31 Noiembrie 2013

 

Aspecte concrete, probleme uzuale şi soluţii practice –

ediția a VII-a

LECTORI:
Eugen TEODOROVICI    – Ministrul Fondurilor Europene
Dominic DUMITRU          – Director General UCVAP
Adela VOICU                 – Șef Serviciu – Serviciul Autorizare POR
Florentina DRĂGAN        – Consilier de soluționare și membru în colegiul CNSC
Corneliu BURADA          – Expert achiziţii publice
Violeta ȘTEFĂNESCU     – Expert jurist şi expert achiziţii publice
Cezarina FĂLAN            – Expert jurist şi expert achiziţii publice

*La eveniment vor participa și reprezentanți din cadrul ANRMAP
**Toţi invitaţii au confirmat participarea

ORAR :
09:00 – 09:30 – Welcome coffee
09:30 – 12:00 – SESIUNEA I (Dezbateri)
12:00 – 13:00 – Lunch break
13:00 – 15:15 – SESIUNEA II (Dezbateri)
15:15 – 15:30 – Coffee break
15:30 – 17:00 – SESIUNEA III (Dezbateri)
Evenimentul îşi propune dezbaterea şi clarificarea celor mai importante aspecte referitoare la achiziţiile publice.

8 noiembrie 2013 | Brașov, Hotel Aro Palace

 

Pliant conferinta_Achizitiile publice in Romania_Brasov

Formular inscriere Conferinta AP

 

Spicuim din tematicile propuse a fi dezbătute :

I Cele mai recente modificări în domeniul achiziţiilor publice :

• Modificările preconizate în cazul legislaţiei Uniunii Europene – noile directive în domeniul achiziţiilor publice.
• Modificările aduse legislaţiei naţionale: OUG nr. 34/2006, modificările preconizate ale HG. nr. 925/2006.
• Sistemul achiziţiilor publice în România. Comunicarea interdepartamentală şi interinstituţională în procesul de achiziţie publică.
• Detalierea rolului ANRMAP, UCVAP, CNSC, precum şi a instanţelor judecătoreşti.
• Rolul ANRMAP, ordine, instrucţiuni, notificări:
– Instrucţiuni privind modalitatea de aplicare a prevederilor anumitor articole din OUG nr. 34/2006 – art. 19, art. 188 alin (2) lit. d), art. 188 alin. (3) lit. c), art. 28 alin. (7), art. 28 alin. (2^1)
• Planificarea achiziţiilor publice.
• Estimarea valorii unui contract de achiziţie publică. Privire specială asupra contractelor de lucrări : modul de calcul al diverselor si neprevăzutelor. Impactul asupra art. 122 lit. i) si 252 lit. j).
• Clarificare sau erată ? Criterii de alegere şi consecinţe practice.
• Subcontractarea – dispoziţii legale, limite, situaţii practice.
• Conflictul de interese – reglementări şi modalitate de aplicare.

II Elemente nevralgice în procesul de achiziţie publică. Riscuri şi contestaţii :

• Managementul riscurilor în achiziţiile publice: riscuri identificate în planificarea achiziţiilor publice, în cadrul procedurii de atribuire şi în derularea contractelor de achiziţii publice.
• Rolul ANRMAP (monitorizare). Aplicarea sancţiunilor.
• Rolul UCVAP – Contribuţia UCVAP la buna derulare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică – scop preventiv, corectarea erorilor în timp real, criterii, norme. Rolul observatorilor UCVAP şi asumarea răspunderii autorităţii contractante.
• Rolul CNSC. Contestaţiile. Situaţii practice. Mod de soluţionare. Sancţiuni.

III Achiziţiile publice derulate în cadrul proiectelor cofinanţate din fonduri europene

• Răspunderea pentru corecţiile financiare aplicate în cadrul proiectelor cofinanţate din fonduri europene din cauza achiziţiilor publice derulate în mod defectuos.
• OG nr. 14 şi 15/2013 – cazuri de suportare de la bugetul de stat a corecţiilor financiare.
• Achizițiile efectuate de beneficiarii privati de fonduri europene.
• Nereguli şi fraude, abateri şi infracţiuni.

