Calendar

April 2017
M T W T F S S
« Mar    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Aboneaza-te!

Pentru a te abona la newsletter-ul nostru indraznet, introdu adresa ta de email mai jos. Un email de confirmare va fi trimis!

POS DRU : APROBĂ pentru CPP 163 DE 2 X ACELAŞI PROIECT

POS DRU : APROBĂ pentru CPP 163 DE 2 X ACELAŞI PROIECT

This gallery contains 1 photo.

9 Ianuarie 2013, Sursa : Finanţare.ro

 

POS DRU : Lista cererilor de finanţare aprobate pentru CPP 155, 158 şi 163

 

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a publicat lista cererilor de finantare aprobate care se incadreaza in alocarea financiara stabilita in Ghidul Solicitantului, pentru urmatoarele cereri de propuneri de proiecte : CPP 155CPP 158 si CPP 163.

Solicitantii ale caror cereri de finantare au fost respinse in faza B, solicitantii ale caror cereri de finantare se afla pe lista de rezerva si solicitantii cererilor de finantare aprobate vor primi scrisoarea de informare pana la sfarsitul zilei in curs (8 ianuarie 2014).

Solicitantii ale caror cereri de finantare nu primesc scrisoare de informare vor contacta OI POSDRU responsabil.

Solicitantii ale caror proiecte au fost respinse pot contesta decizia de respingere. Contestatia se poate depune personal in zilele lucratoare sau poate fi transmisa prin curier/posta, numai la registratura AMPOSDRU, la adresa: B-dul Carol I, nr. 34-36 (parter), sector 2, Bucuresti.

Pentru contestatiile depuse personal, data limita de inregistrare a contestatiei la registratura AMPOSDRU este 14 ianuarie 2014, orele 16.00. Pentru contestatiile transmise prin curier/posta, data limita de transmitere este 14 ianuarie 2014.

 

Documente anexate :

 

CPP 155 – Lista cererilor de finantare aprobate (PDF)

CPP 158 – Lista cererilor de finantare aprobate (PDF)

CPP 163 – Lista cererilor de finantare aprobate (PDF)

 

ADUCERE AMINTE : Sărbători în cârdășie.

A venit Moșul la abonații fondurilor europene ?

  Autor : Bogdan Glăvan, Sursa : Logec.ro
În vreme ce unii se pregătesc să dea goluri la vară cu Brazuca, în România niște cetățeni deștepți fac tiki-taka cu Posdruca. Mai exact, pe sfârșit de an au dat lovitura la Campionatul de fonduri europene, asigurându-și contracte grase în cadrul POSDRU. Vineri s-au afișat câștigătorii unor competiții – adică Cereri de Propuneri de Proiecte (CPP) – declanșate la începutul verii. Rezultatele sunt de-a dreptul spectaculoase. Deși concurența a fost intensă, pe unele CPP-uri depunându-se sute de proiecte, practic câteva firme și-au adjudecat partea leului.

Pe CPP 141 (Regiunea Nord-Vest), firma SC SIAB Development SRL a câștigat nu mai puțin de 4 proiecte (adică un sfert din total), IDENTICE CA BUGET ȘI CU ACELAȘI PUNCTAJ, deci copy-paste probabil atât la formulare cât și la evaluare. Am aruncat o privire pe site-ul ministerului de finanțe și m-a cuprins o nouă dilemă. Oare cum poate o firmă cu 6 angajați care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 1 mil. lei (și pe ultimii trei ani 2,6 mil. lei) să asigure derularea unor proiecte în valoare de aproape 8 mil. lei?! Și asta dacă ne referim doar la aceste proiecte. Dar ce știu eu, poate are un parteneriat beton sau poate se va duce să facă împrumut la bancă sau un CAR, ceva…

 

CPP 141

Pe CPP 130 (Regiunea Sud-Vest Oltenia), granturile s-au împărțit între câțiva abonați. Astfel, firma SC ACZ Consulting SRL a câștigat nu mai puțin de 3 proiecte, aproximativ același buget și același punctaj, deci copy-paste. Asociația Psihologilor Gorjeni a câștigat tot 3 proiecte, despre care se poate spune același lucru.

CPP 130

 

Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică Catalactica, o altă abonată a fondurilor europene, are 5 proiecte câștigate pe patru domenii diferite: CPP 129, 138, 139, 143. Despre performanța remarcabilă a acestei asociații a scris în 2012 și Costi Rogozanu:

Sorin Cace şi Corina Cace sînt eroii mei întîmplători. Sînt oameni care au reuşit să o ducă bine pe timp de criză pentru că s-au conectat cum trebuie la ţeava UE.

