Calendar

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Aboneaza-te!

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru indraznet, introdu adresa ta de email mai jos. Un email de confirmare va fi trimis!

Florin Petre

17 Septembrie ’17

Specialistul Expert în Achiziții Publice – Profesionistul Florin Petre, ne-a dat acordul publicării următorului material, sub semnătura domniei sale.

Așteptăm comentariile dumneavoastră și / sau chiar propunerile dumneavoastră pentru un curs al acțiunii de urmat, la adresa de e-mail : office@sn-seap.ro.

Vă readucem aminte că unul dintre importantele deziderate ale Sindicatului Național al Specialiștilor Experți în Achiziții Publice este ca această profesie / meserie / activitate de Profesionist în Achiziții Publice să devină una liberală aidoma profesiilor liberale

Art. 7 (34) din Noul cod fiscal definește profesiile liberale ca fiind ”acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective”.

Prin urmare, legea prevede două condiții pentru calificarea unei profesii liberale:

–          să fie exercitată pe cont propriu (deci excluzând un raport de muncă)

–          să fie exercitată potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective 

legiferate în România, ca de pildă : profesiile medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii ; cât despre cel de-al doilea (deziderat)

–  acesta fost transpus (cu modificări, socotite de legiuitor că trebuiesc făcute, pentru a nu se lăsa impresia că nu a gândit problema) în litera legii și aproape în spiritul celor propuse de SN SEAP, și anume ca numărul minim al unui compartiment/birou/serviciu de specialitate achiziții publice din cadrul oricărei autorități (entități) contractante, să fie 3 iar profesiile de bază (superioare în ordine alfabetică) să fie : studii economice / financiare, inginerești și juridice, după cum se poate observa în textul mai jos citat din HG 395 / 2016 :

ART. 2

(1) În vederea realizării achiziţiilor publice, autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor, format, de regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.

(2) În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct, principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens prin act administrativ al conducătorului autorităţii
contractante.

(3) În aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoarele atribuţii principale:

a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;

b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor publice;

c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire şi a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate;

d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de Lege;

e) aplică şi finalizează procedurile de atribuire;

f) realizează achiziţiile directe;

g) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice.

(4) Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei.

(5) În sensul alin. (4), sprijinirea activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor publice se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează:

a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse, servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru;

b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea prevăzute la art. 155 din Lege;

c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele prevăzute la lit. a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al respectivelor necesităţi, în urma unei cercetări a pieţei sau pe bază istorică;

d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie, precum şi poziţia bugetară a acestora;

e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor propuse; f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale.

(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol, autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona servicii de consultanţă, denumite în continuare servicii auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, precum şi pentru elaborarea documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor.

 

Pe principiul apartenenței tot românului la o religie acceptată de către legea națională și care în preponderența ei este ortodoxia, creștinismul de rit ortodox, cei patru apostoli au fost trei Luca și Matei a fost și transpunerea propunerii noastre în legislația națională ceva asemănător cu transpunerea Directivelor Europene din iunie anul de grație 2016 în aceiași românească tradiție mioritico-carpato-danubiene (fără semnul exclamării căruia i se mai spune și al mirării) de a fi mai catolici decât Papa (de la Roma nu de la mâncare sau de la cel care te lasă la mare).

Păi accept să se schimbe dar să nu se modifice nimic, mai spunea un mare cunoscător al firii și năravului românului de pretutindeni din toate timpurile istorice.

Explicația alegerii numărului 3 (da știm că este o cifră dar ca expresie sună mai ”cool” așa – dacă ne citește și Fratele mai Mare) în afara celei din spirit a fiului și a tatălui nostru al tuturora (nu nu ne referim de această dată la domnul Ion Iliescu deși știm că unii au tresărit la citirea numelui tătucului) consensual cu cele mai sus amintite are acum și aici doar conotații tehnico-tactice, de pregătire a documentațiilor necesare realizării unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publlică (și da poate fi vorba și de un acord-cadru), a tuturor proceselor prin care se vor obține produse, servicii sau lucrări conform necesităților autorității (entității) contractante trecând prin toate etapele ce trebuiesc parcurse de autoritatea contractantă (deja subînțelegem și citirea entității) și de către candidat/ofertant pentru ca acordul părților în contractul de achiziție să fie considerat valabil și anume :

  • planificare
  • aplicarea procedurii
  • atribuirea contractului
  • implementarea contractului.

