Monthly Archives: February 2013

WORLD PRELAUNCH NEWS

HOW TO MAKE $4,740 IN YOUR FIRST 48hrs

……..Friday March 15th…….

On Friday March 15th we will be showing YOU how to make $4,740 in your first 48hrs (18th & 19th March only)

This will be open to everyone and will launch your business

WE are committed to YOUR success are YOU committed to YOUR success.

 

World Prelaunch Training & Support

Click on this link : www.worldprelaunch.com/ovidius

 

Fill in your Name and Email address that you registered with World Prelaunch.

S-a modificat termenul pentru rambursarea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor finanţate prin POSDRU 2007-2013

25 Februarie 2013, sursa : Vass Lawyers

In M.Of. nr. 10 din data de 7 ianuarie 2013 a fost publicat Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 3484/2012 pentru modificarea anexei la Decizia nr. 10/2012 privind modificarile contractuale aferente rambursarii cheltuielilor efectuate in cadrul proiectelor care se afla in implementare finantate prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, aprobata prin Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 2.330/2012.

 

Potrivit modificarilor, termenul de 120 de zile prevazut pentru :

  • transmiterea cererii de rambursare finala catre AMPOSDRU/OIPOSDRU delegat;
  • plata cheltuielilor angajate pe perioada de implementare a Proiectului de catre Beneficiar/Partener,

devine de 180 de zile.

 

Decizia nr. 10/2012  va fi adaptata corespunzator de catre organismele intermediare la nivelul tuturor contractelor de finantare in implementare si pentru toate proiectele care au finalizat implementarea la 31 iulie 2012 si ulterior acestei date.

PeopleinProcurement Jobs Newsletter

20 February 2013

Welcome to February 20th edition of our careers newsletter. I hope that amongst the variety on offer, there’s something right for you either here or on www.peopleinprocurement.com.

 

I’ve been speaking to lots of recruiters recently and one, Joe Peyton at Pod Talent felt there was a shift in power between the candidate and employer recently “the market is showing some really positive signs and our top clients are busy in the market across the globe. However due to this increase in activity the top candidates regularly have more than one good opportunity on the table. This has taken a lot of the power away from the client and placed it into the candidates hands, in regards to who is driving the process.

There are two main things that can be done by clients to keep a level playing field. Firstly remember that although the candidate has to impress in the interview you must also sell the job and company to the candidate. Secondly keep the interview process moving quickly, this plays a big part in keeping the candidate excited and avoiding your competitors beating you to the punch!” I hope he’s right, I’d welcome any feedback you have.


Finally, thanks for reading this message, take a browse through the jobs below, hopefully there’s something right here that’s suitable but if there isn’t….. don’t forget to look at the site  click here  where there are over 310 roles currently on offer.

Good luck in your job-hunt.

Dave Amos

Cum sunt sifonaţi banii companiilor de stat “ca la carte”

19 Februarie 2013, Autor : Răzvan Enache

Expert Forum a realizat un studiu despre clientelismul politic si despre modul in care sunt “sifonate” resurse din companiile publice. Afla care sunt principalele metode prin care se fura banii la companiile de stat si ce efecte are alocarea discretionara.

 

Vânzări subevaluate

Vanzari subevaluate

Acesta este un risc mai putin cunoscut, in opinia specialistilor de la Expert Forum, deoarece nu multe companii de stat au activitati “comerciale”, dar oportunitatea de a “sifona” bani de la stat nu a fost ratata de companii din cateva sectoare, iar cel mai bun exemplu este Hidroelectrica.

“In companiile comerciale din sectoare concurentiale (de pilda, producatorii de energie electrica) exista insa riscul ca respectiva firma de stat sa vanda unui client preferat la preturi sub piata”, arata studiul.

Principiul e exact acelasi ca la achizitii: cumpararile si vanzarile unei companii de stat trebuie sa fie organizate transparent, nediscriminatoriu si competitiv pentru ca managementul companiei (in sensul larg) sa nu se inteleaga cu partenerii comerciali ca sa fure impreuna.

Achiziţii supraevaluate

Achizitii supraevaluate
Achizitiile supraevaluate se numara printre metodele principale prin care se sifoneaza resursele din companiile de stat, potrivit studiului Expert Forum.