Familia Cace a avut în derulare mai multe proiecte (aici aveţi o lista cu cele terminate) în zona Teleorman (cîteva de integrarea romilor pe piaţa muncii şi altele). Despre efecte nu ştim nimic. E totuşi lăudabil că au un site unde scriu tot ce au făcut (am întîlnit cazuri unde organizatorii nu se obosesc cu aşa ceva).

Lucrurile au început să meargă după 2009. Ea la ASE, el la ICCV. Declaraţia de avere a Corinei Cace arăta  destul de modest. Familia avea drept bază veniturile de la ASE. În 2011, bunăstarea a explodat. În declaraţia Corinei Cace pe 2011, apar banii care vin cel mai probabil din proiectele POSDRU. Alte surse nu sînt trecute. Aşadar, familia Cace a luat cam 170.000 de lei de la locul de muncă de bază. Şi exact 427.158 lei din cercetare-dezvoltare şi conventii civile. 100 000 de euro pe an pentru o familie de intelectuali este un venit bunicel.

Catalactica, minunata aventură POSDRU a familiei Cace, este doar o picătură într-o mare baltă (puteţi studia pe aici alte sute de proiecte). Am găsit un proiect de sute de mii de euro care se numeşte “Înapoi la muncă!”, un mesaj dispreţuitor folosit de reprezentanţi ai fostei puteri în diverse ocazii.

Local, prostia care se întîmplă ar fi următoarea: sînt bani mulţi care alimentează un establishment universitar, funcţionăresc, ong-istic şi jurnalistic. Dar aceşti bani nu au efect, nu însănătoşesc mediul, nu-l scoate din zona extremă de vulnerabilitate. Sînt bani “paraleli” cu profesia de bază şi cu responsabilităţile ei.

Văd că singurul efect al articolului domnului Rogozanu este dinamizarea afacerii Asociației Catalactica (care are și filiala Teleorman, că deh, acolo sunt șomerii mulți și vine banul gros). Ba mai mult, pe baza studiilor realizate și plătite de stat domnul Sorin Cace și-a susținut recent teza în vederea obținerii atestatului de abilitare – adică de îndrumător de doctorat. Vă recomand să îi parcurgeți lista de lucrări științifice și, dacă găsiți o lucrare publicată în vreo revistă străină să-mi spuneți și mie, vreau să o citesc.

SC Romapisan SRL are 3 proiecte câștigate, toate pe CPP 132 (Regiunea Nord-Vest), toate copy-paste, cu același buget. Remarcabil, proiectul are bugetul de 672000 lei, adică de 3 ori mai mic decât majoritatea proiectelor concurente; sunt curios cum instruiește grupul țintă cu acești bani și, mai ales, cum proiectul concurent “Adaptor” a fost punctat mai slab deși are buget dublu.

 

CPP 132

SC Brahms International SRL are 2 proiecte aprobate pe CPP 133 și încă un proiect pe CPP 142. Această firmă a derulat 14 proiecte în perioada 2002-2011 și a acordat certificate de absolvire a unor cursuri de formare profesională pentru 4500 de persoane.

Asociația React este o altă câștigătoare a acestei sesiuni de proiecte. Conform tradiției. Această asociație a devenit celebră prin proiectul Fabrica de bine, despre care mi-am spus părerea în articolul Fabrica de bine – cel mai scump bine făcut vreodată:

Valoarea totala a proiectului este de 18.073.582 lei, din care asistenta financiara nerambursabila insumeaza 16.698.525 lei.

Astfel, au fost create 150 de noi locuri de munca pentru persoane vulnerabile social (persoane cu dizabilitati si beneficiari de ajutor social) in  domeniul reciclarii si prelucrarii hartiei, al serigrafiei, al reciclarii de mase plastice si in domeniul serviciilor de tip call center.

Ceea ce înseamnă fix 120000 de lei pe cap de angajat, adică aproape 27000 de euro. Adică 70 de salarii medii nete pe economie.

Felicitări inițiatorilor! Au realizat într-adevăr ceva foarte social! Să cheltuie 27000 de euro pentru a oferi un loc de muncă temporar cuiva, fie și cu dizabilități. Cu acești bani un salariat mediu trăia 6 ani. Se puteau trimite la studii universitare aproape 40 de tineri. Puteai să faci cadou unei familii o casă.

 

Acum asociația are 4 proiecte aprobate în CPP 138, 139, 142, 143, majoritatea cu buget copy-paste: 2,128 mil. lei într-o parte, 2,127 mil. lei în altă parte! Deci a scris un proiect pe care intenționează să îl plimbe prin patru regiuni ale țării și va încasa circa 2 milioane de euro. Sunt curios cum a ținut cont de specificul fiecărei regiuni.

Asociația PRO EST are două proiecte aprobate, pe CPP 136 și 138.