Sigur că da : activitatea de cumpărare directă se poate face și de către un angajat cu studii medii (poate fi și un tânăr de minim 16 ani care intră în vâltoarea luptei pentru existență moderne de pe poziția de ucenic / internship-ul americănesc tradus neaoș) instruit pe principiul : este minge intră în cerc, este cub intră în pătrat, este piramidă intră în  triunghi și nu antrenat să ajungă foarte puternic ca tonus muscular al bicepșilor.

 

Documente : Materialul domnului Florin Petre – angajat încă al ANAP.

Posturi din ultimele 7 zile în Administrația Românească

posturi.gov.ro cuprinde posturile vacante de funcționar public din administrația centrală și locală.

Inițiativa reprezintă continuarea proiectului PublicJob.ro, coordonat de drd. Cristian Boțan — fost consilier în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României.

Posturi.Gov.Ro

17 Septembrie 2017, Sursa : posturi.gov.ro, Autor : Cristian Boțan

Alba

Arad

Continue reading

Posturi din ultimele 7 zile în Administrația Românească

posturi.gov.ro cuprinde posturile vacante de funcționar public din administrația centrală și locală.

Inițiativa reprezintă continuarea proiectului PublicJob.ro, coordonat de drd. Cristian Boțan — fost consilier în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României.

Posturi.Gov.Ro

10 Septembrie 2017, Sursa : posturi.gov.ro, Autor : Cristian Boțan

Alba

 

Arad

 

Continue reading

Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

 

REGULI NOI PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ACESTORA

September 7 2017, Source : Vass Lawyers, http://www.vasslawyers.eu/

In M. Of. nr. 406 din data de 30 mai 2017 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 343/2017 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

Principalele aspecte reglementate de Regulament vizeaza cele doua etape de receptie, respectiv receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala, precum si posibilitatea de receptie partiala.

Totodata, Regulamentul aproba formatul standard al unor documente, precum:

  • Procesul-verbal de receptie partiala;
  • Procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor;
  • Procesul-verbal de suspendare a procesului de receptie la terminarea lucrarilor;
  • Procesul-verbal de receptie finala;
  • Procesul-verbal de suspendare a procesului de receptie finala;
  • Cartea tehnica a constructiei.

RECEPTIA PARTIALA

O noutate adusa de Regulament vizeaza posibilitatea de receptie partiala a lucrarilor. Receptia la terminarea lucrarilor si, respectiv, receptia finala pot fi realizate si pentru parti/obiecte/sectoare din/de constructie, daca acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic si functional.

Astfel, investitorul are posibilitatea de a decide, motivat, preluarea de la executant a unei parti din constructie intr-un anumit stadiu fizic de executie, caz in care intre investitor si executant se incheie un proces-verbal de receptie partiala, care urmeaza a fi pus la dispozitia comisiei de receptie in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor.

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Comisia de receptie la terminarea lucrarilor este formata, in mod obligatoriu, din:

  • un reprezentant desemnat de catre investitor, care este si presedintele comisiei;
  • un reprezentant desemnat de catre autoritatea administratiei publice competente care a emis autorizatia de construire/desfiintare;
  • 1-3 specialisti in domeniul lucrarilor de constructii supuse receptiei, in functie de categoria si clasa de importanta a constructiilor, desemnati de investitor, altii decat cei implicati in proiectarea/executia obiectivului de investitii.

