :

    • Bogdan – Paul Dobrin, Director, A.N.A.P.
    • Adrian Moraru, Director Adjunct, Institutul pentru Politici Publice (I.P.P.)
    • Silviu Pop, Președinte, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (C.N.S.C.)
    • Bogdan Pușcaș, Președinte, Agenția Națională pentru Achiziții Publice
    • Florin Jianu, Președinte, Consiliul Național pentru IMM din România

(în această ordine, de la stânga la dreapta, foto jos, arhivă proprie)

21 iunie 2016 ANAP - Noua legislatie in domeniul achizitiilor publice - prezidiu

 

Prezidiul a reliefat diverse teme :

  • documentul unic pentru achizițiile publice, traducere românească (DUAE) /pentru European Single Procurement Document (ESPD) ;
  • notificarea prealabilă ;
  • prețul cel mai scăzut înseamnă și calitate scăzută ;
  • plățile către subcontractanți ;
  • definirea lotizării ;
  • standardizare ;
    • modelede bune practici
    • ghiduri în achiziții publice
  • consultarea publică ;
  • rolul de îndrumare al A.N.A.P. ;
  • Pactul de Integritate ; și nu în cele din urmă
  • principiul cheltuirii fondurilor publice

Principiul cheltuirii eficiente al fondurilor publice, existent în vechea legislație, dar care în noua (legislație)  nu se mai regăsește în cadrul art. 2 din : Legea 98/2016, Legea 99/2016, respectiv Legea 100/2016. Am înțeles de la reprezentanții A.N.A.P. că acesta se regăsește în integralitatea legislației nemaifiind neapărat nominalizat în textul legiferat.

 

Sindicatul Național S.E.A.P., a mulțumit A.N.A.P. pentru adoptarea unui deziderat al Sindicatului prin introducerea în legislație, a art. 2, alin. (1) din H.G. 394, respectiv H.G. 395 din 2 iunie 2016.

 

În cadrul sesiunilor de întrebări și răspunsuri (Q & A) au fost atinse următoarele :

  • inexistența Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 114 / 2011 ;
  • H.G. 28 / 2008 este statică, fără ”best value for engineering” (cea mai bună valoare pentru inginerie) ;
  • clădiri verzi (nu prin plantarea de iarbă pe acoperișuri) ;
  • consultarea comunității (amplasamentul băncilor de odihnă ca exemplu) ;

Profilul celor care aplică Legea : acești specialiști, experți în achiziții (publice) trebuie să cunoască pe lângă cadrul legislativ și Piața (economică, de consum). Plata acestor consultanți (acolo unde este cazul) va trebui să fie conformă cu valoarea adusă de către ei autorității contractante. Nu să se ajungă la degradarea bugetelor de consultanță prin impunerea echipei de consultanță ci acestea să fie sustenabile în raportul achiziției / efortul specialiștilor, experți.

Unitățile centralizate de achiziții nu vor fi înființate în viitorul apropiat, a răspuns domnul Bogdan – Paul Dobrin, la una dintre întrebările adresate de către reprezentantul Sindicatului, dl. Ovidiu Slimac.

Referitor la introducerea obligativității existenței a trei membri în Compartimentul Specializat din cadrul autorităților contractante, distinsul domn Bogdan – Paul Dobrin, ne-a argumentat motivația textului legislativ existent actualmente prin lipsa personalului, ca exemplu fiind date ca autoritate contractantă : o grădiniță și o primărie mică de comună.

Menționăm interesul foarte mare pentru acest tip de întâlnire (s-a prevăzut continuarea discuțiilor peste trei luni) organizat de către instituția abilitată prin prezența a aproximativ 150 de reprezentanți ai autorităților contractante (clasice și sectoriale), organizații de profil (inginerești, etc.), asociații profesionale – A.E.X.A., consultanți independenți, societatea civilă, etc.

Președintele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.), dl. Silviu Popa, a remarcat elementele de noutate absolută din Legea remediilor (denumire prescurtată a Legii nr. 101 din 19 mai 2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor) ca fiind două :

  1. notificarea prealabilă ; și
  2. eliminarea garanției de bună conduită.

Prin care, prima facilitează dialogul cu autoritatea contractantă prin încorporarea expunerii de către operatorii economici a nemulțumirilor dar și a solicitărilor de remediere a situației considerate.

Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIMMR), dl. Florin Jianu, referitor la chestiunea legată de prețul cel mai scăzut, a remarcat că :

Parteneri din alte țări ne spuneau, referitor la această reglementare, că în legislația lor nu se mai regăsea de un număr de ani, chiar zeci de ani.

Dânsul a susținut că în Legea IMM-urilor există o reglementare care dă dreptul  Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) să particip la licitații publice cu garanții reduse la jumătate și pot îndeplini 50 % din criteriile de calificare dar că în opinia Comisiei Europene acest fapt ar putea distorsiona piața.

