Calendar

August 2016
M T W T F S S
« Jul    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Aboneaza-te!

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru indraznet, introdu adresa ta de email mai jos. Un email de confirmare va fi trimis!

Salarizarea personalului plătit din fonduri publice – Explicații referitoare la O.U.G. 20/2016

O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016 a adus o serie de modificari semnificative in administratia publica, acestea ridicand mari semne de intrebare in randul salariatilor, dar si al angajatorilor sau chiar contabililor din institutiile publice.

LOGO_ANTET_MMFPSPV

Ministerul Muncii a adus explicatii concise pentru toate intrebarile referitoare la O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice:

Continue reading

Comunicat A.N.F.P.

This gallery contains 1 photo.

Termenul de depunere a bunelor practici a fost prelungit

23 August 2016, Sursa : http://www.anfp.gov.ro/

logo ANFP

Agenția Națională a Funcționarilor Publici informează că termenul de înscriere în cea de-a IX-a ediţie a Competiţiei celor mai bune practici din administraţia publică din România a fost prelungit până la data de 29.08.2016.
Prin urmare, instituţiile şi autorităţile publice au în continuare posibilitatea să se înscrie în competiţie cu proiectele de succes pe următoarele tematici:
Pilonul 1:Transparența instituțiilor publice – premisa pentru creșterea încrederii cetățenilor în administrație
Pilonul 2: Incluziunea socială, baza unei societăți democratice
Pilonul 3: Educaţia – bază pentru dezvoltarea societăţii
Pilonul 4: Reducerea risipei și eficientizarea cheltuirii banului public în administrația publică locală, cu 3 subdomenii:
E-guvernarea
Valorificarea activelor (patrimoniului) unităţilor administrativ-teritoriale
Cooperarea inter-comunală.
Informațiile despre modul de derulare a competiției, precum și înscrierea on-line sunt disponibile pe website-ul www.anfp.gov.ro, secţiunea Inovaţie şi Calitate/ Competiţia.

 

Comunicat de presă

22.08.2016

 Exclusiv: Administrația locală provocată la competiție

 

29 august este data până la care instituțiile și autoritățile publice din administrația publică locală au oportunitatea să înscrie bunele practici în cadrul pilonului Reducerea risipei și eficientizarea cheltuirii banului public în administrația publică locală, în contextul derulării celei de-a IX-a ediţii a Competiţiei celor mai bune practici din administraţia publică din România. Bunele practici pot viza următoarele domenii:

  • E-guvernarea
  • Valorificarea activelor (patrimoniului) unităţilor administrativ-teritoriale
  • Cooperarea inter-comunală.

Introducerea acestui pilon dedicat exclusiv administraţiei publice locale a fost inițiată de către Guvernul României prin Cancelaria Prim-ministrului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, cu sprijinul Consiliului Europei, prin intermediul programului Bune practici în administrația locală.

Recunoașterea și valorizarea sunt garantate, deoarece competiţia se finalizează cu premierea celor mai bune practici în cadrul conferinţei internaţionale „Inovaţie şi calitate în sectorul public”, precum și cu diseminarea acestora la nivel naţional printr-un Ghid de bune practici.  

Depunerea proiectelor se efectuează on-line prin completarea unei aplicaţii, disponibile pe website-ul www.anfp.gov.ro, secţiunea Inovaţie şi Calitate/ Competiţia.

 

 

 

Direcţia Comunicare şi Relaţii Internaţionale

comunicare@anfp.gov.ro

Tel./fax: 0374 11 27 55

Programul Național In-Formare în Achiziții

This gallery contains 3 photos.

Consorțiul format din Sindicatul Național al Specialiștilor Experți în Achiziții Publice (S.N. S.E.A.P.)  și Clusterul Inovativ și Excelență în Sănătate, Educație, Turism și Afaceri ROVEST – Trademark Dunărean (Cluster ROVEST) a inițiat Programul Național Comun de In-Formare / Perfecționare – Seminarul – Competențe în Achiziții Publice.

banner reclama logo SN SEAP  logo Lipova  ROVEST Cluster Cluster ROVEST in EUSDR

Acest prim eveniment, care a avut loc la Primăria Orașului Lipova, în 17 august 2016,  cu amabilul sprijin al Uniunii Bulgare din Banat România, s-a adresat îndeosebi autorităților contractante, unităților administrativ teritoriale.

Seminarul, organizat de către S.N. S.E.A.P. și Clusterul ROVEST, a dezvăluit aleșilor locali, autorităților contractante, regulile și normele stabilite de către legiuitor în special cele privitoare la delegarea sarcinilor prin act administrativ.