In functie de particularitatile fiecarei constructii, comisia de receptie la terminarea lucrarilor se completeaza, in mod obligatoriu, cu:

  • un reprezentant desemnat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii – I.S.C.;
  • un reprezentant desemnat de catre inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/Bucuresti-Ilfov;
  • un reprezentant desemnat de catre directiile judetene pentru cultura/Directia pentru Cultura a Municipiului Bucuresti;
  • un reprezentant desemnat de catre ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subroga calitatii de investitor.

De asemenea, fara a face parte din componenta comisiei de receptie, un diriginte de santier autorizatasigura secretariatul comisiei, intocmeste, in numele investitorului, documentele de receptie la terminarea lucrarilor si constituie cartea tehnica a constructiei.

La receptia la terminarea lucrarilor, in mod obligatoriu, participa si reprezentantii executantului si ai proiectantului, in calitate de invitati.

Comisia de receptie la terminarea lucrarilor examineaza, inter alia:

  • atat lucrarile executate din perspectiva respectarii prevederilor din autorizatia de construire, din avizele/acordurile si conditiile de executie impuse de autoritatile competente, conformitatii cu prevederile contractului de lucrari/de executie, ale documentatiei de proiectare, ale documentatiei de executie si ale reglementarilor specifice, etc.; cat si
  • documentatia aferenta constructiei (e.g. documentele care intra in componenta cartii tehnice a constructiei, certificatul de performanta energetica, eventuale procese-verbale de receptie partiala, referatele pe specialitati intocmite de proiectant si dirigintele de santier cu privire la modul in care a fost executata lucrarea).

Intrunirea comisiei de receptie, desfasurarea receptiei la terminarea lucrarilor, aspectele verificate si deciziile care pot fi adoptate de comisia de receptie sunt reglementate in extenso in cadrul Regulamentului.

RECEPTIA FINALA

Proprietarul stabileste data de incepere a receptiei finale, in maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garantie.

Comisia de receptie finala este formata din:

  • un reprezentant desemnat de catre proprietar sau asociatia de proprietari, care este si presedintele comisiei;
  • un reprezentant desemnat de catre investitor, in cazul in care acesta nu indeplineste si calitatea de proprietar;
  • 1-3 specialisti in domeniul lucrarilor de constructii supuse receptiei, in functie de categoria si clasa de importanta a constructiilor, desemnati de proprietar/asociatia de proprietari, altii decat cei implicati in proiectarea/executia obiectivului de investitii.

Totodata, reprezentantii executantului si ai proiectantului participa, in mod obligatoriu, la receptia finala, in calitate de invitati.

Comisia de receptie finala verifica in mod obligatoriu:

  • procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor;
  • referatul proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiei, pe perioada de garantie, in conformitate cu obligatiile ce le revin potrivit legii;
  • cartea tehnica a constructiei completata;
  • remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse constatate in perioada de garantie a lucrarilor de constructii, dupa caz.

Similar receptiei la terminarea lucrarilor, intrunirea comisiei de receptie finala, desfasurarea receptiei finale, verificarile efectuate si deciziile ce pot fi adoptate de comisia de receptie sunt reglementate in extenso in cadrul Regulamentului.

DISPOZITII TRANZITORII

Regulamentul a intrat in vigoare incepand cu data de 29 iulie 2017 si nu se aplica constructiilor pentru care receptia la terminarea lucrarilor, respectiv receptia finala, se afla in desfasurare la data intrarii in vigoare a acestuia.

In cazul in care receptia la terminarea lucrarilor a fost efectuata conform prevederilor vechiului regulament, iar comisia de receptie a recomandat admiterea receptiei cu obiectii, respectivele obiectii neremediate in termenele convenite sunt considerate neconformitati in sensul actualului Regulament. In acest caz, receptia finala se realizeaza potrivit prevederilor Regulamentului, iar neconformitatile neremediate determina suspendarea procesului de receptie finala.

 

Articolul original poate fi citit si aici

Documente :

HG nr. 343/2017 – modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii și instalaţii aferente acestora Categorie: Monitorul Oficial nr. 406 din 30 mai 2017

Președintele ANAP, Bogdan Pușcaș: Transparentizarea cu orice preţ în achizițiile publice este necesară

This gallery contains 3 photos.