Soluția identificată de către dânsul, atunci în calitate de ministru și agreată de către Comisie a fost ca :

până la un prag valoric, fie nu mai impunem nici un fel de garanție de participare fie se impune un mod de participare egal, 50 % din garanțiile solicitate, atât pentru întreprinzătorii mici cât și pentru cei mari.

Astfel nici Comisia nu va mai amenința cu o procedură de ”infringement” (acțiune de sancționare) asupra României și accesul întreprinderilo mici la achizițiile publice va fi facilitat.

 

Domnul Adrian Moraru, Director Adjunct în cadrul Institutului pentru Politici Publice (I.P.P.) a observat că nu există diferențe majore dintre conceptul de consultare publică din vechea guvernare față de actuala. Însă lipsa acesteia (a consultării publice) deci lipsa transparenței poate conduce la corecții financiare.

Domnia sa a mai precizat că :

din România, pe lângă IPP și Transparency International Romania mai face parte din ”Pactul pentru Integritate”, proiect ce se derulează în 14 țări, astfel se vor monitoriza (de către societatea civilă) proiecte majore : cadastru ; catalog, prin care reprezentanți ai societății civile vor face din comisii (de evaluare) fără drept de cot, ca observator.

Acest lucru se poate extrapola și la nivel local unde Organizațiile Non-Guvernamentale (O.N.G.) își pot trimite reprezentanții la Primării pentru urmărirea și observarea întregului proces al achizițiilor publice.

 

Președintele A.N.A.P., dl. Bogdan Pușcaș, și-a dovedit disponibilitatea unor întrevederi comune bilaterale, în următoarea perioadă, inclusiv cu reprezentanții Sindicatului Național S.E.A.P.

Dl. Bogdan Pușcaș a mai precizat că noul sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare a achizițiilor publice – SICAP va fi supus testării naționale și testare la liber pentru toți utilizatorii începând cu data de 31 iulie – 1 august, după cum și-a asumat acest fapt Agenția pentru Agenda Digitală a României (A.A.D.R.).

În acest context, președintele A.N.A.P., a mai spus :

Deși noi aveam un termen maximal 2018 în care să transpunem achizițiile publice într-unul eminamente online, am ales, cel puțin pentru procedurile cu impact semnificativ asupra bugetului, să facem pasul mult mai repede.

Președintele A.N.A.P. a mai subliniat faptul că achizițiile publice anuale însumează 15 miliarde de euro, cca 10 % din Produsul Intern Brut (PIB) al României și  a admis că transpunerea Directivelor Europene în domeniul achizițiilor publice, prin noua legislație, a fost adoptată cu întârziere ”mai mult de 20 de state europene nu au finalizat încă procedurile de transpunere” a mai adăugat domnia sa.

 

 

 

În încheiere iată ce spune A.N.A.P. despre acest eveniment : 21 iunie 2016 – COMUNICAT DE PRESĂ ANAP

 

 

MFE: Solicitanții sau beneficiarii privaţi pot efectua achiziţii directe cu respectarea pragurilor din Legea nr.98/2016

This gallery contains 1 photo.

Comunicat de Presă M.F.E.

logo_MFE

9 iunie 2016, Sursa : Ministerul Fondurilor Europene – MFE, www.fonduri-ue.ro

 

București, 9 iunie 2016 – În cel mai scurt timp, Ministrul Fondurilor Europene va emite un nou ordin care va reglementa regimul juridic al achiziţiilor efectuate de solicitanții sau beneficiarii privaţi care efectuează achiziţii pentru pregătirea sau în implementarea proiectelor cu finanțare europeană (finanțate din instrumente structurale – obiectivul “Convergenţă” și fondurile SEE şi norvegian).

Până la emiterea noului ordin, solicitanții sau beneficiarii privaţi pot efectua doar achiziţii directe cu respectarea pragurilor din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice (132.519 lei pentru produse şi servicii și 441.730 lei pentru lucrări).

Cadrul legal[1] aplicabil solicitanților/ beneficiarilor privați a fost abrogat implicit prin intrarea în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, care înlocuiește OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii și orice alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative.

În acest context, procedurile simplificate aflate în curs de desfășurare la 26 mai 2016 (data intrării în vigoare a Legii nr.98/2016) se vor derula în continuare conform prevederilor în vigoare la data inițierii procedurii respective. Precizarea este valabilă și pentru încheierea contractelor de achiziție, aferente unor proceduri de atribuire demarate anterior datei de 26 mai 2016.

European Single Procurement Document (ESPD)

ESPD aka DUAE

logo_en European commission

9 iunie 2016, Sursa : European Commission, www.ec.europa.eu, ANAP, www.anap.gov.ro

 

European Single Procurement Document (ESPD) is a self-declaration of the businesses’ financial status, abilities and suitability for a public procurement procedure. It is available in all EU languages and used as a preliminary evidence of fulfilment of the conditions required in public procurement procedures across the EU. Thanks to the ESPD, the tenderers no longer have to provide full documentary evidence and different forms previously used in the EU procurement, which means a significant simplification of access to cross-border tendering opportunities. From October 2018 onwards the ESPD shall be provided exclusively in an electronic form.