Astfel, companiile din Romania fac contracte de achizitii fara licitatie, cu parteneri preferati, la preturi peste nivelul pietei, in detrimentul companiei si in beneficiul personal al conducerii companiei, manageri, minister.

Riscul este cunoscut, de aceea companiile de stat trebuie sa respecte si ele legislatia privind achizitiile publice, sa faca licitatii transparente si competitive exact ca alte institutii publice.

Numirea unor oameni nepotriviţi profesional

Numirea unor oameni nepotriviti profesional

Desi nu e chiar atat de evidenta ca sursa majora de rente, numirea unor oameni complet nepotriviti profesional, alesi doar pe criterii clientelare, la conducerea unor companii de stat, poate insemna pierderea unor resurse importante prin ineficienta.

Castigul “clientelei” poate fi in acest caz doar un post caldut, pierderea pentru societate e insa majora. Este greu de ghicit cat anume e prostie si cat alocare discretionara cand vorbim de companii de stat care merg in pierdere cand ar putea castiga sute de milioane. Drept urmare, raportul Expert Forum in calcul si ineficientele drept pierderi nete.

Ce efecte are alocarea discreţionară ?

Ce efecte are alocarea discretionara?

Faptul ca din companiile de stat resursele sunt folosite altfel decat ar trebui, prin achizitii supraevaluate, vanzari subevaluate si ineficiente cauzate de incompetenta, are efecte majore asupra economiei in ansamblu.
Printre exemplele oferite in raportul Expert Forum se numara :
1. pierderi de resurse la buget. Companiile cu pierderi au nevoie de bani de la buget ca sa isi acopere pierderile contabile sau ar putea fi foarte profitabile si nu sunt, adica nu livreaza bani bugetului, cum e cazul Hidroelectrica sau al Petrom inainte de privatizare.

2. arierate si blocaj financiar in care sunt prinse si companii private. De pilda, CFR, o companie care in trecut a fost implicata in mari scandaluri de coruptie, iar din lipsa resurselor nu mai are bani sa-si plateasca furnizorii.

3. distorsiunea pietelor, atat in sectorul in care functioneaza compania, cat si in toate sectoarele conexe. Specialistii Expert Forum dau exemplul contractelor preferentiale ale Hidroelectrica care distorsioneaza si piata de energie, dar si concurenta intre furnizori si mari consumatori de energie, dintre care unii beneficiaza de energie
“ieftina” (Alpiq, Energy Holding, Mittal, ALRO etc), in timp ce ceilalti nu.

Hidroelectrica sau cum se fură ca la carte

Hidroelectrica sau cum se fura ca la carte

Potrivit studiului Expert Forum si a analizelor realizate de FMI si Consiliul Fiscal,  profitabilitatea companiilor din sectorul public este mai scazuta decat in sectorul privat.

In graficul de mai jos se observa cat de mare este diferenta intre profitabilitatea companiilor de stat versus cea a companiilor private, conform marjei profitului operational (EBIT margin).

De asemenea, un alt grafic prezinta paguba pe care “baietii destepti” au produs-o la Hidroelectrica. In 2011, Hidroelectrica a vandut o cantitate de 12 TWh la un pret de 121 lei/MWh, in conditiile in care pretul pietei a fost in medie in perioada 2006-2011 circa 190 MWh.

Astfel, profiturile pierdute se ridica la 852 milioane lei (circa 200 milioane euro).

Report: The worst procurement in the history of Canada – Press Conference

Published on Feb 11, 2013

The Rideau Institute and the Canadian Centre for Policy Alternatives present authors Michael Byers and Stewart Webb on the release of their report “The worst procurement in the history of Canada” : Solving the maritime helicopter crisis

Institutul Rideau şi Centrul Canadian pentru Politici Alternative vă prezintă autorii raportului “Cea mai proastă achiziţie din istoria Canadei” – Michael Byers şi Stewart Webb în : Rezolvarea crizei elicopterelor maritime

 

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=l4Z5nyXaMpQ#!

 

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=Ggm3JbRrzD4

 

Sursa : Procurement Tv

Oficial : Poliţiştii pot sechestra maşinile executate silit


15 Februarie 2013

Incepand cu 15 februarie, data intrarii in vigoare a noului Cod de Procedura Civila, vehiculele supuse executarii silite pot fi identificate si sechestrate de politisti.