Sursa : Institutul pentru Politici Publice Bucuresti, http://www.ipp.ro/

Sursa foto : A.N.A.P., http://anap.gov.ro/web/

La un an de la aprobarea pachetului legislativ privind achiziţiile publice, l-am invitat pe președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Bogdan Pușcaș, să facă un bilanţ al implementării actelor normative şi să ne dezvăluie care sunt planurile ANAP pentru simplificarea procedurilor aplicabile şi pentru prevenirea corupţiei în achiziţiile publice.

Cum evaluaţi implementarea pachetului legislativ pe achiziţii publice, la un an de la aprobarea acestuia?

La o primă impresie, noul pachet legislativ este clar mult mai extins în ceea ce privește prevederile, fiind mult mai greu de implementat litera întregului pachet. Avem nevoie de mai multă cunoaştere şi de o creştere a capacităţii administrative, iar acest prim an a avut exact aceste două componente într-o luptă permanentă. Nevoia noastră, a celor care reglementăm, este de a pune la dispoziţie îndrumare şi explicaţii suplimentare. Necesitatea noastră este de a ne îmbunătăţi capacitatea administrativă. Şi în interiorul Agenţiei au fost elemente de noutate, ceea ce a dus la o situaţie pe care a trebuit să o gestionăm în paralel: pe de o parte să ne facem rolul de reglementator şi să emitem toate textele pe care trebuia să le emitem, pe de altă parte să avem un nivel de cunoaştere suficient de bun încât să orientăm corect autorităţile care ne-au contactat cu diverse întrebări. Din acest motiv s-a născut o sumă de elemente de legislaţie terţiară, pe care autoritățile contractante și operatorii economici au simţit nevoia să o acceseze. Și iată că la un an de la emiterea celor patru legi şi trei Hotărâri de Guvern, suntem în etapa în care este încă nevoie să explicăm la nivel de legislaţie terţiară foarte multe concepte.

Standardizare, migrare către mediul online şi transparentizare

Să înţelegem că informaţiile de care au nevoie cei care lucrează în domeniul achiziţiilor publice, precum şi nevoia de a creşte capacitatea ANAP, sunt două provocări pe care le aveţi în implementarea acestui pachet legislativ. Au mai fost şi alte probleme până acum?

În implementarea acestui pachet legislativ, noi (n.r. – ANAP) ne-am asumat o Strategie Naţională în domeniul achiziţiilor publice, care este un document extrem, extrem de extins. Nu de foarte puţine ori mi-am exprimat opinia cu privire la riscurile, efectele nocive ale extinderii acestei strategii. Din acest motiv, noi am ales să mergem pe trei piloni foarte importanţi şi anume: standardizare, migrare către mediul online şi transparentizare cu orice preţ. Este adevărat că primele două reprezintă premisele, iar cea de a treia este concluzia la care ar trebui să ajungem.

Care sunt principalele trei beneficii pe care le aduce acest pachet legislativ?

În primul rând a dat un reset sistemului. Practic, în acest moment, cu noul pachet legislativ, toţi actanţii o iau de la zero şi toţi sunt sub semnul egalităţii. Este adevărat că experienţa celor 10 ani de Ordonanţă 34/2006 nu se pierde, ne dorim ca bunele practici să fie replicate, dar în noul context toată lumea porneşte de la zero. În al doilea rând, migrarea către mediul online a tuturor procedurilor, aşa cum este ea asumată de România până în 2018, este un beneficiu real sub aspectul relaxării muncii specialiştilor în achiziţii publice.

Vom ajunge până în 2018 să apelăm la formate consacrate, la modele foarte bine înţelese, la aspecte care în mediul online şi-au demonstrat eficienţa precum ghiduri, forumuri. Cel de-al treilea beneficiu al acestui pachet este acela că  vom merge, prin ceea ce am agreat, către o profesionalizare mai accentuată. Vrem ca la un moment dat să reuşim să implementăm această profesie de achizitor – expert achiziții publice.