Seminarul a oferit atât competențe (nu diplome), cât și înțelegerea aplicării principiului achizițiilor corecte (achiziții realizate conform nevoii autorității contractante la prețul corect, în timpul corect, la locul corect, în cantitatea corectă și la calitatea corectă).

Totodată a fost trasat cadrul participării (departamentele cu implicare în procesul de achiziție, număr de oameni, perioada) reprezentanților unității administrativ teritoriale, autorității contractante, atât la Cursul Formare / Perfecționare Competențe în Achiziții Publice cu o durată de 18 ore* cât și la Cursul post-universitar de Specialist, Expert în Achiziții Publice, cu o durată de 180 de ore, cu oferirea a 20 de credite absolvenților, în 9 module cu o pondere estimată de 60 / 40 % – teorie / practică, pe care îl vom organiza împreună cu Partenerul deja tradițional Universitatea Spiru Haret, respectiv cu USH Pro Business Center, membru al Consorțiului.

*Structura cursului de 18 de ore :

Subiect 1: Principiile procedurii de achiziție publică;

Subiect 2: Tipuri de contracte de achiziții publice;

Subiect 3: Autorități contractante;

Subiect 4: Proceduri de achiziție publică;

Subiect 5: Reguli de publicitate a procedurilor;

Subiect 6: Modalități speciale de atribuire;

Subiect 7: Strategia anuală

Subiect 8: Modificarea contractului de achiziție publică

Subiect 9: Remedii și căi de atac

 

Întrebare : Ce vom afla la acest curs ?

Răspuns :

  • Care este cadrul instituțional (ANAP, AADR, CNSC, CC, AC, OE, SN SEAP)
  • Achiziții publice (ce?, cine?, cum?)
  • Noutăți legislative achiziții clasice și remedii
  • Reforma în achiziții publice (noutăți, considerente generale, considerente specifice, înțelegerea principalelor arii ale reformei)
  • Procese / proceduri (alegerea corectă a procedurii, estimarea corectă a valorii contractului, etapizarea proceselor, noi tipuri de proceduri)

 

Întrebare : Strategia de contractare, cine o întocmește și când ?

Răspuns : Vom afla : ce este, cine o elaborează, ce conține, modalitatea de achiziție, când și în ce condiții se poate modifica contractul.

 

Întrebare : Ce este Strategia anuală ?

Răspuns : În urma audierii cursului se vor edifica aspectele legate de conținutul acesteia cât și cele referitoare la instrumentul managerial de lucru : P.A.A.P. și Anexa la acesta.

 

Pentru înscrieri și alte detalii, vă stăm la dispoziție la : office@sn-seap.ro.

Adoptarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020

Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016-2020 a fost adoptată în ședință de Guvern de miercuri, 10 august 2016, ca urmare a unui amplu proces de consultare publică, derulat în perioada 17 iunie – 29 iulie a.c. Aproximativ 90 de instituții publice, organizații neguvernamentale, asociații de afaceri, societăți cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice și reuniunile tehnice organizate de Ministerul Justiției în perioada februarie – iulie 2016.

16 August 2016, Sursa : Ministerul Justiției, http://www.just.ro/

logo2 Ministerul Justitiei

 

Totodată, Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016–2020 a fost elaborată având în vedere concluziile evaluării realizate de Ministerul Justiției cu privire la implementarea SNA 2012-2015, precum și concluziile și recomandările raportului de evaluare independentă a impactului SNA 2012-2015.

Astfel, Ministerul Justiției continuă un demers de politică publică anticorupție început cu mulți ani în urmă. Noul document strategic nu demolează ceea ce s-a construit până în prezent ci, dimpotrivă, construiește pe baza a ceea ce s-a realizat până acum, propunând măsuri de corectare a ceea ce nu a funcționat.

Noua strategie propune instituțiilor publice și societății, în general, o schimbare de paradigmă, prin accentul pus pe măsurile de prevenție și educație, pentru a preîntâmpina faptele de corupție. Această schimbare de accent implică responsabilitate la nivel managerial, în toate instituțiile și întreprinderile publice.

Prin noua SNA, fiecare manager de instituție publică trebuie să își asume responsabilitatea pentru aplicarea unor politici și standarde interne menite să prevină faptele de corupție, înainte de toate prin oferirea unui exemplu personal de integritate și apoi prin dispunerea măsurilor preventive necesare. Combaterea corupției prin forța coercitivă a statului este și trebuie menținută,  însă ea nu e suficientă pentru o reducere decisivă a fenomenului corupției pe termen lung.