 

Ce înseamnă DUAE?
DUAE (Document Unic de Achizitie European) este un instrument care facilitează participarea operatorilor economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale și reduce sarcinile administrative pentru autoritățile/entitățile contractante, fiind instituit la nivelul Uniunii Europene prin Regulamentul C.E. nr. 7/2016. Conform legislației naționale (Legea nr. 98/2016 și Legea nr. 99/2016), acesta este obligatoriu a fi utilizat atât de către autoritățile contractante/entitățile contractante, cât și de către operatorii economici participanți la procedurile de atribuire (în funcție de calitatea pe care o au în respectiva procedură de atribuire – candidat, ofertant, terț susținător, subcontractant) începând cu intrarea in vigoare a acesteia.

 

Documente atașate :

Ghid utilizare DUAE

 

Simplificare majoră în documentele depuse de ofertanți la procedurile de achiziții publice

Comisia Europeană a adoptat noul „Document unic pentru achizițiile publice europene (DUAE)”/European Single Procurement Document (ESPD), acesta fiind publicat în Jurnalul Oficial al UE în data de 6 ianuarie 2016. DUAE va reduce considerabil sarcina administrativă pentru companiile care participă la procedurile de achiziții publice.

DUAE constă într-o declarație pe propria răspundere a operatorilor economici, în formă extinsă, care prezintă dovezi preliminare și înlocuiește certificatele eliberate de autoritățile publice sau de părți terțe, care trebuie depuse în prima etapă, la procedura de achiziție.
Astfel, se evită prezentarea unui număr semnificativ de certificate sau alte documente legate de criteriile de calificare și selecție, de către candidați/ofertanți.

Formularul standard ar trebui să furnizeze, totodată, informații relevante cu privire la entitățile pe ale căror capacități se bazează operatorul economic (terț, subcontractant), astfel încât verificarea informațiilor respective să poată fi efectuată în același timp cu verificarea referitoare la principalul operator economic și în aceleași condiții.

Prin centralizarea unor informații și simplificarea documentelor, introducerea DUAE va ajuta implicit la reducerea perioadei de evaluare a ofertelor.

Documentul vine în completarea noii legislații din domeniul achizițiilor publice care a fost adoptată de Guvern și se află în prezent în dezbaterea Parlamentului; acesta putând fi aplicat în România odată cu intrarea în vigoare a noilor legi.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2016/7 al Comisiei Europene, adoptat în 05.01.2016, de stabilire a formularului standard pentru documentul european de achiziție unic a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L3/06.01.2016
Textul din Jurnalul Oficial al UE, în limba română, aici:

Regulamentul de punere in aplicare UE 2016-7 al Comisiei din 5 ianuarie 2016 de stabilire a formularului standard pentru documentul european de achizitie unic

OUG PRIVIND SALARIZAREA BUGETARILOR 2016 A FOST APROBATA

This gallery contains 1 photo.

Ordonanta de urgenta privind salarizarea bugetarilor a fost adoptata astazi, 8 iunie 2016, in cadrul sedintei de Guvern.

LOGO_ANTET_MMFPSPV

8 iunie 2016, Sursa : LegislatiaMuncii.ro, www.legislatiamuncii.manager.ro, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, www.mmuncii.ro

Ministrul Muncii, Dragos Pislaru, a precizat faptul ca, desi masurile prevazute in Ordonanta de urgenta nu rezolva toate problemele sistemului de salarizare din sectorul public, 650 000 de angajati din sectorul public vor beneficia de cresteri salariale, prin implementarea masurilor de corectare a inechitatilor.

Proiectul de ordonanta de urgenta lansat de catre Ministerul Muncii are ca obiectiv corectarea inegalitatilor in ceea ce priveste salarizarea bugetarilor, precum si introducerea unor bonusuri de performanta pentru personalul din Sanatate si Educatie.

Prin adoptarea ordonantei de urgenta privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, se urmareste cresterea sau cel putin pastrarea salariilor in plata (nu sunt introduse scaderi de salariu) in vederea unei salarizari echitabile pentru toate familiile ocupationale din sistemul bugetar.

Modificarile care se vor aplica incepand cu august 2016:

1. Bugetarii care desfasoara aceeasi activitate si au un salariu mai mic decat valoarea maxima stabilita in cadrul institutiei, vor beneficia de salarii la nivelul maxim al salariului de baza din institutia respectiva

2. Angajatii din administratia publica centrala vor beneficia de salarii stabilite la nivelul de 70% din valoarea salariilor de baza din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Nivelul concret de salarizare va fi stabilit ulterior, prin ordin comun al Secretariatului General al Guvernului.