Un departament cu experţi din cele mai diverse domenii

Apropo de această profesie, credeţi că un bun expert în achiziţii publice este cel care are are studii juridice, care ştie reglementările cadrului legal, sau mai degrabă cel care înţelege mecanismele din piaţă?

Aici lucrurile trebuie privite puţin mai nuanţat. Eu sunt adeptul apropierii de piaţă, de cei care depun efort pentru a pregăti o ofertă și câştiga un contract. Trebuie să te pui şi în pielea celor care cheltuie resurse şi energie pentru a ajunge în postura de contractant. În acelaşi timp, e clar că ai ne-voie de cunoştinţe juridice solide pentru că nu poţi face lucrurile după bunul plac, fără să ţii cont de textul şi de spiritul legii. Noi avem o abordare diferită, în sensul în care acest profesionist în achiziţii publice, ca specializare, ar trebui să se sprijine pe un corp foarte serios de experţi. În cadrul Agenţiei vom crea un departament în care veţi regăsi experţi din cele mai diverse domenii, tocmai pentru a ne putea pronunţa, spre exemplu, pe validitatea unui caiet de sarcini.

Pachetul de legi din domeniul achiziţiilor publice va fi modificat

Legat de modulul adoptat de către România pentru transpunerea Directivei Europene 2014/24/CE în noul pachet pe achiziții publice, s-a făcut mai degrabă o transpunere a Directivei sau a fost şi un proces substanţial de colectare de păreri, de documente venite din piaţă, de la alte instituţii publice?

La nivelul anului 2014, noi am avut multe condiţionalităţi exterioare obligativităţii transpunerii Directivei 2014/24/CE. Eram cu Programul Operaţional Sectorial Transport suspendat, din acest motiv România a ales să traducă Directivele şi să le transpună în legislaţia naţională cu un adaos semnificativ de prevederi, sub pragurile stabilite de Directivă. În plus, a ales să transpună aceste trei Directive prin raportarea la ceea ce Comisia Europeană, prin serviciile

tehnice, a considerat ca fiind obligatoriu pentru România în procesul de reformă. Practic, am adăugat destul de mult la Directive sub pragurile valorice, cu un plus şi pentru partea organizatorică , pentru că făceau parte din pachetul de negociere al Acordului de Parteneriat. Din acest motiv, astăzi suntem în etapa în care vom propune o Ordonanţă de modificare a pachetului de legi din domeniul achiziţiilor publice, tocmai pentru o clarificare sporită a ceea ce am transpus, poate incorect, la momentul respectiv, pentru că este necesară simplificarea, sesizând, după un an de la adoptarea legilor, că multe din fluxurile gândite sunt departe de a fi simple şi trasabile şi, în al treilea rând, pentru o aducere a textului în limba română la coerența Directivei.

Cum vedeţi politica de prevenţie care se practică în domeniul achiziţiilor publice? Şi care ar fi rezultatele ANAP în această direcție, raportat la ultimii ani?

În primul rând, optica legată de aspectele preventive este o componentă importantă a noilor Directive şi face parte din Strategia Naţională în domeniul Achiziţiilor Publice, din acest motiv ANAP a întreprins mai multe măsuri, menite a veni în întâmpinarea nevoilor autorităţilor contractante. Sesizez, în implementarea acestui nou pachet legislativ, o capacitate administrativă redusă a autorităților contractate. Cu cât este mai mică o autoritate contractantă, cu atât capacitatea administrativă este mai scăzută, din acest motiv nevoia de prevenţie se traduce de multe ori în nevoia de informare consecventă, coerentă şi de la sursă. Am început să dezvoltăm mecanisme online la dispoziţia tuturor, aici vorbind de Ghidul Online pe Achiziţii Publice disponibil pe site-ul www.achizitiipublice@gov.ro, tocmai pentru că vrem să credem că, în 2017, oricine are acces la o sursă de internet şi poate consulta foarte uşor şi repede un material structurat şi util, punctual şi cu răspunsuri la obiect. În plus, şi optica noastră de control ex-ante se modifică foarte mult în direcţia transformării ei într-un instrument preventiv. Mecanismul de eşantionare, modalitatea de evaluare ex-ante a documentaţiilor pe criterii calitative, scăderea ponderii observatorilor desemnaţi sunt măsuri în Strategia Naţională în domeniul Achiziţiilor Publice menite să întărească acest aspect preventiv. Este clar, răspunderea este exclusiv a autorităţii contractante, dar ar avea parte de tot felul de instrumente, instituţii şi departamente care să sprijine autoritatea contractantă. Din acest motiv, noi am vrut să separăm foarte bine ceea ce se face ex-ante şi să transformăm această verificare, validare a documentaţiilor de atribuire, într-un mecanism proactiv, preventiv.