Noul Cod de Procedura Civila va schimba modul in care sunt identificate si sechestrate vehiculele supuse executarii silite, anunta Capital. Aceasta modificare se aplica tuturor bunurilor ce necesita a fi recuperate de la datornici.

Astfel, in cazul unui autovehicul executat silit, exista posibilitatea ca politistii sa identifice vehiculul in trafic si sa ridice cartea de identitatea si certificatul de inmatriculare al acestuia. In situatii speciale, se poate chiar sechestra vehiculul. Indiferent de caz, soferul va primi o copie a documentelor.

Pana in prezent, creditorii erau nevoiti sa apeleze la detectivii particulari pentru a gasi un vehicul ce facea obiectul unei  executari silite.

Noul sistem va simplifica si procedura de achizitie a bunurilor care au fost executate silit, daca nu vor fi recuperate de proprietarii anteriori prin achitarea creantelor. Astfel, bunurile vor fi scoase la vanzare prin intermediul executorilor, care vor publica anunturi atat la sediu, cat si in ziare, reviste, sau pe portalurile de specialitate. In acest fel, cei care doresc sa achizitioneze un bun scos la licitatie o vor putea face intr-un mod mai simplu.


In urma acestei modificari, este de asteptat ca numarul masinilor executate silit sa creasca, 
pe fondul simplificarii procedurii de executare silita, prin imbunatatirea sistemului de identificare si recuperare a autoturismelor.

Sursa : Auto.ro

Risipă de sute de milioane de euro la CNADNR, potrivit unui raport al Curţii de Conturi

15 Februarie 2013, Autor : Ana-Maria Necula

Activitatea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), din perioada 2008-2012, este dur criticată într-un raport prezentat de Curtea de Conturi. 

Raportul Curţii de Conturi scoate în evidenţă o serie de  nereguli de la CNADNR :  un managament defectuos şi neperformant, sume colosale cheltuite pentru plombarea unor drumuri expirate, deficienţe grave privind activităţile de deszăpezire, zeci de milioane de lei pierdute în instanţă pentru că nu au fost atacate cu recurs unele decizii judecătoreşti.

Potrivit raportului, la data de 31.12.2011, marea majoritate a drumurilor naţionale modernizate şi a celor cu îmbrăcăminte bituminoasă uşoară, care împreună reprezentau aproximativ 98,2 % din reţeaua naţională de drumuri naţionale, avea durată de exploatare depăşită.

CNADNR a cheltuit pentru reparaţiile a 1060 de kilometri de drumuri naţionale suma de 863,244 de milioane de euro.

“CNADNR a creat impresia, cel puţin în perioada auditată, unei entităţi care nu a înţeles şi nu s-a acomodat pe deplin cu scopul şi cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit şi bine orientat şi căreia i-au fost străine noţiunile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în organizarea activităţii şi în utilizarea fondurilor publice alocate”, se precizează în raporul Curţii.

De asemenea, Curtea de Conturi a evidenţiat nereguli şi la activităţile de deszăpezire. “Disfuncţionalităţile semnificative constatate în activitatea de prevenire şi combatere a înzăpezirii, precum şi consecinţele negative avute de acestea asupra utilizării optime a drumurilor naţionale şi asupra asigurării siguranţei circulaţiei, au fost generate, aproape în exclusivitate, de un management defectuos la nivelul centralei companiei şi al structurilor teritoriale, un management dezinteresat atât faţă de atingerea unui nivel acceptabil de performanţă a activităţii, cât şi faţă de economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării fondurilor publice alocate cu această destinaţie”, se mai arată în document.

În raport se arată că CNADNR a primit fonduri de 13.005.236 mii de lei, reprezentând 62,2% din necesar.

 Sursa : Money.ro

VEZI RAPORTUL CURŢII DE CONTURI

Marius Petcu a fost CONDAMNAT DEFINITIV la şapte ani de închisoare cu EXECUTARE. Fostul lider sindical, dus în AREST

This gallery contains 1 photo.

12 Februarie 2013, sursa România Liberă

Fostul preşedinte al CNSRL Frăţia, Marius Petcu, a fost ridicat de poliţişti şi dus în arestul Direcţiei de Cercetări Penale. El urmează să ispăşească o pedeapsă de şapte ani de închisoare.