Din perspectiva SNA, lupta împotriva corupției este un exercițiu continuu și este normal și necesar ca accentul să fie pus pe componenta de prevenție, cu atât mai mult cu cât există o reală cerere din partea cetățenilor cu privire la reformarea funcției publice și la eficientizarea administrației publice, în general.

Prin adoptarea SNA, Guvernul României asumă transparența actului decizional și guvernarea deschisă drept cerințe obligatorii pentru o guvernare responsabilă, în folosul cetățenilor.

Noua SNA va continua o serie de bune practici care au fost identificate în implementarea strategiei anterioare, precum: consultarea în cadrul platformelor de cooperare cu instituții ale administrației publice centrale și locale, cu instituții independente, precum și cu societatea civilă și cu mediul de afaceri sau misiunile de evaluare tematică în cadrul instituțiilor publice, coordonate de Ministerul Justiției.

Noua strategie vizează si creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri și în special în companiile de stat, una dintre măsurile propuse fiind implementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice.

Prin includerea acestui obiectiv în strategie, România continuă demersurile de a deveni membru cu drepturi depline al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, în special al Grupului de lucru Anti-mită. Aceasta presupune, de asemenea, aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a acesteia.

Ca element de noutate, întreprinderile la care statul este acționar vor trebui sa publice în format deschis indicatorii economici și de performanță, inclusiv bugetele și subvențiile primite de la autorități publice, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale.

La conferința de presă, ministrul Justiției a afirmat: „Pentru ca această strategie să nu rămână doar un document pe hârtie, ar trebui să ne gândim că numai anul trecut România a fost a cincea jurisdicție din Uniunea Europeană în privința bunurilor sechestrate, cu o cifră de jumătate de miliard de euro; vă invit la un exercițiu de imaginație: ce se poate face cu jumătate de miliard de euro? Un spital dotat la cheie costă între 100 și 120 de milioane de euro, gândiți-vă câte școli putem face, câți copii pot fi educați în mod corect și demn sau câte salarii ar putea crește.”

Ministerul Justiției și-a consolidat structura proprie, astfel încât viitorul secretariat al SNA să își poată derula eficient activitățile în implementarea noii strategii. De asemenea, Ministerul Justiției mizează pe sprijinul tuturor instituțiilor publice pentru aplicarea noii SNA și dezvoltarea planurilor sectoriale de integritate.

Puteți accesa forma revizuită rezultată în urma amplului proces de consultare publică, derulat în perioada 17 iunie – 29 iulie a.c., a proiectului Hotărârii de Guvern privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție pe perioada 2016 – 2020 aici: publicarea-formei-revizuite-a-proiectului-strategiei-nationale-anticoruptie-2016-2020/ .

Posturi din ultimele 7 zile în Administrația Românească

posturi.gov.ro cuprinde posturile vacante de funcționar public din administrația centrală și locală.

Inițiativa reprezintă continuarea proiectului PublicJob.ro, coordonat de drd. Cristian Botan — consilier în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României.
Posturi.Gov.Ro

14 August 2016, Sursa : posturi.gov.ro, Autor : Cristian Botan

 

Alba

 

Arad

 

Argeș

 

Bacău

 

Bihor

 

Bistrița-Năsăud

 

Botoșani

 

Brăila

 

Brașov

 

București

 

Buzău

 

Călărași

 

Caraș-Severin

 

Cluj

 

Constanța

 

Covasna

 

Dâmbovița

 

Dolj

 

Galați

 

Giurgiu

 

Gorj

 

Harghita

 

Hunedoara

 

Ialomița

 

Iași

 

Ilfov

 

Maramureș

 

Mehedinți

 

Mureș

 

Neamț

 

Olt

 

Prahova

 

Sălaj

 

Satu Mare

 

Sibiu

 

Suceava

 

Teleorman

 

Timiș

 

Tulcea

 

Vâlcea

 

Vaslui

 

Vrancea

15 August (2016)

Zi liberă, Sărbătoare legală

9 August 2016

 

15 August este Zi liberă, cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. Cu excepția locurilor de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă, restul angajatorilor vor acorda zi liberă salariaților pe 15 august 2016.

15 august 2016, Adormirea Maicii Domnului, este sărbătoare legală. Aceasta este inclusă în lista zilelor nelucrătoare în România, reglementate de Codul Muncii.

În acest an, Adormirea Maicii Domnului pică într-o zi de Luni, astfel perioada 12-15 august 2016 se poate socoti ca o mini vacanță, de care pot profita romanii, ținând cont că vor reveni la muncă abia Marți, 16 august.

Câte zile libere mai avem în acest an ?