Ne-ar fi foarte util Pactul de Integritate, în special în zona operatorului economic

Cum percepeţi propunerea DG Regio de a implementa Pactul de Integritate în achizițiile publice, tocmai cu scopul de a creşte prevenţia în situaţii de tipul conflict de interese, fraudă? De ce credeţi că este o problemă să transpunem acest mecanism în România, având în vedere că mare parte dintre ţările membre UE funcţionează cu acest Pact de Integritate?

Pactul de Integritate în sine este un instrument de salutat, drept dovadă că şi Comisia Europeană investeşte resurse considerabile, prin diverse proiecte, pentru transformarea acestui deziderat într-un instrument de lucru comun. Ne-ar fi foarte util Pactul de Integritate, în special în zona operatorului economic, deoarece această zonă este foarte puţin reglementată. Este foarte bine să ceri transparenţă, corectitudine şi transabilitate autorităţilor contractante însă, în acelaşi timp, este foarte util să faci apel la un comportament etic în zona de ofertare. Degeaba spunem noi totul deschis, degeaba arătăm care sunt metodele de evaluare, dacă în partea cealaltă comportamentele de ofertare nu sunt integre, asistăm la o cartelizare, o captură a statului pe anumite domenii prin înţelegeri. Este clară utilitatea Pactului de Integritate şi vedem foarte bine inserţia ONG-urilor în activitatea aceasta de monitorizare.

Atunci de ce este atât de diferită abordarea legislativă a Pactului de Integritate față de alte state care au reglementat deja acest mecanism? De ce sunt atât de multe dificultăţi în a implementa Pactele de Integritate în România, referindu-mă îndeosebi la a le asuma printr-un act normativ?

Propunerile celor care au definit conceptul şi încearcă să îl rafineze în acest moment sunt extrem de generoase şi se lovesc, în primul rând, de multitudinea de sarcini deja existente la nivelul autorităţilor contractante. Din acest motiv, este foarte clar că, pe de-o parte, o explicare suplimentară a ce este şi ce vrea Pactul de Integritate ajută, cum la fel de mult ar ajuta o deschidere din partea autorităţilor contractante, în sensul înţelegerii că aceste mecanisme slujesc scopului mai general de transparentizare a achiziţiilor publice.

Care credeţi că sunt nevoile pe care la are ANAP, în acest moment, tocmai în scopul de a-şi creşte această capacitate de a preveni problemele cu care se confruntă în monitorizarea achiziţiilor publice?

În primul rând, în acest moment, este nevoie de clarificarea textului normativ. În al doilea rând, noi cei de la ANAP, am observat curentul prin care autorităţile contractante îşi fac cunoscută opinia vizavi de cele două mecanisme de control, ex-ante şi ex-post. Mai exact, modul în care autorităţile contractante îşi doresc să recalibreze controlul ex-ante şi de aceea există aici, în zona ex-ante, nişte nevoi destul de mari de personal şi de resursă fizică şi de creştere a nivelului de cunoaştere din partea membrilor echipei. Cum la fel de bine simt nevoia unei regularizări a discursului public al Agenției. Nu este normal ca în contact cu trei direcţii diferite ale Agenţiei să primeşti trei răspunsuri diferite. Comunicarea trebuie să aibă un singur vector şi un singur mesaj la ieşirea din instituţie.