Fostul lider sindical Marius Petcu a fost condamnat definitiv, marţi, la şapte ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Petcu, fost preşedinte al CNSRL Frăţia, este acuzat că a primit aproape 1,4 milioane de lei de la administratorul unei firme, în schimbul atribuirii unui contract pentru lucrări la un centru din Snagov, potrivit Mediafax.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă, astfel că Marius Petcu urmează să fie încarcerat pentru a executa pedeapsa de şapte ani de închisoare.

Instanţa supremă a admis, cu majoritate, recursul procurorilor numai în ce priveşte încadrarea juridică, menţinând restul deciziei din 22 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Frăţia şi al Federaţiei Sanitas, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de corupţie.

Totodată, doi din cei trei magistraţi din completul de judecată de la instanţa supremă au respins ca nefondat recursul declarat de Marius Petcu.

Unul dintre magistraţii din completul de judecată a avut o opinie separată în cauză, dispunând admiterea recursului procurorilor şi pe cel al lui Petcu, casarea sentinţei din 22 mai 2012 şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

În 22 mai 2012, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Frăţia şi al Federaţiei Sanitas, la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de corupţie.

Instanţa a menţinut, după rejudecare, pedeapsa de şapte ani de închisoare cu executare dispusă de Tribunalul Bucureşti în 8 decembrie 2011, dar a dispus ca la acuzaţia de luare de mită adusă lui Petcu să fie retrasă forma continuată a infracţiunii.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la instanţa supremă, care marţi a dat o sentinţă definitivă în acest dosar.

Judecătorul Tribunalului Bucureşti arăta, în motivarea deciziei din 8 decembrie 2011, că Marius Petcu este lacom de bani, deşi are o avere impresionantă, este lipsit de scupule şi a avut o atitudine nesinceră, aspecte ce necesită stabilirea unei pedepse exemplare.

Tribunalul a dispus la acel moment ca timp de zece ani după executarea pedepsei Marius Petcu să aibă interdicţie de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice, să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat sau o funcţie sindicală, apreciind că gravitatea faptei acestuia reclamă ca fostul lider sindical să fie îndepărtat din mişcarea sindicală pe durata maximă prevăzută de lege.

Marius Petcu a stat în arest preventiv din 31 martie până în 20 iunie 2011, când a fost eliberat sub control judiciar. Liderul sindical a fost arestat după ce în 24 martie 2011 a fost prins luând mită 40.000 de euro de la Petre Scrieciu, sumă ce ar fi reprezentat o parte din banii ceruţi pentru ca firma omului de afaceri să execute lucrările la un centru pentru sindicate din Snagov.

În 21 aprilie 2011, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Marius Petcu, pentru luare de mită, în formă continuată.

Procurorii au stabilit că, în perioada septembrie 2009 – martie 2011, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, Petcu ar fi primit de la Petre Scrieciu, administratorul unei societăţi comerciale, denunţător în cauză, sume de bani totalizând 1.398.400 lei, în schimbul atribuirii către firma acestuia a unui contract de execuţie lucrări.

Potrivit procurorilor, banii au fost primiţi în mod repetat, câte 87.400 de lei lunar, o rată reprezentând aproximativ 20 la sută din valoarea fiecărei situaţii de lucrări decontate în cadrul contractului care avea ca obiect construirea “Centrului de educaţie, perfecţionare şi recreere – Snagov”.

De asemenea, în 1 februarie, Marius Petcu ar fi primit de la Scrieciu, prin intermediar, un imobil situat în staţiunea Predeal în valoare de 535.165 de lei. Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele tranşe din mită neplătite încă, cele aferente lunilor următoare, sau de a facilita obţinerea de către aceeaşi firmă a unei lucrări viitoare, mai arătau procurorii DNA.

POS DRU a reînviat ! Nu și victimele colaterale

08 Februarie 2013, Autor : Raluca Florescu, sursa : evz.ro

Deblocarea rambursărilor nu rezolvă problema acelor firme care au ajuns în pragul falimentului din lipsă de fonduri, programul fiind blocat luni de zile

Eugen Teodorovici speră că restricțiile de 25% vor fi ridicate

Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

 

Zilele trecute, Comisia Europeană (CE) a dat undă verde pentru deblocarea rambursărilor pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). E drept, la câteva luni după ce premierul Victor Ponta anunţase că fondurile erau deja deblocate. CE a menţinut o corecţie de 25% din fonduri, după cum a anunţat ministrul de resort, Eugen Teodorovici.