În afara de ziua liberă din 15 august 2016, românii mai au în acest an încă patru zile libere legale :

Sfântul Andrei – 30 noiembrie (Miercuri) ;
Ziua Naționala a României – 1 decembrie
(Joi) ;
Prima și a doua zi de Crăciun – 25 și 26 Decembrie
(Duminică și Luni).

Atenție !
Zilele libere legale și zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de munca nu pot fi incluse în durata concediului de odihnă anual.
Riscă amenzi cuprinse între 5.000-10.000 de lei toți angajatorii care nu oferă zi liberă salariaților în zilele de sărbătoare legală.
Aceeași amendă o pot primi și angajatorii care nu pot oferi zi liberă din cauza activității de producție care nu poate fi întreruptă, dacă nu oferă salariaților care au muncit în zilele libere legale posibilitatea de a compensa timpul liber corespunzător în termen de o lună.

În cazul în care din motive întemeiate nu se pot acorda zile libere salariații au dreptul la un spor de minimum 100% din salariul de baza, corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.

Publicarea formei revizuite a proiectului Strategiei Nationale Anticoruptie 2016 – 2020

This gallery contains 1 photo.

Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020

8 August 2016, Sursa : Ministerul Justiției, http://www.just.ro/

logo2 Ministerul Justitiei

 

Dupa un amplu proces de consultare publica, derulat in perioada 17 iunie – 29 iulie a.c., Ministerul Justitiei (MJ) prezinta forma revizuita a proiectului Hotararii de Guvern privind aprobarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2016 – 2020, a seturilor de indicatori, riscurilor asociate obiectivelor si masurilor din strategie si a surselor de verificare, a inventarului masurilor de transparenta institutionala si de prevenire a coruptiei, precum si a standardelor de publicare a informatiilor de interes public.

Aproximativ 90 de institutii publice, organizatii non-guvernamentale, asociatii de afaceri, societati cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice si reuniunile tehnice organizate de Ministerul Justitiei in perioada februarie-iulie 2016.

Strategia Nationale Anticoruptie (SNA) 2016–2020 a fost elaborata avand in vedere concluziile evaluarii realizate de MJ cu privire la implementarea SNA 2012-2015, precum si concluziile si recomandarile raportului de evaluare independenta a impactului SNA 2012-2015.

Proiectul de act normativ, impreuna cu anexele aferente, precum si tabelul cu propunerile primite in perioada de consultare publica, pot fi consultate mai jos.

 

  1. Hotărâre de Guvern/ Nota de fundamentare/ Anexa 1/ Anexa 2/ Anexa 3/ Anexa 4/ Anexa 5
  1. Propuneri consultare publică
  1. Raport final privind implementarea SNA 2012-2015Anexa 1Anexa 2Anexa 3Anexa 4Anexa 5Anexa 6Anexa 7Anexa 8Anexa 9Anexa 10Anexa 11Anexa 12
  1. Evaluarea impactului SNA 2012-2015

Varianta inițială a proiectului Hotărârii de Guvern poate fi consultată aici (http://www.just.ro/proiectul-de-hotarare-a-guvernului-privind-aprobarea-strategiei-nationale-anticoruptie-pe-perioada-2016-2020-a-seturilor-de-indicatori-riscurilor-asociate-obiectivelor-si-masurilor-din-str).

Un contract de finanțare și două de asistență tehnică, semnate astăzi, 15 iulie 2016, de România cu Banca Europeană de Investiții (BEI)

This gallery contains 2 photos.

Comunicat de presă

id-anap.gov_.ro1_ logo anap

15 iulie 2016, Sursa : A.N.A.P., http://anap.gov.ro/

BEI acordă  finanțare în valoare de 360 milioane de euro pentru proiecte prioritare în cadrul Programelor Operaționale ale UE din perioada 2014-2020, pentru a susține creșterea în România și extinde furnizarea de servicii de consultanță dedicate autorităților naționale pentru îmbunătățirea implementării proiectelor și a absorbției Fondurilor UE.

Semnare Contract Asistenta tehnica BEI - ANAP

 

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă României un împrumut în valoare de 360 de milioane de euro , pentru acoperirea parțială  a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat în contul contribuției naționale la investițiile orientate către creștere din perioada de programare UE 2014-2020, în cadrul Programelor Operaționale  Competitivitate, Capital Uman și anumite axe prioritare din Infrastructură Mare. Acest împrumut va susține Contractul Român de Parteneriat cu UE pentru perioada de programare 2014-2020, concentrându-se pe investiții în sectoarele energiei, îmbunătățirii mediului înconjurător, Cercetării&Dezvoltării și Inovației (CDI), Tehnologiei Informațiilor și Comunicației (TIC), ocupării forței de muncă, educației și beneficiilor sociale. Împrumutul BEI urmează Împrumutului Strategic Național de Referință pentru Co-finanțare în valoare de 1 miliard de euro pentru proiecte din domeniul transporturilor și mediului, celui în valoare de 300 milioane EUR pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, oferite pentru perioada de programare 2007-2013 și împrumutului în valoare de 300 milioane de euro pentru proiecte din sectorul mediului, în cadrul Programului Operațional pentru Infrastructură Mare din perioada de programare UE 2014-2020, semnat pe 16 iunie 2016 la Luxemburg.