Atentie! Daca salariile de baza determinate in conditiile de mai sus sunt mai mici decat salariile aferente lunii iulie 2016, se va pastra valoarea din iulie 2016.

3. Personalul militar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor din aceeasi institutie sau unitate vor beneficia de corectii ale soldelor sau salariilor de functie. Acestea vor corespunde soldelor/salariilor de functie care cuprind cuantumul de merit stabilit la nivelul anului 2009.

In ceea ce priveste indemnizatiile, compensatiile, primele si alte drepturi care nu sunt incluse in salariul/solda lunara bruta ale personalului militar, politistilor si functionarilor cu statut special, acestea raman la nivelul lunii iulie 2016.

Modificarile care se vor aplica incepand cu ianuarie 2017:

Acordarea de bonusuri de performanta pentru Sanatate si Educatie

Proiectul de ordonanta de urgenta introduce un sistem de premiere bazat pe performanta, pentru personalul din invatamant si personalul din sistemul de sanatate.

Astfel, vor fi acordate premii anuale, semstriale si trimestriale in limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevazut in statul de functii.

Criteriile de performanta vor fi elaborate de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei.

Sistemul de premiere va fi extins, ulterior, si pentru celelalte sectoare bugetare.

Potrivit Ministerului Muncii, aceasta reforma structurala va avea 5 beneficii majore:

1. Sunt rezolvate diferentele de salarii pentru functii si gradatii identice, in cadrul aceleiasi unitati.

Concret, angajatii din sistemul bugetar vor beneficia de salariul maxim pentru functia si gradatia lor.

2. Sunt rezolvate diferentele intre salariile pentru functii identice, la nivel de sistem.

Angajatii din institutii diferite, dar cu functii identice, vor fi remunerati in mod egal.

3. Sunt rezolvate disfunctionalitatile privind vechimea in functie. Legea 284 prevedea un interval de 2,5% intre maximul in plata pe o gradatie de vechime si maximul in plata pe gradatia imediat superioara.

Actuala ordonanta de urgenta asigura aplicarea concreta a acestei prevederi legale.

4. Este incurajata intrarea in sistem a debutantilor, datorita salariilor mai mari

Prin masurile introduse de Ordonanta de Urgenta, salariile debutantilor din sistemul de sanatate cresc cu circa 10%, potrivit Ministerului Muncii.
Se vizeaza, astfel, sustinerea tinerilor medici si incurajarea ramanerii lor in tara.

5. Se introduc bonusuri de performanta pentru personalul din Sanatate si din Invatamant. Acesta este un proiect pilot, care va fi ulterior extins la nivelul intregului sistem bugetar.

Impactul bugetar al Proiectului de ordonanta de urgenta este de 2.296,23 milioane lei.

Va reamintim faptul ca Ordonanta d eUrgenta privind salarizarea personalului platit din fonduri publice nu a intrat inca in vigoare, ci se afla in etapa de dezbatere publica.

In prezent, salarizarea personalului bugetar este reglementata de catre Legea-cadru nr. 284/2010. Insa prevederile Legii nu au putut fi respectate pana acum, din cauza lipsurilor bugetare.

Concret, salariile bugetarilor nu au putut fi modificate in conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 284/2010, ci au ramas la nivelul de plata anterior.

Documente atașate:

Noile norme privind achizițiile publice: proceduri online, transparență și calitate

This gallery contains 1 photo.

Comunicat de presă – ședință de guvern

2 Iunie 2016, Sursa : Guvernul României, http://gov.ro/

 

logo Guvern

Guvernul a adoptat astăzi, 2 Iunie 2016, două Hotărâri privind normele de aplicare ale legilor achizițiilor publice (clasice) și sectoriale, acte normative necesare punerii în aplicare a legislației primare în domeniul achizițiilor publice.
Patru dintre cele mai relevante aspecte comune dezvoltate în normele de aplicare ale celor două legi privind achizițiile publice vizează:
1.    Clarificarea modului de aplicare a criteriilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, prin explicitarea subcriteriilor „calitate-preț” și „costul cel mai scăzut”, introduse ca elemente de noutate prin legile achizițiilor publice.
    În cazul în care criteriul utilizat este „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost”, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi. În cazul contractelor de servicii având ca obiect prestații intelectuale, cum ar fi cele de consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare sau supervizare, aferente unor proiecte de complexitate ridicată, criteriul de atribuire “calitate-preț” se aplică în mod obligatoriu, iar ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%.
    În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este „costul cel mai scăzut”, acesta se raportează la durata ciclului de viață al produsului/serviciului și frecvența utilizării sale.