 

Ce înseamnă anunţul pentru beneficiarii de fonduri? Solicitările de rambursare de fonduri vor putea fi onorate de autorităţi, iar „în zilele imediat următoare vor fi achitate cereri în valoare de 148 milioane de euro”, a comunicat Teodorovici. Mai grav este însă efectul nefast al perioadei de blocare. Fondurile au fost pre-suspendate din cauza suspiciunilor de fraudă, dar şi a unor greşeli la nivel organizatoric, a explicat pentru EVZ ex-ministrul pentru fonduri europene, Leonard Orban.

 

„Cea mai mare atracţie pentru decontări fictive a reprezentat-o POS DRU, pentru că pe proiecte de resurse umane se puteau umfla cheltuielile. Lideri politici şi oameni de afaceri din TOP 300 au luat milioane de euro. Câteva nume: Voiculescu, Becali, Copos”, scria acum câteva luni EVZ.

 

Pentru nereguli au plătit însă toţi beneficiarii în curs, prin faptul că CE nu a mai virat fonduri. Evenimentul zilei a relatat în octombrie 2012 cazul fundaţiei „Pentru Voi”, singura care face asistenţă socială pentru adulţii cu dizabilităţi intelectuale din vestul şi sud-vestul României, ajunsă aproape falimentară din cauza blocării POS DRU. Alte firme mici au dat chiar faliment. Pentru acestea, reluarea rambursărilor nu mai rezolvă nimic.

 

Ce urmează

 

Lunile viitoare se va încerca şi pedepsirea vinovaţilor. „Se va face o evaluare caz cu caz a fiecărui proiect. Evaluarea va dura luni bune. Dacă se va demonstra că au fost fraudate fonduri, aceste proiecte vor trebui să ramburseze o parte din bani sau toţi banii”, a explicat Leonard Orban. Ministerul are o viziune mai optimistă. Eugen Teodorovici a anunţat că vor urma misiuni de audit „în scopul ridicării corecţiilor financiare

 

Situaţia programului în 2012

 

Până la sfârşitul lunii ianuarie 2013, pe POS DRU au fost depuse aproape 10.400 de proiecte. Valoarea fondurilor UE alocate pentru perioada 2007 – 2013 pentru acest program se ridică la 3,37 miliarde de euro. Gradul de absorbţie din cadrul programului este de circa 8 %.

“Profesioniştii sunt cei care trebuie să dea tonul în achiziţii”

Interviu cu Violeta Simionescu, director asociat in cadrul companiei Integrate Investment si partener la Roland Gareis Consulting.

07 februarie 2013, sursa : Finanţiştii

“Profesionistii sunt cei care trebuie sa dea tonul in achizitii”

“Profesionistii sunt cei care trebuie sa dea tonul in achizitii”

Astazi la fel ca si ieri, vremurile par a fi caracterizate prin “criza”, fie ea financiara sau economica, la care se adauga o continua criza politica. Daca insa discutam despre “criza” in contextul provocarilor constante din ultima jumatate de secol, adica cele legate de schimbari climatice si de ritmul epuizarii resurselor naturale – resurse pe care, in fapt, ne bazam activitatea economica si implicit, dezvoltarea sociala si economica – am putea intelege nevoia de reactie si instinctul de supravietuire a sistemelor sociale la contextul descris.

 

In acelasi timp, nu poate trece neobservata conotatia expresiei “business as usual” si faptul ca la nivelul Uniunii Europene continua generarea de politici economice asociate directionarii catre o crestere economica inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, in paralel cu generarea de mecanisme de implementare a acestora, reflectate, spre exemplu prin orientarile integrate adoptate de catre Consiliul European in iulie 2010. Violeta Simionescu, director asociat in cadrul companiei Integrate Investment si partener la Roland Gareis Consulting, cu o experienta de peste 12 ani in domeniul achizitiilor, explica sistemul prin care achizitiile se pot transforma in motoare de crestere economica.

 

Exista diferente majore in modul in care actorii principali din economie ( sectorul public si cel privat) inteleg sa implementeze conceptul de dezvoltare durabila ? 