În ce sens vă referiţi la clarificarea legislaţiei ANAP?

În sensul în care tot ceea ce a propus ANAP ca reglementator va uşura munca de monitorizare, de control şi de reglementare ulterioară. Astăzi, din cauza faptului că legislaţia de interpretare. În acel moment, ne dorim să ușurăm povara acelui expert în achiziţii publice care oricum trebuie să citească câteva mii de pagini.

Înțelegerea legislației este principala problemă în aplicarea ei

Care au fost cele mai mari probleme care au apărut în înţelegerea legislaţiei?

În primul rând, aplicarea ei. Aplicarea în sensul în care foarte multe autorităţi contractante au înţeles sau nu ceea ce înseamnă divizarea unui contract pentru a fi sub sau peste praguri. Foarte multe probleme au apărut în modul de înţelegere al autorităţilor contractante referitoare la ce au voie şi ce nu au voie să atribuie prin atribuiredirectă, prin încredinţările speciale sau care sunt vectorii unei proceduri competitive, când au voie să facă negociere fără publicare şi când nu. Din păcate, cei zece ani de Ordonanţă 34 vin şi cu metehene, nu numai cu bune practici, iar divizarea contractului este una din cele mai periculoase modalităţi de lucru.

Daţi-ne trei cifre care definesc achiziţiile publice.

Cele trei cifre importante sunt:

 80 de miliarde de lei pe care le gestionăm anual prin achiziţii publice;

 cei 100 de oameni în plus pe care legea şi Strategia Naţională în domeniul Achiziţiilor Publice ne permit să îi angajăm şi de care avem nevoie şi care se vor adaugă la cei 400 pe care îi are în prezent Agenţia;

 valoarea de 48 de milioane de lei pe care o reprezintă proiectul POCA (n.r. Programul Operațional Capacitate Administrativă) prin intermediul căruia ar trebui să ridicăm standardele şi să îmbunătăţim performanța Agenției.

 

Articolul original se poate vedea aici

DE INTERES – Demo pentru noua platforma – SICAP

9 August 2017, Sursa : https://www.e-licitatie.ro

 

Dragi colegi profesioniști, experți / amatori în achiziții (publice),

Incepand cu data de 07.08.2017 se afla la dispozitia dumneavoastra pentru testare noul Sistem Electronic de Achizitii Publice accesibil in sectiunea SICAP DEMO pe www.e-licitatie.ro .

Mentionam faptul ca pe langa modulele accesibile din data de 24.05.2017 au fost introduse functionalitati noi pentru procedurile de atribuire precum licitatia deschisa, licitatia restransa, procedura simplificata, cererea de oferta, concursul de solutii si concesionarea.

In acest sens poate fi testat intregul flux de derulare al procedurii de atribuire.
Mentionam faptul ca vom anunta utilizatorii e-licitatie despre noile functionalitati ale platformei de achizitii publice SICAP pe masura ce acestea vor fi disponibile spre testare publica.

Atentie: Procedurile de achizitie publica se vor desfasura in continuare, asa cum ati fost obisnuiti,  pe actualul S.E.A.P.(www.e-licitatie.ro)  iar certificatele digitale sau serviciile achizionate de catre operatorii economici pentru S.E.A.P. nu sufera modificari.

Asteptam cu interes parerile si sugestiile dvs la adresa de email : office@sn-seap.ro / testare.sicap@e-licitatie.ro.

Public procurement contracts / Contractele de achiziții publice

This gallery contains 1 photo.

Public procurement contracts

01-06-2017 – UPDATE

Public authorities conclude contracts to ensure the supply of works and delivery of services. These contracts, concluded in exchange for remuneration with one or more operators, are called public contracts and represent an important part of the EU’s GDP. However, only a small percentage of public procurement contracts have been awarded to non-national undertakings. The application of the principles of the internal market to these contracts ensures better allocation of economic resources and more rational use of public funds. A new public procurement package was adopted in 2014 by Parliament and the Council with the aim of simplifying procedures and making them more flexible in order to encourage access to public procurement for SMEs, and to ensure that greater consideration is given to social and environmental criteria.