2.    Detalierea modului în care procedura de licitație deschisă și  licitație restrânsă se vor desfășura integral prin mijloace electronice (on-line) începând cu luna iunie 2016 pentru toate autoritățile contractante și începând cu ianuarie 2018 pentru unitățile de achiziții centralizare. Transmiterea spre publicare a anunţurilor către operatorul SEAP se realizează numai prin mijloace electronice, prin completarea formularelor specifice disponibile în SEAP la adresa de internet www.e-licitatie.ro şi numai de către autorităţile contractante înregistrate.

3.    Dezvoltarea și detalierea modului în care se va realiza consultarea pieței – parte a procesului de achiziție publică în cazul în care se dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic. Procesul de consultare se inițiază prin publicarea în SEAP sau prin orice alte mijloace a unui anunț de consultare, proces la care poate participa orice persoană/organizație interesată. Cei interesați pot trimite  opinii, sugestii sau recomandări, autoritatea contractantă urmând să le ia în considerare pe cele pe care le consideră relevante, însă având obligația să publice în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieței, nu mai târziu de momentul inițierii procedurii de atribuire. Concret, aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potențiale soluții tehnice, financiare sau contractuale pentru a răspunde nevoilor autorităților contractante, aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizarea pe loturi (în cazul achizițiilor sectoriale), posibilitatea solicitării de oferte alternative.
4.    Detalierea modului în care va crește rolul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice în evaluarea ex-ante a documentației de atribuie a contractelor de achiziții publice:
    Prin Hotărârea pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii privind achizițiile publice sunt introduse noi reguli privind evaluarea ex-ante a documentației de atribuire, între care:
o    ANAP evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitației/anunțului de participare /simplificat /de concurs, conformitatea cu legislația a documentațiilor de atribuire cu excepția caietului de sarcini sau a documentației descriptive, în măsura în care valoarea estimată a achiziţiei este egală sau mai mare decât următoarele praguri:
o    225.000 lei pentru contractul de furnizare;
o    225.000 lei pentru contractul de servicii;
o    2.250.000 lei pentru contractul de lucrări,.
    Se introduce Strategia de contractare, care este un document al fiecarei achiziții cu o valoare mai mare sau egală cu pragurile de:
    23.227.215 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de lucrări;
    600.129 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de produse și de servicii;
    3.334.050 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2. Concret, prin aplicarea acestei strategii se acordă importanță etapelor de pregătire a procesului de achiziție și de derulare a procedurii. Este subliniată, îndeosebi, necesitatea de a documenta temeinic deciziile referitoare la alegerea modalităților prin care vor fi realizate achizițiile publice. Strategia de contractare este inițiată de autoritatea contractantă și este subiect de evaluare a ANAP, în anumite condiții, odată cu documentatia de atribuire.
Un alt element important de noutate cuprins în normele de aplicare a legii achizițiilor sectoriale vizează prelungirea duratei acordului-cadru. Astfel, durata acordului-cadru va putea crește de la 4 ani cât este în prezent, la maximum 8  ani, cu excepția cazurilor pe care entitatea contractantă le poate justifica doar prin obiectul specific al contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite.
Agenția Națională pentru Achiziții Publice a inițiat, încă de la începutul acestui an, un amplu proiect de consultări publice pe marginea pe marginea proiectelor normelor de aplicare a legilor privind achizițiile publice.  În urma procesului de consultare publică pe textele proiectelor de norme privind achizițiile clasice și sectoriale, ANAP a primit cca. 1000 de propuneri și observați (cca. 800 pe achizițiile clasice și cca 200 pe cele sectoriale), de la 96 petenți. Totodată, începând cu luna ianuarie a acestui an, ANAP a organizat o serie de cinci sesiuni de dezbateri publice, la care au participat 360 de reprezentanți ai autorităților contractante, operatorilor economici, IMM-urilor, societății civile, marilor investitori străini și români, organizațiilor profesionale, camerelor de comerț,  mediului academic, companiilor naționale, regiilor autonome și cei ai instituțiilor de control din sistem.
Informații suplimentare:
Noile legi privind achizițiile publice au fost publicate în Monitorul Oficial în data de 23 mai 2016.
Principalele modificări aduse de noile legi privind achizițiile publice (clasice) și achizițiile sectoriale, pentru care Guvernul a adoptat astăzi normele de aplicare:
Legea privind achiziţiilor publice (clasice)
    Praguri
•    22.908.118 lei, echivalentul a 5.225.000 Euro: contracte de achiziţie publică de lucrări
•    591.918 lei, echivalentul a 135.000 Euro: contracte de produse și servicii ( se aplică şi autorităţilor locale pentru o abordare unitară)
•    3.312.975 lei, echivalentul a 750.000 Euro: contracte de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, indiferent de tipul autorității contractante
Pragurile valorice sunt exprimate în lei pentru a evita confuziile din trecut. Au fost introduse prevederi de revizuire a pragurilor.