N.A. Cartea ”Achizițiile Publice în România” dar și ”Ghidul Finanțărilor Europene – de la idee la proiect” asigură plus valoarea evenimentului și face diferența !

This gallery contains 1 photo.

Miercuri, 23 Octombrie 2013, Sursa : Ministerul Fondurilor Europene

 

Granturi SEE pentru conservarea patrimoniului cultural şi natural, respectiv pentru promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața profesională și cea privată

 

 

Alte două noi programe prin care România va atrage granturi SEE, au fost semnate în data de 22 octombrie a.c. de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Cele două programe sunt :

„Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, respectiv

„Promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața profesională și cea privată”,

iar valoarea cumulată a granturilor se ridică la aproximativ 23 milioane de euro.

Prin programul „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural” sunt alocate României granturi în valoare de peste 16,47 milioane de euro. Prin acest program urmează să fie finanţate proiecte care vizează restaurarea, renovarea şi protejarea patrimoniului cultural, respectiv dezvoltarea comunităţilor locale şi asigurarea unor mijloace de trai sustenabile din punct de vedere economic prin revitalizarea patrimoniului natural şi cultural.

În cadrul programului este prevăzut pentru finanțare și un proiect predefinit cu o valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro, gestionat de Muzeul Astra din Sibiu. Programul este implementat de Ministerul Culturii, iar în perioada de implementare a programului vor fi lansate mai multe cereri de proiecte.

În acelaşi timp, prin programul „Promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața profesională și cea privată” sunt alocate României granturi în valoare de peste 5,3 milioane de euro. Granturile alocate prin intermediul acestui program vor fi utilizate pentru finanțarea de proiecte care vor promova egalitatea de gen şi echilibrul între viaţa profesională şi cea privată.

Programul va fi implementat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Potrivit estimărilor, apelul de proiecte urmează să fie lansat în trimestrul IV al acestui an.

Până în prezent au fost semnate 15 programe din cele 22 prin care România beneficiază de granturi SEE şi Norvegiene. Valoarea granturilor alocate României în perioada 2009-2014 este de aproximativ 306 milioane de euro. Aceste finanţări vor susţine implementarea de proiecte în domenii precum justiţie şi afaceri interne, protecţia mediului, cercetare, sănătate, cultură, societate civilă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale pentru populaţia roma.

Context:

Prin Acordul pentru Spaţiul Economic European (SEE), trei dintre ţările AELS – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, fac parte din piaţa internă europeană şi contribuie la dezvoltarea socială şi economică prin intermediul granturilor SEE şi norvegiene, de care beneficiază 15 state membre din estul, centrul și sudul Uniunii Europene.

Norvegia este principalul stat donator, contribuind cu 97% din totalul finanţărilor. Obiectivele majore ale granturilor SEE şi norvegiene sunt reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European, respectiv întărirea relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi cele beneficiare.

În perioada de finanţare 2004-2009, România a avut alocate granturi cu o valoare de aproximativ 100 milioane de euro pentru proiecte în domenii cheie precum protecţia mediului, producţia sustenabilă, sănătate şi îngrijirea copilului, conservarea patrimoniului cultural şi dezvoltarea societății civile.

Un număr de 65 de proiecte specifice şi peste 100 de proiecte dezvoltate de ONG-uri au fost implementate, rata de absorbţie ajungând la 85%.

Pentru mai multe detalii referitoare la granturile SEE şi norvegiene, vă rugăm să vizitaţi www.norvegia.ro, www.eeagrants.org, www.eeagrants.ro sauwww.norwaygrants.ro.

 

This gallery contains 1 photo.