Public Procurement Contracts_EN

 

Contractele de achiziții publice

01-06-2017 – ACTUALIZARE

 

Autoritățile publice încheie contracte în vederea realizării de lucrări sau a furnizării de servicii. Aceste contracte, încheiate cu unul sau mai mulți operatori economici în schimbul plății unei sume, se numesc contracte de achiziții publice și reprezintă o parte importantă a PIB-ului Uniunii Europene. Cu toate acestea, doar un mic procentaj al contractelor de achiziții publice au fost atribuite unor întreprinderi din alte state. Aplicarea principiilor pieței interne în cazul acestor contracte asigură o mai bună distribuire a resurselor economice și o utilizare mai rațională a fondurilor publice. În 2014, Parlamentul și Consiliul au adoptat un nou pachet legislativ privind achizițiile publice cu scopul de a simplifica procedurile și a le face mai flexibile, pentru a încuraja accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice și a garanta că se acordă o mai mare atenție criteriilor sociale și de mediu.

Conference on Strategic Public Procurement – Paris, 2 June 2017

This gallery contains 1 photo.

Dear Colleagues, Procurement Peers,

On last 2 June 2017 in Paris, took place the Conference on Strategic Public Procurement organised jointly by the European Commission and the OECD.

With more than 300 participants and 35 speakers and moderators, from almost 50 different
countries, the joint conference of the European Commission and the OECD on Strategic
Public Procurement (SPP) promoted the use of public procurement to achieve broader
policy objectives. Through four thematic sessions the conference presented success stories,
pitfalls and good practices to raise awareness among decision makers and the procurement
community about the benefits of strategic procurement, with an emphasis on achieving
sustainability, social responsibility and innovation goals.

We are pleased to give you a summary of the important points we discussed.

Please find enclosed the “highlights of the 2017 Strategic Public Procurement Conference”.

Procurement conference – Highlights brochure_FINAL

 

Tender on the Development of life cycle costing (LCC) tools for use in green public procurement (GPP)

This gallery contains 1 photo.

– Deadline to request an invitation: 31 July

Dear Madam/Sir,

DG Environment of the European Commission is planning to award a contract on the Development of life cycle costing (LCC) tools for use in green public procurement (GPP) as a Middle value negotiated call for tender. You can find the tender specifications here: Draft Tender specifications.

If you wish to be invited to tender please send an email giving your contact details (Name of the company, contact person, address, telephone and email) to: env-tenders@ec.europa.eu by midnight CET on 31/07/2017.
Only those candidates who express an interest before the deadline will be invited to tender. Any tender received from a legal or natural person not invited to tender will be rejected.

The deadline for sending your emails is midnight CET on 31/07/2017

Best wishes

Robert

Robert Kaukewitsch

GPP Policy Officer
DG Environment
European Commission
00 32 (0) 2 29 57190
Sign up to the GPP news alert!
http://ec.europa.eu/environment/gpp/alert_en.htm

Posturi din ultimele 7 zile în Administrația Românească

posturi.gov.ro cuprinde posturile vacante de funcționar public din administrația centrală și locală.

Inițiativa reprezintă continuarea proiectului PublicJob.ro, coordonat de drd. Cristian Boțan — fost consilier în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României.

Posturi.Gov.Ro

16 Iulie 2017, Sursa : posturi.gov.ro, Autor : Cristian Boțan

Alba

 

Arad

 

Continue reading

Question Pro

QuestionPro provides unparalleled insights and just launched enterprise features including Communities, Customer ExperienceWorkforce and Mobile.

Facebook

Procurement Paper

Statistici:

Flag Counter

Question Pro

QuestionPro provides unparalleled insights and just launched enterprise features including Communities, Customer ExperienceWorkforce and Mobile.