    Praguri valorice pentru achiziția directă:
•    132.519 lei pentru achizițiile de produse sau servicii;
•    441.730 lei pentru achizițiile de lucrări.
    Reducerea termenelor limită în cadrul procedurilor de atribuire
•    Licitația deschisă: termenul minim depunere oferte – 35 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile (în prezent, termenul este de 40 de zile)
•    Licitația restrânsă: termen minim depunere candidaturi – 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile, iar termenul minim pentru depunerea ofertelor – 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 10 zile (în prezent, termenul pentru depunerea candidaturilor este 30 de zile, iar pentru depunerea ofertelor 35 de zile)
    Modernizare prin obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire:
•    Iunie 2016 – toate autoritățile contractante
•    Decembrie 2017 – unități de achiziții centralizate
    Activități de achiziție centralizată
•    Eficientizare: înființarea de unități de achiziție centralizată şi situaţiile şi condiţiile în care autorităţile contractante achiziţionează produse sau servicii de la unităţi de achiziţii centralizate care furnizează activităţile de achiziţie centralizate, vor fi reglementate prin legislația secundară
    Criterii de atribuire
Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, se aplică unul dintre următoarele criterii de atribuire:
•    prețul cel mai scăzut;
•    costul cel mai scăzut;
•    cel mai bun raport calitate-preț (obligatoriu pentru serviciile intelectuale și serviciile sociale);
•    cel mai bun raport calitate-cost (obligatoriu pentru serviciile intelectuale și serviciile sociale);
•    Promovarea unei abordări orientate pe performanţă în redactarea specificaţiilor tehnice, fapt de natură a încuraja inovaţia, obţinerea “value for money” şi care să îndrume autoritățile contractante spre derularea unor proceduri de atribuire în care să fie posibilă depunerea de oferte alternative
    Consultarea pieței
•    Reglementarea expresă a posibilității autorității contractante de a organiza consultări cu piața, anterior realizării unei achiziții, cu posibilitatea invitării la consultări a experților independenți, autorități publice și/sau operatori economici
    Documentul unic de achiziție european (DUAE)
•    Instrument nou, într-un format standard aprobat de Comisia Europeană, destinat reducerii efortului administrativ aferent depunerii / evaluării ofertelor
•    Declarație pe proprie răspundere a candidatului/ofertantului, ca dovadă preliminară a îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție
•    De principiu, doar ofertantul declarat câștigător va depune toate documentele originale ca dovadă a informațiilor cuprinse în documentul unic de achiziție european – DUAE
Legea privind achizițiile sectoriale
    Activități relevante:
•    Gaze și energie termică
•    Energie electrică
•    Apă
•    Servicii de transport
•    Porturi și aeroporturi
•    Servicii poștale (față de O.U.G. nr. 34/2006, sunt excluse serviciile de poștă electronică, serviciile financiar-poștale, serviciile filatelice și serviciile logistice)
•    Extracția de petrol și gaze și prospectarea şi extracția de cărbune sau alți combustibili solizi (față de O.U.G. nr. 34/2006, nu este inclusă explorarea petrolului și a gazelor naturale)
    Entități contractante:
•    Autorități contractante
•    Întreprinderi publice
•    Companii private care funcționează în baza unor drepturi speciale sau exclusive acordate de o autoritate competentă cu condiția desfășurării unei activități relevante
Drepturi speciale sau exclusive = drepturi acordate de o autoritate competentă prin orice act legislativ sau act administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activități relevante la una sau mai multe entități și care afectează substanțial capacitatea altor entități de a desfășura o astfel de activitate.
    Praguri valorice pentru proceduri:
•    1.858.177 lei, echivalentul a 418.000 Euro: contracte sectoriale de produse și de servicii, precum și pentru concursurile de soluții
•    23.227.215 lei , echivalentul a 5.225.000 Euro: contracte sectoriale de lucrări
•    4.445.400 lei, echivalentul a 1.000.000 Euro: contractele sectoriale de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice
    Praguri valorice pentru achiziția directă:
•    132.519 lei pentru achizițiile de produse sau servicii;
•    441.730 lei pentru achizițiile de lucrări.
    Criterii de atribuire
Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, se aplică unul dintre următoarele criterii de atribuire:
•    prețul cel mai scăzut;
•    costul cel mai scăzut;
•    cel mai bun raport calitate-preț (obligatoriu pentru serviciile intelectuale și serviciile sociale) ;
•    cel mai bun raport calitate-cost (obligatoriu pentru serviciile intelectuale și serviciile sociale) ;
    Consultarea pieței – posibilitatea entităților contractante de a organiza consultări cu piața, anterior realizării achiziției sectoriale
    Documentul unic de achiziție european (DUAE) – declarație pe proprie răspundere a candidatului/ofertantului, în formă electronică, ca dovadă preliminară a îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție
    Obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire:
–     Iunie 2016 – toate autoritățile contractante
–    Decembrie 2017 – unități de achiziții centralizate

Normele de aplicare – pentru Achiziții – vor fi aprobate în ședința de Guvern, din 2 iunie 2016