18 Octombrie 2013, Autor : Av. Bianca Beloo, sursa : VASS Lawyers

 

 

Solicitarea de clarificari reprezinta, cu siguranta, unul dintre mijloacele pe care legislatia achizitiilor publice le pune la dispozitia autoritatilor contractante pentru evaluarea ofertelor depuse in cadrul procedurilor de atribuire.

Astfel, comisia de evaluare este cea care are posibilitatea de a decide in ce cazuri uzeaza de acest drept si care sunt clarificarile/completarile pe care doreste sa le solicite.

De multe ori, in practica, deciziile comisiei de evaluare sunt insa susceptibile de a denatura scopul insusi al solicitarii de clarificari, ofertantii confruntandu-se fie cu exercitarea abuziva a acestui drept, fie cu neexercitarea lui in mod nejustificat.

Pornind de la dispozitiile legale si de la situatiile intalnite in practica, vom analiza in continuare in ce masura dreptul comisiei de evaluare de a solicita clarificari ofertantilor poate deveni o obligatie si care sunt limitele in care poate fi exercitat. Ne vom opri totodata, in finalul articolului, asupra remediilor pe care ofertantii le au la indemana pentru a corecta comportamentul arbitrar al autoritatilor contractante.

OBLIGATIA AUTORITATII CONTRACTANTE DE A SOLICITA CLARIFICARI

Art. 201 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 face vorbire despre dreptul autoritatii contractante de a solicita clarificari/completari ale documentelor prezentate de ofertanti. In mod similar, art. 35 din H.G. nr. 925/2006 stipuleaza acelasi drept al comisiei de evaluare, in timp ce tonul art. 78 devine usor imperativ atunci cand uziteaza sintagma “comisia de evaluare stabileste” care sunt clarificarile si completarile formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecarei oferte.

Prevalandu-se de terminologia folosita de legiuitor, in practica, nu putine sunt situatiile in care autoritatile contractante invoca dreptul, iar nu obligatia de a solicita clarificari atunci cand decid in mod arbitrar sa excluda anumiti ofertanti din cadrul procedurii de atribuire.

Un asemenea comportament al autoritatii contractante este insa contrazis de jurisprudenta constanta a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor. Astfel, Consiliul a subliniat in nenumarate cazuri atat obligatia comisiei de evaluare de a stabili care sunt clarificarile si completarile formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecarei oferte, cat si obligatia autoritatii contractante de a nu respinge oferta inainte de a solicita aceste clarificari. Cu titlu exemplificativ, C.N.S.C. a retinut incalcarea legislatiei achizitiilor publice prin nesolicitarea de clarificari in urmatoarele situatii:

• nu s-a recunoscut un document in limba engleza care atesta indubitabil indeplinirea cerintei de calificare si nu s-au solicitat in temeiul prevederilor art. 201 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, daca a existat vreun dubiu, o traducere a documentului in cauza [1];
• in anexa la propunerea financiara si in propunerea tehnica au fost mentionate procente diferite de produse derivate ce urmeaza a fi furnizate, iar autoritatea contractanta a stabilit neconformitatea ofertei fara a lamuri inainte o astfel de neclaritate [2];
• a existat o inadvertenta intre tipul produsului ofertat mentionat in oferta tehnica si tipul produsului mentionat in adresa furnizorului anexata la oferta, ceea ce ar fi trebuit sa determine autoritatea contractanta sa solicite clarificari, imediat ce a sesizat inadvertenta [3].

Se poate concluziona astfel cu certitudine ca, ori de cate ori exista neclaritati, dreptul comisiei de evaluare de a solicita clarificari se transforma intr-o veritabila obligatie, impusa de diligenta de care aceasta trebuie sa dea dovada in evaluarea ofertelor.