În același timp, banca UE a semnat două Contracte de Servicii de Suport prin Consultanță a Proiectelor, în valoare de aproximativ 19  milioane de euro, cu Agenția Națională de Achiziții Publice (ANAP) și, respectiv, Ministerul Fondurilor Europene. Primul Contract de Servicii prevede asistență pentru ANAP pentru crearea unei strategii naționale de achiziții publice, parte din condiția fundamentală stabilită de UE pentru perioada de programare 2014-2020. Cel de-al doilea va susține implementarea proiectelor de către beneficiari în cadrul Programului Operațional de Infrastructură Mare al UE (adică Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Societatea Națională de Căi Ferate și beneficiari din sectorul apelor și deșeurilor, incluzând în primul rând societăți operaționale regionale). Programul de asistență tehnică pentru „Suport de Consultanță pentru Proiecte” al BEI oferă servicii de consultanță pentru Autoritățile de Management și beneficiarii de Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FESI) în România, în perspectiva financiară a UE 2014-2020. Aceste servicii de asistență tehnică au scopul de a îmbunătăți calitatea proiectelor și a investițiilor finanțate din Fonduri Structurale, diseminarea celor mai bune practici în cadrul UE și contribuie la îmbunătățirea coeziunii.

Semnare Contract Asistenta tehnica BEI - ANAP 2

 

 

„Contractele semnate astăzi vor ajuta la îndeplinirea mandatului băncii UE, în special pentru oferirea de servicii de creditare, de consultanță în toate Statele Membre. Acestea cuprind un set crucial de acțiuni pentru asigurarea unei creșteri economice viitoare sustenabile în UE – acțiuni care s-au dovedit deja a fi de succes în multe State Membre și pe care BEI este dedicată să le implementeze pe larg în România. Împrumutul din partea BEI va co-finanța proiecte de infrastructură publică prioritare, cu o valoare totală de aproximativ 7,7 miliarde de euro, cu efecte economice așteptate puternice în cadrul mai multor Programe Operaționale ale UE (care cuprind în special CDI, TIC și proiecte sociale) și va sta la baza unor transformări structurale ulterioare pe piața muncii, prin îmbunătățirea seturilor de abilități. Contractele de Servicii de Suport de Consultanță pentru Proiecte reprezintă continuarea asistenței tehnice a BEI în curs de desfășurare din 2014. Acestea vor consolida asistența deja oferită prin programul JASPERS începând cu 2008 către autoritățile române, administrații și întreprinderi de stat, cu obiectivul de a pregăti proiecte de înaltă calitate, accelerând absorbția fondurilor UE din perioada de programare curentă, 2014-2020.

Cele două împrumuturi semnate de către BEI cu autoritățile române  în acest an indică existența unui pachet de proiecte care mă aștept să fie în curând suplimentate de începerea operațiunilor legate de FESI în țară și să continue să crească și să se diversifice în viitor, inclusiv prin operaționalizarea Inițiativei pentru IMM-uri dedicată susținerii antreprenoriatului în România”, a declarat Vicepreședintele BEI, Cristian Popa.

„Acordul de împrumut semnat astăzi cu BEI este dovada atenției pe care o acordă atât Guvernul României, cât și banca Uniunii Europene îmbunătățirii gradului de absorbție a fondurilor europene îndreptate către trei programe operaționale: Infrastructură Mare, Competitivitate și Capital Uman. Prin acoperirea parțială a cheltuielilor efectuate de la buget pentru a susține proiecte finanțate din fonduri UE, este redus impactul asupra bugetului de stat. Acest împrumut mai are și potențialul de a impulsiona investițiile în trei domenii majore de interes.

Referitor la achizițiile publice, BEI va asigura expertiză pentru dezvoltarea mai multor măsuri esențiale din cadrul Strategiei. Pentru a fi mai concreți, ne referim la dezvoltarea de sisteme de control intern aferente achiziţiilor publice (I), raționalizarea sistemului de control anticipat (II), implementarea unui sistem de  achiziții publice centralizate (III) și  depășirea deficiențelor actuale pentru a se facilita elaborarea proiectelor și implementarea viitoarelor contracte de achiziții publice (IV).