 

Comunicat de Presă

Declarațiile de presă susținute de Ministrul Marius Bostan, împreună cu președintele AADR, Delia Popescu, și președintele ANAP, Bogdan Pușcaș, despre ‪SEAP

 

 id-anap.gov_.ro1_ logo anap
31 MAi 2016, Sursa : ANAP, www.anap.gov.ro

SEAP reprezintă instrumentul tehnic prin care se derulează electronic procedurile de achiziție. În acest context, trebuie adaptat în permanență pentru a reflecta modificările legislative. Reamintim că Noul pachet legislativ privind achizițiile publice a fost publicat în Monitorul Oficial, pe 23 Mai 2016 și a intrat în vigoare acum 6 zile. Pentru utilizarea corespunzatoare a SEAP este necesară aprobarea și publicarea Normelor de aplicare a noului pachet legislativ privind achizițiile publice. Normele de aplicare urmează a fi aprobate în ședința de guvern din 02.06.2016.

AADR a pregătit din timp actualizarea noilor funcționalități ale SEAP, potrivit cerințelor noii legislații privind achizițiile publice. Actualizările sunt în concordanță cu proiectul de norme de aplicare. După apariția normelor se vor putea demara noi proceduri de achiziție conform legislației aprobate. În acest moment se fac testări de funcționalitate pe noul pachet legislativ.

Procedurile electronice de achiziție, care sunt în acest moment în desfășurare, se derulează fără impedimente conform vechii legislații. Aceasta înseamnă că sistemul nu este blocat. De asemenea, se vor putea iniția în continuare, publica și atribui cumpărări directe în SEAP, fără ca acestea să sufere modificări.

În acest context, orice demarare de procedură de achiziție ce depașește pragul cumpărării directe, conform Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, va putea fi facută după intrarea în vigoare a pachetului de norme.

Pentru o bună informare a opiniei publice, reamintim următoarele:

  1. Directivele privind achizițiile publice au fost aprobate de CE în 18 Aprilie 2014. Guvernul României de atunci știa cu mult înainte că va avea de transpus aceste Directive.
  2. Pachetul de legi care asigură transpunerea acestora a fost transmis spre Parlament după un an și șase luni. După dezbateri de circa 7 luni, legile au fost publicate în Monitorul Oficial.
  3. În 9 zile de la publicarea pachetului de legi, Guvernul României va adopta noul pachet de norme în concordanța cu actualul pachet legislativ.

Marius Bostan: „Guvernul Cioloș a fost prevăzător și a pregatit cât mai bine posibil acest moment. Sunt false temerile exprimate de Victor Viorel Ponta. Previziunea este prima funcție a managementului, așa cum știe orice student la studii economice.

Hotărârile pregătite să intre în Ședința de Guvern de joi au peste 140 de pagini. Au fost pregatite din timp și parcurg circuitul de avizare legal. În plus au făcut obiectul unei proceduri de preconsultare publică, începând cu 15 ianuarie 2016. Au fost 8 evenimente în care ANAP și AADR au adus la cunoștință noutățile din norme și au preluat propuneri de la autoritățile contractante, ONG-uri, sindicate, patronate, instituții de control și alte persoane interesate. Au fost peste 800 de amendamente integrate

Președintele ANAP, Bogdan Pușcaș: “Spunem clar astăzi că toate achizițiile directe funcționează și pot fi derulate prin intermediul sistemului electronic de achiziții și prin catalogul electronic. Toate procedurile de achiziție publică aflate în evaluare, anterior datei de intrare în vigoare a acestor noi legi, se află pe parcursul normal și sunt evaluate ca atare, în baza prevederilor OUG nr. 34/2006 și a celorlalte acte normative incidente. Imediat ce normele de aplicare vor fi aprobate în ședința de Guvern, din 2 iunie 2016, iar SEAP va fi complet funcțional, ANAP va relua validarea noilor documentații pe bazele legale existente deja și confirmate prin publicarea noilor legile în Monitorul Oficial.”

Biroul de presă

30 mai 2016

Commission requests 21 Member States to transpose new EU rules on public procurement and concessions

The Commission regularly sends letters of formal notice to those Member States that have failed to comply with their obligation to transpose EU directives into their national legal order in a timely manner.

27 May 2016, Source : European Commission, www.ec.europa.eu, EUR-lex, www.eur-lex.europa.eu

logo_en European commission

The European Commission has today, 26 May 2016, requested 21 Member States to transpose in full one or more of the three directives on public procurement and concessions (Directives 2014/23/EC2014/24/EC, 2014/25/EC) into national law. All Member States were obliged to notify the transposition of the new public procurement rules by 18 April 2016.
The Commission’s request takes the form of a letter of formal notice and it has been sent toAustria, Belgium, Bulgaria, Croatia, the Czech Republic, Cyprus, Estonia, Ireland, Greece, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, the Netherlands, Poland, Portugal, Romania, Slovenia, Finland, Spain and Sweden.