LIMITELE DREPTULUI DE A SOLICITA CLARIFICARI

In aceeasi ordine de idei, autoritatea contractanta nu poate solicita prin clarificari orice informatii si/sau documente suplimentare. Asa cum rezulta din prevederile art. 201 din O.U.G. nr. 34/2006, scopul solicitarii de clarificari este bine determinat: demonstrarea indeplinirii cerintelor stabilite prin criteriile de calificare si selectie sau demonstrarea conformitatii ofertei cu cerintele solicitate. Prin urmare, solicitarea de clarificari este subordonata prevederilor documentatiei de atribuire, neputand adauga la cerintele deja stabilite prin aceasta. Cu alte cuvinte, comisia de evaluare nu este indreptatita sa solicite ofertantilor clarificari ce nu isi gasesc corespondent in cerintele documentatiei de atribuire, pentru a crea in mod artificial premisele respingerii acestora.

Din jurisprudenta Consiliului in materie de solicitari de clarificari excesive si abuzive, spicuim un exemplu interesant [4]. O autoritate contractanta a solicitat in completarea listei privind principalele utilaje, echipamente, mijloace fixe si laboratoare propuse ca fiind necesare pentru prestarea serviciilor de transport, detalierea modului in care se va asigura prestarea serviciilor cu utilajele prezentate in oferta. Analizand modul de elaborare a cerintei de calificare, Consiliul a retinut faptul ca aceasta a dorit prezentarea exclusiv a unei declaratii referitoare la echipamentele tehnice, respectiv Formularul F14, fara sa impuna vreo alta cerinta cumulativa, cum ar fi detalierea modului in care se va asigura prestarea serviciilor. Astfel, C.N.S.C. a constatat ca autoritatea contractanta a elaborat o cerinta simplista/generalista, ofertantul a depus documentele de calificare in conformitate cu cerintele din documentatia de atribuire, iar autoritatea contractanta a dat dovada de un formalism exagerat, conducand astfel la modificarea cerintei de calificare stabilite in documentatia de atribuire.

O a doua limitare pe care o cunoaste in mod firesc dreptul de a solicita clarificari se regaseste la alin. (2) al art. 201. In cazul in care solicita clarificari/completari, autoritatea contractanta trebuie sa aiba grija sa nu determine aparitia unui avantaj evident in favoarea unui ofertant/candidat.

REMEDIUL AFLAT LA DISPOZITIA OFERTANTILOR   

Impotriva unei solicitari de clarificari formulate in mod abuziv sau a respingerii ofertelor pentru ambiguitati ce ar fi putut fi lamurite, operatorii economici pot formula contestatie in termenul legal.

In ipoteza formularii contestatiei impotriva solicitarii de clarificari, obligatia ofertantului de a transmite raspunsul sau la clarificare in termenul stabilit de autoritatea contractanta nu subzista. Sanctiunea corespunzatoare constand in respingerea ofertei ca neconforma pentru lipsa raspunsului la clarificari prevazuta de art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 nu este, asadar, aplicabila. In acelasi sens este si practica C.N.S.C., conform careia operatorul economic devine debitorul obligatiei de a raspunde solicitarii de clarificari in masura in care nu a atacat-o cu contestatie.

In pofida celor de mai sus, exista insa si autoritati contractante care “profita” de astfel de contestatii pentru a respinge ofertele contestatoarelor ca neconforme in temeiul art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006. Apreciem un asemenea comportament al autoritatilor contractante drept inadmisibil, in cazul transmiterii clarificarilor de catre ofertant nemaijustificandu-se formularea contestatiei. In definitiv, legalitatea unei solicitari de clarificari nu se raporteaza la posibilitatea ofertantului de a formula un raspuns fata de aceasta, ci la prevederile documentatiei de atribuire.