În calitate de guvernator pentru România, permiteți-mi să subliniez faptul că, pe parte de sector public, suntem hotărâți să explorăm și să utilizăm paleta variată de instrumente BEI. În același timp, ar trebui să se urmărească dezvoltarea continuă a portofoliului BEI din sectorul privat. Vom încuraja sectorul privat să caute în mod activ oportunități de finanțare, subliniind faptul că îi stau la dispoziție și  facilități de elaborare de proiecte”, a declarat Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

„Prin semnarea Acordului de servicii de asistență tehnică pentru implementarea proiectelor, atât Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate de management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare 2014 – 2020 (POIM), cât mai ales beneficiarii celor trei sectoare importante de investiții finanțate prin acest program – mediu, transport și energie, vor utiliza expertiza BEI pentru toate activitățile și nevoile specifice de asistență tehnică privind pregătirea și implementarea proiectelor și dezvoltarea abilităților și capacității instituționale.

Acordul de servicii, semnat astăzi, va continua asistența tehnică furnizată de BEI în perioada de programare anterioară și va contribui la îndeplinirea condiționalităților specifice POIM – programul strategic de dezvoltare a infrastructurii naționale, cu o alocare financiară nerambursabilă de peste 41% din totalul fondurilor structurale și de investiții acordate României în perioada de programare 2014 – 2020”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

De la începutul operațiunilor BEI în România, Banca a oferit o sumă cumulată de aproximativ 11,4 miliarde de euro pentru finanțare, inclusiv împrumutul semnat astăzi. Proiectele pilot finanțate de BEI în România includ Fabrica de anvelope Pirelli din Slatina, Metroul din București, Proiectul de energie verde al ENEL și programele de Eficiență Energetică pentru blocurile de locuințe din Capitală.

 

Biroul de presă

15 iulie 2016

N.B. : Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice (actuală) – poate fi consultată aici.

MCPDC a lansat Catalogul naţional al specialiştilor în transparenţă din administraţia publică locală

This gallery contains 1 photo.

Prima variantă a Catalogului naţional al specialiştilor în transparenţă din administraţia publică locală, care conţine aproximativ 1.000 de nume şi adrese de contact ale responsabililor de aplicarea legislaţiei transparenţei din tot atâtea Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT) din toate colţurile ţării, a fost luni lansată, se arată într-un comunicat al Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC).

11 iulie 2016, Sursa : Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), http://dialogcivic.gov.ro/, AGERPRES

MCPDC-30


Această primă variantă a catalogului a fost elaborată după un amplu proces de colectare de date prin adrese oficiale transmise în perioada aprilie – iunie către toate UAT-urile din ţară.

Baza de date, disponibilă la : http://goo.gl/qn3WtG şi actualizată la nivelul sfârşitului lunii iunie, este prezentată, pentru prima dată, în format editabil, în aceasta regăsindu-se adresele de contact ale responsabililor cu aplicarea Legii 544/2001, respectiv a Legii 52/2003 din cele 109 primării de municipiu, 6 sectoare ale Capitalei, 112 primării de judeţ şi din peste 700 de primării de comune, se precizează în comunicat.

MCPDC consideră că prima condiţie pentru funcţionarea dialogului dintre cetăţeni şi administraţie este ca aceste două părţi să se cunoască şi să poată intra în contact în mod direct şi eficient. Baza de date va fi completată periodic, până când va acoperi toate UAT-urile conţinând numele şi adresa de contact ale celor care îşi exprimă acordul de a face parte din acest sistem naţional de evidenţă a responsabililor de aplicarea legislaţiei transparenţei în administraţie, se mai spune în comunicat.

“Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic îşi propune să faciliteze accesul responsabililor la resurse specializate inclusiv la programe de pregătire în domeniul transparenţei decizionale şi accesului la informaţii de interes public”, afirmă ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru.

MCPDC mulţumeşte totodată reprezentanţilor administraţiei publice locale care au răspuns pozitiv demersului privind realizarea acestui Catalog.

“Precizăm că informaţiile rezultate în urma transmiterii adresei MCPDC au fost completate şi cu un amplu proces de colectare de date din paginile de internet ale UAT-urilor, prilej cu care echipa noastră a putut face inclusiv verificări cu privire la preluarea prevederilor Memorandumului privind creşterea transparenţei şi standardizarea informaţiilor de interes public”, se menţionează în comunicat.

Unităţile administraţiei publice locale care doresc să adauge informaţii în Catalog o pot face completând un formular disponibil pe https://goo.gl/KAbgi1 sau pot scrie pe adresa de e-mail secretariat.mcpdc@gov.ro, – persoana de contact : Daniel Mîndruț, consilier Ministru se mai arată în comunicatul citat. 