The new directives make public procurement in Europe more efficient, with smarter rules and more electronic procedures. Authorities that have already made the transition to eProcurement report savings between 5 and 20%. With EU Member States spending yearly more than €1.9 trillion for procurement each 5% saved could return almost €100 billion to the public purse.

The new rules make it easier and cheaper for small and medium enterprises to bid for public contracts and respect the EU’s principles of transparency and competition. Increased transparency improves accountability and helps combat corruption. The rules also allow the authorities to use public procurement to work towards broader policy objectives, such as environmental and social goals and innovation.

For more information, see an Overview of the new EU procurement and concession rules introduced on 18 April 2016.

EU public procurement changes come into force

New rules designed to open up the EU’s public procurement market

27 May 2016, Source : EUbusiness, www.eubusiness.com, European Commission, www.ec.europa.eu

logo EUbusiness

New rules designed to open up the EU’s public procurement market to competition and prevent ‘buy national’ policies by public authorities came into force on Monday 18 April 2016.

On 18 April all EU Member States and their public authorities were required to have in place legislation which implements three Directives on public procurement and concessions  which were adopted in 2014.

The new rules will make it easier and cheaper for small and medium-sized enterprises (SMEs) to bid for public contracts. The Commission says they will ensure the best value for money for public purchases and will respect the EU’s principle of transparency and competition.

They also allow  for environmental and social considerations, as well as innovation aspects to be taken into account  when awarding public contracts, so that public procurement encourages progress  towards particular public policy objectives.

The revised rules cover over 250,000 public contracting authorities, and are designed promote the free movement of goods and services.

Internal market Commissioner Elzbieta Bienkowska said the new rules would help ensure that  taxpayers’ money that goes into the public purchase of goods, works and services is well spent. They will “further simplify public tender procedures and render them more flexible to the benefit of SMEs in particular. They also encourage the shift towards an energy and resource efficient economy alongside the well-established objective of achieving the best quality-price ratio.

 

logo_en European commission

 

Simplifying the participation of SMEs

Contracting authorities will be encouraged to divide large contracts into smaller parts, allowing smaller companies to participate in large tenders. Rules which excluded smaller companies from tenders on the basis of their annual turnover figures have been relaxed. The new rules limit possible turnover requirements to just twice the contract value, which should remove barriers to SME participation.

The European Single Procurement Document (ESPD) considerably reduces the administrative burden for businesses by enabling them to electronically self-declare that they fulfill the required conditions to participate in a public procurement procedure. Only the successful tenderer will need to provide full documentary evidence, but in the future, even this obligation could be lifted once evidence can be linked electronically to national databases.

Promoting a more responsible economy

The rules allow public bodies to promote social inclusion, innovation, and ensure the compliance of tender awards with all relevant rules and obligations (be they at national, EU or international level). Public authorities can now provide incentives to companies to develop socially responsible products and services. The awarding of a contract will no longer depend on price alone; a company committed  to helping integrate disadvantaged persons, for example, might increase their chances of success.

Contracting authorities can now restrict some tendering procedures to social enterprises of all types where at least 30% of  the employees are disadvantaged. This means that ‘sheltered workshops’ or social enterprises whose main aim is to integrate disadvantaged people in the workplace can have a better chance to obtain contracts they might not be able to secure under normal conditions of competition.. However, contracting authorities will not be obliged to use the new possibilities to promote socially responsible goods, services and works, nor are they obliged to externalise the provision of services that they wish to organise themselves.

Public authorities can also encourage New European public procurement law – Enhancing eco-innovation by using new criteria in contract notices which place more emphasis on environmental considerations. They can require bidders not only to comply with environmental obligations, but also to deliver goods fulfilling the requirements of environmental labels. In this way, companies can make an important contribution to sustainable consumption and production.

Preventing corruption

The new rules will ensure that taxpayers’ money is not lost by introducing stronger guarantees for sound procedures preventing corruption. More efficiency will free up billions in public money – just a 1 % increase in efficiency will lead to savings of €20 bn! The measures include:

  • an EU-level definition of ‘conflicts of interest’ making it easier to identify and manage fraud and conflict of interest cases
  • a requirement for public purchasers to share any information given to a company involved in a previous tender with all other participating companies
  • excluding companies if they are found to have unduly influenced the decision-making process or made false statements
  • clarifying and simplifying the rules for modifying contracts in the post-award period to remove any doubts about possible corruption
  • increased reporting explaining decisions and violations to both national authorities and the European Commission
  • greater use of electronic tools and simpler procedures (e-procurement, dedicated legal framework for concession contracts, standard self-declaration form for bidders).

Further information

New rules on public procurement and concession contracts

Directive 2014/24/EU on public procurement

Directive 2014/25/EU on procurement by entities operating in the water, energy, transport and postal services sectors