Concluzionand, dreptul autoritatii contractante de a solicita clarificari nu poate fi exercitat in mod discretionar. Acesta cunoaste limitari impuse atat de dispozitiile legale, cat si de prevederile documentatiei de atribuire intocmite de insasi autoritatea contractanta. Cea mai importanta limitare ramane insa verificarea legalitatii si temeiniciei solicitarii de clarificari, pe care ofertantii o pot exercita prin intermediul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor. Un ofertant vigilent, care cunoaste in profunzime prevederile documentatiei de atribuire pe care si le-a insusit, poate contracara in acest mod un comportament abuziv al autoritatii contractante, asigurandu-se ca verificarea ofertei sale se va efectua prin prisma aceleiasi documentatii de atribuire pe care a avut-o in vedere la elaborarea acesteia.

[1] Decizia C.N.S.C. nr. 2059/214 C10/1795, 1921, 2005 din data de 14.06.2013

[2] Decizia C.N.S.C. nr. 3917/C4/4412 din data de 31.10.2012

[3] Decizia C.N.S.C. publicata in BO2010_0614

[4] Decizia C.N.S.C. nr. 2158/C2/2096 din data de 20.06.2013

This gallery contains 1 photo.

10 Octombrie 2013, Autor : Cristian Ştefănescu

 

Parlamentul României funcţionează în afara legii

– în afara legii cadastrale.

 

 

 

This gallery contains 1 photo.

Septembrie 5, 2013, Sursa : Guvernul României

 

                                            

 

 Guvern și ministere:

• Expert superior – Ministerul Afacerilor Interne
• Șef serviciu – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
• Consilier principal – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
• Directori (3 posturi) – Ministerul Fondurilor Europene
• Expert principal – Ministerul Fondurilor Europene
• Șef serviciu – Ministerul Fondurilor Europene
• Consilieri juridici (3 posturi) – Ministerul Finanțelor Publice

Instituții naționale:

• Consilier superior – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
• Director adjunct – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
• Șef serviciu – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
• Consilier principal – Comisia Națională de Prognoză
• Inspector de concurență asistent – Consiliul Concurenței
• Consilier juridic superior – Național pentru Combaterea Discriminării
• Consilieri juridici (2 posturi) – Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism
• Consilieri și experți (14 posturi) – Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism
• Director – Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism
• Comisari, consilieri, auditori (7 posturi) – Garda Naţională de Mediu
• Comisari (8 posturi) – Garda Naţională de Mediu

Prefecturi:

• Inspector principal – Instituția Prefectului Județului Suceava

Consilii județene:

• Consilier debutant – Consiliul Județean Caraș-Severin
• Inspector asistent – Consiliul Judeţean Hunedoara
• Șef serviciu – Consiliul Județean Mehedinți
• Director executiv adjunct – Consiliul Județean Vaslui

Instituții județene:

• Consilier superior – Camera Agricolă Județeană Alba
• Inspector principal – Casa Județeană de Pensii Alba
• Director general adjunct – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad
• Consilier superior – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Centrul Bistriţa-Năsăud
• Consilieri – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud
• Șef serviciu – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud
• Șef serviciu – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bistrița-Năsăud
• Consilieri și referent – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani
• Consilier superior – Direcția pentru Agricultură Județeană Brașov
• Șef serviciu – Casa de Asigurări de Sănătate Brăila
• Șefi serviciu – Casa de Asigurări de Sănătate Brăila
• Consilier superior – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin
• Consilieri – Casa de Asigurări de Sănătate Constanța
• Inspector principal – Casa Județeană de Pensii Constanța
• Consilier principal – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa
• Referent superior – Direcția Generală de Asistenţă Socială şi Protecția Copilului Dolj
• Inspector principal – Casa Județeană de Pensii Galați
• Șef birou – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Giurgiu
• Consilier asistent – Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov
• Consilier și inspector – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov
• Referent principal – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov
• Consilier asistent – Casa de Asigurări de Sănătate Ilfov
• Consilier superior – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș
• Consilier superior – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Olt
• Referent superior – Direcția de Sănătate Publică a Județului Olt
• Consilier superior – Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova
• Consilier principal – Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Sălaj
• Director executiv – Camera Agricolă a Județului Timiș

Primării:

• Inspector debutant – Primăria Orașului Pecica, județul Arad
• Consilier superior – Primăria Municipiului Pitești, județul Argeș
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Podu Turcului, județul Bacău
• Consilier superior – Primăria Comunei Sascut, județul Bacău
• Consilier principal – Primăria Sectorului 2 București
• Referent de specialitate asistent – Primăria Comunei Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin
• Referenți superiori – Primăria Municipiului Călărași, județul Călărași
• Șef birou – Primăria Municipiului Călărași, județul Călărași
• Referent principal – Primăria Orașului Budești, județul Călărași
• Arhitect șef – Primăria Comunei Topraisar, județul Constanța
• Consilier și referent – Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Bulzești, județul Dolj
• Șef serviciu – Primăria Municipiului Galați, județul Galați
• Șef birou – Primăria Comunei Vânători, județul Galați
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Bulbucata, județul Giurgiu
• Inspector principal – Primăria Municipiului Urziceni, județul Ialomița
• Șef serviciu – Primăria Orașului Amara, județul Ialomița
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Ion Neculce, județul Iași
• Director executiv – Primăria Orașului Buftea, județul Ilfov
• Inspector debutant – Primăria Orașului Buftea, județul Ilfov
• Consilier superior – Primăria Municipiului Baia Mare, județul Maramureș
• Consilier superior – Primăria Municipiului Baia Mare, județul Maramureș
• Inspectori – Primăria Municipiului Baia Mare, județul Maramureș
• Secretar al comunei – Comunei Budești, județul Maramureș
• Șef serviciu – Primăria Orașului Ungheni, județul Mureș
• Consilier asistent – Consiliul Local al Comunei Bicazu Ardelean, județul Neamț
• Inspector asistent – Primăria Municipiului Slatina, județul Olt
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Bănești, județul Prahova
• Referent principal – Primăria Oraşului Negreşti-Oaş, județul Satu Mare
• Inspector asistent – Primarul Comunei Şărmăşag, județul Sălaj
• Inspector principal – Primăria Municipiului Alexandria, județul Teleorman
• Inspector superior – Primăria Municipiului Alexandria, județul Teleorman
• Director executiv – Primăria Municipiului Lugoj, județul Timiș
• Inspector principal – Primăria Municipiului Lugoj, județul Timiș
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Saravale, județul Timiș
• Inspector superior – Primăria Orașului Măcin, județul Tulcea
• Inspector și consilier (2 posturi) – Primăria Municipiului Focșani, județul Vrancea

Instituții locale:

• Polițiști locali / consilieri (2 posturi) – Poliția Locală a Municipiului Arad, județul Arad
• Consilier principal – Administrația Imobiliară Oradea, județul Bihor
• Inspector principal – Direcția de Servicii Sociale a Municipiului Brașov, județul Brașov
• Polițist local principal – Poliția Locală a Municipiului Brașov, județul Brașov
• Șef birou – Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3 București
• Șef serviciu – Poliția Locală Sector 4 București
• Polițist local asistent – Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 București
• Inspector debutant – Poliţia Locală a Municipiului Târgu-Jiu, județul Gorj
• Consilier superior – Serviciul Public Local de Evidența Persoanelor Zetea, județul Harghita
• Inspector debutant – Serviciul Public de Asistență Socială Slobozia, județul Ialomița
• Inspector principal – Serviciul Public de Asistență Socială Slobozia, județul Ialomița
• Polițiști locali (5 posturi) – Poliția Locală a Municipiului Ploiești, județul Prahova

September 29, 2013, Sursa : Vass Lawyers

Corectiile financiare aplicate institutiilor publice locale pentru abaterile din domeniul achizitiilor publice vor fi suportate de la bugetul de stat

In M.Of. nr. 560 din data de 3 septembrie 2013 a fost publicat Ordinul viceprim-ministrului, ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice nr. 2544/2013 privind aprobarea normelor de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor masuri financiar-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corectiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislatia din domeniul achizitiilor publice.