Majoritatea organizatiilor din sectorul privat si cateva organizatii din sectorul public, inteleg si anticipeaza tendintele care vor configura si contura pietele de viitor si care par a avea un numitor comun: dezvoltarea durabila – sau sustenabilitatea in limbaj accesibil.Evident este insa ca modul de creare a valorii adaugate in termeni “sustenabili” este subiect al prioritatilor definite de un guvern pe de o parte si de sectorul privat pe de alta parte, intr-un context in care nu trebuie sa mai vorbim despre “pasarea” responsabilitatilor ci despre impartirea acestora.

 

Nimeni nu vorbeste insa de o transformare majora, stadiul in Romania fiind inca cel al unei abordari reactive, intelegand prin aceasta fie schimbari in legislatie, generate in marea majoritate a situatiilor de transpunerea directivelor in legislatia nationala, fie comunicarea agresiva a necesitatii utilizarii resurselor in mod eficient. Desi caracterizata ca fiind reactiva, aceasta abordare asigura totusi cadrul pentru o constanta ameliorare a eficientei utilizarii resurselor, si in prima instanta, functie de nivelul de dezvoltare al societatii, crearea de noi piete, stimularea inovarii si crearea de valoare adaugata economica si nu doar financiara. Ceea ce difera insa la nivel national este modul in care sectorul public si privat au inteles sa implementeze conceptul de dezvoltare durabila (sub aspect economic, social si al protectiei mediului).

 

Spre exemplu, in domeniul achizitiilor, sectorul public se rezuma la comunicarea agresiva a necesitatii utilizarii eficiente a fondurilor publice, in timp ce sectorul privat actioneaza efectiv in aceasta directie prin utilizarea de instrumente asociate dezvoltarii durabile, cum ar fi costul pe durata de viata drept criteriu pentru selectarea ofertei castigatoare sau stabilirea de cerinte minime legate de aspecte de mediu sau sociale.

 

Realitatea economica dar si documente ce au stat la baza formularii politicilor economice (ca de pilda “Raportul Monti”) au aratat ca impactul economic, ecologic si social al tranzactiilor de pe piata achizitiilor nu este apreciat la justa valoare, fiind de cele mai multe ori subevaluat si uneori interpretat eronat. Concret, majoritatea surselor de informare pe tema reformei in achizitii publice la nivel european precizeaza faptul ca desi legislatia ofera cadrul necesar realizarii de achizitii publice in mod eficient, la nivel de state membre exista potential pentru imbunatatirea eficientei si administrarii achizitiilor publice.

 

Ce impact au tranzactiile de pe piata achizitiilor publice la nivel comunitar ?

 

Impactul continutului tranzactiilor de pe pietei achizitiilor publice la nivel european din perspectiva economica, sociala si a protectiei mediului este semnificativ. Valoric, volumul tranzactiilor pentru care se publica anunturi de participare la nivelul Uniunii Europene este de 447,03 miliarde euro la nivelul anului 2010 (pentru Romania, volumul valoric este de 7,6 miliarde euro).

 

De aceea pare logica importanta acordata aspectelor ce tin de achizitii sau dezvoltare durabila la nivel de reglementare. Concret, atat achizitiile cat si dezvoltarea durabila inregistreaza o evolutie sistematica sub aspectul reglementarii la nivel european si national. Desigur, trebuie sa facem distinctie intre modificarile legislative care aduc valoare si contribuie la implementarea efectiva de politici economice si concepte de dezvoltare durabila si cele care nu aduc valoare, ci doar creaza “incarcare administrativa”.

 

Exemple de reglementari la nivel european care contribuie la implementarea efectiva a politicilor economice in domeniul dezvoltarii durabile sunt cele legate de sporirea importantei criteriilor sociale si de mediu, introducerea utilizarii costului pe durata de viata drept componenta a criteriului de atribuire, generalizarea comunicarii pe cale electronica in domeniul achizitiilor publice, reducerea sarcinii administrative prin reducerea numarului de documente solicitate operatorilor economici in procesul de achizitie. In paralel, dintre exemplele de reglementari in domeniul achizitiilor publice la nivel national care creaza “incarcare administrativa” amintim limitarea continutului documentatiei de atribuire la anumite aspecte care nu permit implementarea efectiva a conceptului de dezvoltare durabila sau descrierea corespunzatoare a modului de derulare a procesului de achizitii.