Fundația Serviciilor Sociale Bethany are un proiect pe CPP 131 și încă două pe CPP 140, copy-paste.

Alt caz palpitant. Pe CPP 132, dedicată măsurilor active de ocupare, unde grupul țintă trebuie să fie format din șomeri, persoane inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și PERSOANE CARE AU PĂRĂSIT TIMPURIU ȘCOALA, Universitatea Babeș-Bolyai câștigă proiectul cu titlul DEZVOLTAREA CARIEREI prin consilierea și formarea profesională a forței de muncă cu studii superioare – proiect cu cel mai mare buget din toate cele finanțate. Mă gândesc că se referă la creșterea ocupării șomerilor de carieră. Sau sunt avute în vedere persoanele care au părăsit timpuriu școala după terminarea facultății! Mai departe, comentariile vă aparțin.

Vă simțiți complexați? Vă interesează să aflați cum acești cetățeni ajung să manevreze atât de bine mingea cu bani pe euromaidanul subvențiilor din România? Nu știu: poate sunt foarte capabili; sau poate au capturat statul – mai pe românește, au pus în practică celebra formulă de joc “Noi centrăm, noi dăm cu capul”. O căutare rapidă pe google arată că suspiciunile sunt justificate și poate ar trebui cercetate mai serios de cineva plătit să se ocupe cu asta. O parte din firmele specializate pe câștigarea de bani europeni sunt conduse de politicieni sau de nomenclatura locală și chiar au fost implicate în diverse scandaluri.

Câteva exemple:

Romapisan a fost în centrul unui scandal cu firme căpușă acuzate că au tocat bani pe lucrări fictive.

Asociația PRO EST se pare că a plătit cu zeci de mii de euro conducerea AJOFM Neamț (o instituție cheie în derularea programelor de formare profesională), ceea ce sugerează exact schema cu centrarea menționată mai sus.

ACZ Consulting pare să aibă experiență în… exact aceeași tehnică sau măcar are prietenii potriviți la locul potrivit.

Asociația Elen pare să fie asociată foarte intim cu un fost prefect de Alba.

Firma Brahms International e condusă de un om de afaceri, membru de seamă al unui partid politic (nu mai contează care).

Fundația Ruhama ține tot de un om politic, de data asta de la minorități. Mă opresc aici că devine plictisitor.

Dincolo de detaliile picante ale acestor afaceri, câteva întrebări politically correct pot fi ridicate în speranța că cineva le va și răspunde:

1. Conflictul de interese rămâne combătut prin declarații pe propria răspundere sau prin… măsuri active?

2. Dacă ne propunem să atragem mai mulți bani europeni și să îi și cheltuim fără să fim trași de urechi de la Bruxelles, atunci strategia cea mai potrivită este să încurajăm cartelizarea pieței sau menținerea unui climat concurențial?

3. Veghează cineva la depunerile de proiecte copy-paste?

4. Dacă tot sunt pe banii contribuabililor (de unde credeți că vin fondurile europene?), atunci de ce păstrăm proiectele la secret? De ce nu se publică, împreună cu grilele de evaluare, ca să vadă tot poporul… “modelele de bune practici”?

Putem trage însă și concluzii incorecte politic, dar nu mai puțin serioase. De pildă concluzia că fondurile europene reprezintă un imens mecanism de redistribuit avuție care, precum orice instituție publică, tinde să devină vânatul preferat al căutătorilor de profituri facile. Grupurile de interese care se adapă din banul public nu se cheamă însă “burghezie”, așa cum zice Costi Rogozanu, ci nomenclatură birocratică. Puteți să le spuneți și “baroni”.

 

ACTUALIZARE

Înainte de Crăciun am scris Sărbători în cârdășie. A venit Moșul la abonații fondurilor europene? și v-am arătat cum se face un ban perfect legal cu proiecte copy-paste.

Probabil datorită indicațiilor prețioase cum că gradul de absorbție trebuie sporit și că planul cincinal trebuie realizat în 4 ani și jumătate, acum DG AMPOSDRU recidivează și comite o chestie și mai tare :  finanțează de două ori același proiect.

Ieri a publicat lista cererilor de finanțare aprobate pentru o nouă serie de proiecte, printre care CPP 163. Așa cum puteți vedea din lista de mai jos, proiectele 3 și 4 sunt identice, de fapt este unul și același proiect care primește de două ori finanțare!

CPP 163

Alo, trageți perdeaua că vă vede toată lumea !

Question Pro

QuestionPro provides unparalleled insights and just launched enterprise features including Communities, Customer ExperienceWorkforce and Mobile.

Facebook

Procurement Paper

Statistici:

Flag Counter

Question Pro

QuestionPro provides unparalleled insights and just launched enterprise features including Communities, Customer ExperienceWorkforce and Mobile.