Ordinul reglementeaza in principal urmatoarele aspecte:

• transmiterea solicitarilor catre Autoritatea de management a Programului operational regional;
• verificarea si certificarea de catre Autoritatea de management a Programului operational regional a solicitarilor;
• punerea in aplicare a masurilor referitoare la suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corectiilor financiare;
• suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corectiilor financiare constatate dupa intrarea in vigoare a Ordinului;
• anexa – model de solicitare.

TRANSMITEREA SOLICITARILOR CATRE AUTORITATEA DE MANAGEMENT A PROGRAMULUI OPERATIONAL REGIONAL

Beneficiarii (institutii publice locale, respectiv comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutii publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora, din cadrul Programului operational regional 2007-2013) transmit Autoritatii de management a Programului operational regional (denumita in continuare „AMPOR”) o singura solicitare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corectiilor financiare si a accesoriilor acestora pentru toate contractele de achizitie publica din cadrul unui proiect, in baza analizei cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 14/2013 (denumita in continuare “O.G. nr. 14/2013”).

VERIFICAREA SI CERTIFICAREA DE CATRE AMPOR A SOLICITARILOR

Sumele aferente corectiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislatia din domeniul achizitiilor publice nu sunt suportate de la bugetul de stat daca:

• corectiile financiare si/sau creantele bugetare stabilite prin note de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare, precum si sumele rezultate din aplicarea reducerilor procentuale au fost mentinute de instantele judecatoresti in sarcina beneficiarilor, prin hotarari definitive;
• asupra sumelelor respective au fost formulate sesizari catre ANI, DLAF si/sau organele de urmarire penala pentru suspiciune de frauda, tentativa de frauda sau conflict de interese, pentru care instantele judecatoresti, prin hotarari definitive, au stabilit savarsirea unei fapte penale;
• asupra sumelelor respective au fost formulate sesizari catre ANI, DLAF si/sau organele de urmarire penala pentru suspiciune de frauda, tentativa de frauda sau conflict de interese pana in momentul solutionarii definitive de catre organele competente carora le-a fost inaintata sesizarea sau pana la solutionarea definitiva a cauzei de catre instantele judecatoresti prin care se stabileste inexistenta unei fapte penale.

In urma inregistrarii solicitarilor la registratura Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (denumit in continuare „M.D.R.A.P.”), Directia autorizare programe verifica, inter alia, urmatoarele aspecte:

• confirmarea neincadrarii beneficiarului in niciuna dintre situatiile de mai sus;
• valoarea debitelor inregistrate in Registrul debitorilor Programului operational regional pentru fiecare solicitare de plata transmisa de beneficiari si valoarea debitelor recuperate;
• documentele anexate la solicitarea beneficiarului si motivul aplicarii corectiei financiare/reducerii procentuale din Nota de constatare/Nota de neconformitate.

In urma analizei este emisa o Nota:

• fie pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corectiilor financiare –  Nota este supusa aprobarii AMPOR si ulterior se intocmeste nota catre ordonatorul principal de credite prin care se dispun masurile pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor respective;
• fie pentru neincadrarea in prevederile O.G. nr. 14/2013 – Nota este supusa aprobarii AMPOR si comunicata beneficiarului, care are dreptul de a formula contestatie la M.D.R.A.P., in termen de 10 zile de la comunicare; termenul de solutionare a contestatiei este de 30 de zile, urmand ca decizia sa fie comunicata beneficiarului in 5 zile de la aprobarea de catre ordonatorul principal de credite.

PUNEREA IN APLICARE A MASURILOR REFERITOARE LA SUPORTAREA DE LA BUGETUL DE STAT A SUMELOR AFERENTE CORECTIILOR FINANCIARE

Directia plati si contabilitate realizeaza activitatile corespunzatoare in vederea punerii in aplicare a masurilor dispuse de catre ordonatorul principal de credite. De exemplu, efectueaza plata catre beneficiar a sumelor reprezentand reduceri procentuale/corectii financiare aplicate si a debitelor retinute sau transferate prin plata voluntara sau solicita catre organele fiscale competente incetarea executarii silite a sumelor cuprinse in titlurile executorii care fac obiectul solicitarii beneficiarului.