Utilizarea achizitiilor publice ca motoare de crestere economica



Este evidenta si dovedita – in practica si in literatura de specialitate – si comunicata ca atare prin cadrul legislativ existent, posibilitatea utilizarii achizitiilor ca instrument de implementare a politicilor economice ce includ componente ce contribuie la asigurarea unei dezvoltari durabile pe termen lung. Astfel, devine vizibil ca pentru o abordare pragmatica in utilizarea achizitiilor drept vehicul de implementare a politicilor economice (la nivel de stat) sau a strategiilor de dezvoltare ce includ componente ale dezvoltarii durabile, sunt necesare cel putin urmatoarele :

 

* Schimbarea modului de abordare in diseminarea conceptelor de achizitii si dezvoltare durabila la nivel national. 


Aceste concepte trebuie privite dincolo de „Monitorul Oficial”, respectiv dincolo de procedurile cuprinse in manualele de achizitii existente la nivelul organizatiilor din sectorul privat, intelegand prin aceasta largirea orizontului de intelegere si aprofundarea rolului achizitiilor. Dincolo de obligativitatea respectarii anumitor reguli in relatia cu piata, achizitiile trebuie abordate din perspectiva unui nou stadiu in evolutia dezvoltarii unui sistem social. Aceasta schimbare de perspectiva este absolut necesara, achizitiile fiind, in fapt, in zilele noastre mijlocul de atingere a obiectivelor stabilite. Practic, achizitiile inseamna modul contemporan de obtinere a resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor unui stat sau a unei organizatii din sectorul privat, utilizand tranzactiile comerciale pentru asigurarea accesului la resurse.

 

* Deplasarea centrului de preocupare a autoritatilor ce reglementeaza tranzactiile comerciale realizate din fonduri publice de la nivel operational la nivel strategic.

Descrierea asociata cu rolul fundamental de formulare la nivel de conceptie, promovare si implementare a politicii in achizitii publice nu trebuie limitata la interventii asupra continutului documentelor asociate achizitiilor sau controlului. Acest rol presupune inainte de toate o abordare pro-activa si o analiza in profunzime a nevoilor autoritatilor contractante in raport cu legislatia in achizitii publice. Mai mult, aceasta presupune inclusiv intelegerea si asumarea rolului „suport” al achizitiilor.

 

* Instituirea unui program educational multidisciplinar pentru personalul implicat in realizarea achizitiilor.

Trecand peste conjunctura actuala si peste masurile stabilite pe termen scurt, trebuie sa admitem ca pe termen lung este nevoie de o recunoastere a ocupatiei de achizitor si de o conturare a unei evolutii in cariera de achizitor (inclusiv la nivel formal) in paralel cu recunoasterea rolului si importantei functiei „achizitii” la nivel de organizatie. Recunoasterea profesiei de achizitor inseamna si acceptarea faptului ca nu poti deveni expert in achizitii in urma unei sesiuni de perfectionare de 4 zile si ca acest mod de abordare nu este unul sustenabil.

In majoritatea statelor exista retele profesionale ale achizitorilor precum si organizatii recunoscute pentru programe educationale de elita in achizitii. De pilda, programul educational CIPS, operativ din primavara 2013 si promovat de catre renumita organizatie britanica Chartered Institute of Purchaising & Supply si partenerii sai – Universitatea Nationala de Aparare „Carol I”, Colegiul National de Aparare, Charles Kendall Group si Integrate Investment – ofera tocmai posibilitatea unei perfectionari la standarde internationale cu toate avantajele care deriva.

 

Este imbucurator faptul ca vestea lansarii la Bucuresti a Centrului de studii CIPS a fost primita cu interes si entuziasm de mediul de afaceri din Romania, semn ca, desi la inceput de drum, aceasta meserie starneste dorinta de specializare in randul profesionistilor romani si a companiilor care sunt gata sa investeasca in viitorul profesional al angajatilor.

 

Question Pro

QuestionPro provides unparalleled insights and just launched enterprise features including Communities, Customer Experience, Workforce and Mobile.

Facebook

Procurement Paper

Statistici:

Flag Counter

Question Pro

QuestionPro provides unparalleled insights and just launched enterprise features including Communities, Customer Experience, Workforce and Mobile.