 

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public prevede că:

Art. 5

(1) Fiecare autoritate sau institutie publică are obligaţia sa comunice din oficiu urmatoarele informaţii de interes public:

  1. c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a institutiei publice şi ale

funcționarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice,

În același timp, legea nr. 52/2003 privind transparența decizională prevede că:

Art. 7

(2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde: data afişării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

iar alin. (7): Conducătorul autorităţii publice va desemna o persoană din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.

Conferința părților interesate (stakeholder) în achiziții publice

This gallery contains 3 photos.

Noua legislație în domeniul achizițiilor publice

21 iunie 2016

 

20160621_092621_resized

La Institutul Național de Statistică (I.N.S.), sala Amfiteatru, pusă în mod gratuit la dispoziția Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (A.N.A.P.), a avut loc Conferința părților interesate (stakeholder), în 21 iunie 2016.

Dintre cei 5 (cinci) vorbitori enumerați, în schița (draft) evenimentului, în discursurile de deschidere a acestui important eveniment organizat de către A.N.A.P.,

Dacian Cioloș, Prim-ministru, Guvernul României
Bogdan Pușcaș, Președinte, Agenția Națională pentru Achiziții Publice
Angela Cristea, şef al Reprezentanţei Comisiei Europene
Florin Jianu, președinte, Consiliul Național pentru IMM din România
Sorin Ioniță, director, Expert Forum

trei (3) nu au mai participat fiind înlocuiți de către :

    • Bogdan – Paul Dobrin, Director, A.N.A.P.
    • Adrian Moraru, Director Adjunct, Institutul pentru Politici Publice (I.P.P.)
    • Silviu Pop, Președinte, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (C.N.S.C.)
    • Bogdan Pușcaș, Președinte, Agenția Națională pentru Achiziții Publice
    • Florin Jianu, Președinte, Consiliul Național pentru IMM din România

(în această ordine, de la stânga la dreapta, foto jos, arhivă proprie)

21 iunie 2016 ANAP - Noua legislatie in domeniul achizitiilor publice - prezidiu

 

Prezidiul a reliefat diverse teme :

  • documentul unic pentru achizițiile publice, traducere românească (DUAE) /pentru European Single Procurement Document (ESPD) ;
  • notificarea prealabilă ;
  • prețul cel mai scăzut înseamnă și calitate scăzută ;
  • plățile către subcontractanți ;
  • definirea lotizării ;
  • standardizare ;
    • modelede bune practici
    • ghiduri în achiziții publice
  • consultarea publică ;
  • rolul de îndrumare al A.N.A.P. ;
  • Pactul de Integritate ; și nu în cele din urmă
  • principiul cheltuirii fondurilor publice

Principiul cheltuirii eficiente al fondurilor publice, existent în vechea legislație, dar care în noua (legislație)  nu se mai regăsește în cadrul art. 2 din : Legea 98/2016, Legea 99/2016, respectiv Legea 100/2016. Am înțeles de la reprezentanții A.N.A.P. că acesta se regăsește în integralitatea legislației nemaifiind neapărat nominalizat în textul legiferat.

 

Sindicatul Național S.E.A.P., a mulțumit A.N.A.P. pentru adoptarea unui deziderat al Sindicatului prin introducerea în legislație, a art. 2, alin. (1) din H.G. 394, respectiv H.G. 395 din 2 iunie 2016.

 

În cadrul sesiunilor de întrebări și răspunsuri (Q & A) au fost atinse următoarele :

  • inexistența Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 114 / 2011 ;
  • H.G. 28 / 2008 este statică, fără ”best value for engineering” (cea mai bună valoare pentru inginerie) ;
  • clădiri verzi (nu prin plantarea de iarbă pe acoperișuri) ;
  • consultarea comunității (amplasamentul băncilor de odihnă ca exemplu) ;

Profilul celor care aplică Legea : acești specialiști, experți în achiziții (publice) trebuie să cunoască pe lângă cadrul legislativ și Piața (economică, de consum). Plata acestor consultanți (acolo unde este cazul) va trebui să fie conformă cu valoarea adusă de către ei autorității contractante. Nu să se ajungă la degradarea bugetelor de consultanță prin impunerea echipei de consultanță ci acestea să fie sustenabile în raportul achiziției / efortul specialiștilor, experți.

Unitățile centralizate de achiziții nu vor fi înființate în viitorul apropiat, a răspuns domnul Bogdan – Paul Dobrin, la una dintre întrebările adresate de către reprezentantul Sindicatului, dl. Ovidiu Slimac.