De asemenea, beneficiarii nu vor mai fi considerati debitori pentru dobanda nerecuperata, conform unor titluri de creanta intocmite si comunicate acestora pana la data informarii despre masurile adoptate de ordonatorul principal de credite.

Sumele rezultate din aplicarea dobanzii datorate pentru neachitarea la termen a obligatiilor rezultate din createle bugetare aferente corectiilor financiare pentru care nu au fost emise titluri de creanta, nu vor mai fi stabilite drept creante, cu exceptia dobanzii aferente Fondului european de dezvoltare regionala.

Pentru corectiile financiare/reducerile procentuale aplicate cheltuielilor aferente contractelor de achizitie publica care indeplinesc conditiile prevazute O.G. nr. 14/2013, cerute la rambursare de catre beneficiari ulterior depunerii solicitarii, Directia autorizare programe intocmeste Nota corespunzatoare, aprobata de conducerea AMPOR iar Directia plati si contabilitate efectueaza plata catre beneficiari a sumelor prevazute in Nota.

SUPORTAREA DE LA BUGETUL DE STAT A SUMELOR AFERENTE CORECTIILOR FINANCIARE CONSTATATE DUPA INTRAREA IN VIGOARE A ORDINULUI

In vederea identificarii debitorului pentru neregulile aferente situatiilor care se incadreaza in conditiile prevazute de O.G. nr. 14/2013 pentru suportarea de la bugetul de stat, Serviciul constatare si stabilire nereguli – POR din cadrul Directiei constatare si stabilire nereguli solicita beneficiarilor copii ale documentelor detinute care atesta incadrarea in prevederile O.G. nr. 14/2013 si, de asemenea, solicita confirmarea neincadrarii beneficiarului in situatiile descrise mai sus cu privire la formularea sesizarilor catre ANI, DLAF si/sau organele de urmarire penala pentru suspiciune de frauda, tentativa de frauda sau conflict de interese.

Documentele solicitate beneficiarilor sunt:

• pentru situatiile in care procedura a fost lansata in SEAP, inainte de 10 iunie 2011, anuntul/invitatia de participare din SEAP, copie de pe raportul de activitate intocmit de UCVAP/CVAP;
• pentru situatiile in care procedura a fost lansata in SEAP in perioada 10 iunie-1 octombrie 2011, anuntul/invitatia de participare din SEAP, copie de pe Raportul procedurii cu opinia UCVAP/CVAP “fara observatii“;
• pentru situatiile in care procedura a fost lansata in SEAP dupa 1 octombrie 2011, anuntul/invitatia de participare din SEAP;
• pentru situatiile in care procedura de achizitie publica a respectat prevederile Ordinului presedintelui A.N.R.M.A.P. nr. 51/2009 privind accelerarea procedurilor de licitatie restransa si negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare, incalcand prevederile art. 38 din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii, copie a Notei justificative privind alegerea procedurii de achizitie, anuntul/invitatia de participare din SEAP.

Daca se constata ca beneficiarul se incadreaza in conditiile mentionate de O.G. nr. 14/2013 pentru suportarea sumelor referite de la bugetul de stat, rubrica “Debitor” din Nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare nu se completeaza, facandu-se mentiunea ca sumele rezultate din aplicarea corectiilor, reprezentand creante bugetare, se recupereaza de autoritatile cu competente in gestionarea fondurilor europene in conturile programelor europene respective si/sau in conturile de la bugetul de stat aferente acestora. Nota este supusa aprobarii AMPOR si transmisa Directiei plati si contabilitate, care realizeaza activitatile necesare transferurilor corespunzatoare.