Referitor la introducerea obligativității existenței a trei membri în Compartimentul Specializat din cadrul autorităților contractante, distinsul domn Bogdan – Paul Dobrin, ne-a argumentat motivația textului legislativ existent actualmente prin lipsa personalului, ca exemplu fiind date ca autoritate contractantă : o grădiniță și o primărie mică de comună.

Menționăm interesul foarte mare pentru acest tip de întâlnire (s-a prevăzut continuarea discuțiilor peste trei luni) organizat de către instituția abilitată prin prezența a aproximativ 150 de reprezentanți ai autorităților contractante (clasice și sectoriale), organizații de profil (inginerești, etc.), asociații profesionale – A.E.X.A., consultanți independenți, societatea civilă, etc.

Președintele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.), dl. Silviu Popa, a remarcat elementele de noutate absolută din Legea remediilor (denumire prescurtată a Legii nr. 101 din 19 mai 2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor) ca fiind două :

  1. notificarea prealabilă ; și
  2. eliminarea garanției de bună conduită.

Prin care, prima facilitează dialogul cu autoritatea contractantă prin încorporarea expunerii de către operatorii economici a nemulțumirilor dar și a solicitărilor de remediere a situației considerate.

Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIMMR), dl. Florin Jianu, referitor la chestiunea legată de prețul cel mai scăzut, a remarcat că :

Parteneri din alte țări ne spuneau, referitor la această reglementare, că în legislația lor nu se mai regăsea de un număr de ani, chiar zeci de ani.

Dânsul a susținut că în Legea IMM-urilor există o reglementare care dă dreptul  Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) să particip la licitații publice cu garanții reduse la jumătate și pot îndeplini 50 % din criteriile de calificare dar că în opinia Comisiei Europene acest fapt ar putea distorsiona piața.

Soluția identificată de către dânsul, atunci în calitate de ministru și agreată de către Comisie a fost ca :

până la un prag valoric, fie nu mai impunem nici un fel de garanție de participare fie se impune un mod de participare egal, 50 % din garanțiile solicitate, atât pentru întreprinzătorii mici cât și pentru cei mari.

Astfel nici Comisia nu va mai amenința cu o procedură de ”infringement” (acțiune de sancționare) asupra României și accesul întreprinderilo mici la achizițiile publice va fi facilitat.

 

Domnul Adrian Moraru, Director Adjunct în cadrul Institutului pentru Politici Publice (I.P.P.) a observat că nu există diferențe majore dintre conceptul de consultare publică din vechea guvernare față de actuala. Însă lipsa acesteia (a consultării publice) deci lipsa transparenței poate conduce la corecții financiare.

Domnia sa a mai precizat că :

din România, pe lângă IPP și Transparency International Romania mai face parte din ”Pactul pentru Integritate”, proiect ce se derulează în 14 țări, astfel se vor monitoriza (de către societatea civilă) proiecte majore : cadastru ; catalog, prin care reprezentanți ai societății civile vor face din comisii (de evaluare) fără drept de cot, ca observator.

Acest lucru se poate extrapola și la nivel local unde Organizațiile Non-Guvernamentale (O.N.G.) își pot trimite reprezentanții la Primării pentru urmărirea și observarea întregului proces al achizițiilor publice.

 

Președintele A.N.A.P., dl. Bogdan Pușcaș, și-a dovedit disponibilitatea unor întrevederi comune bilaterale, în următoarea perioadă, inclusiv cu reprezentanții Sindicatului Național S.E.A.P.

Dl. Bogdan Pușcaș a mai precizat că noul sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare a achizițiilor publice – SICAP va fi supus testării naționale și testare la liber pentru toți utilizatorii începând cu data de 31 iulie – 1 august, după cum și-a asumat acest fapt Agenția pentru Agenda Digitală a României (A.A.D.R.).

În acest context, președintele A.N.A.P., a mai spus :

Deși noi aveam un termen maximal 2018 în care să transpunem achizițiile publice într-unul eminamente online, am ales, cel puțin pentru procedurile cu impact semnificativ asupra bugetului, să facem pasul mult mai repede.

Președintele A.N.A.P. a mai subliniat faptul că achizițiile publice anuale însumează 15 miliarde de euro, cca 10 % din Produsul Intern Brut (PIB) al României și  a admis că transpunerea Directivelor Europene în domeniul achizițiilor publice, prin noua legislație, a fost adoptată cu întârziere ”mai mult de 20 de state europene nu au finalizat încă procedurile de transpunere” a mai adăugat domnia sa.

 

 

 

În încheiere iată ce spune A.N.A.P. despre acest eveniment : 21 iunie 2016 – COMUNICAT DE PRESĂ ANAP