12 Decembrie 2013, Sursa : Wall-Street.ro

 

 Ambasada SUA la Bucureşti susţine, într-un comunicat, că amendamentele la Codul Penal adoptate marţi “ar reprezenta un pas înapoi pentru România” şi acţiunea Parlamentului “este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României”.

Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri (Marţi, 10 decembrie 2013) în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România.

Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse.

Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile  transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României.

Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească.

U.S. EMBASSY STATEMENT

    A basic tenet of democracy is that all people are equal under the law.   The amendments to the penal code passed yesterday in the Chamber of Deputies would represent a step backward for Romania. It is very discouraging that these revisions were passed with no consultation, no debate, and no opportunity for judicial authorities or civil society to respond to the proposed amendments.   This move by the Parliament is a step away from transparency and rule-of-law and is a discouraging sign for investors, which will negatively affect Romania’s economy. Transparency, predictability and stability are critical factors for all investors, domestic and international, when they consider where to invest.    Sursa: Declaraţia oficială a Ambasadei SUA la Bucureşti

Parliament Statement Eng-RO

Şi Ambasada Olandei îşi arată îngrijorarea

Ambasadorul Marii Britanii : ANI şi DNA, motorul reformei

Ambasada Germaniei – Integritatea politicienilor, un semnal pentru dezvoltarea culturii responsabilităţii

 

 

Comisia Europeană : Oficialii trebuie să se supuna regulilor privind corupţia şi conflictul de interese

 

 

Comunicat DNA către ţară :

“România se va afla în situaţie de neconformitate cu

standardele de cooperare judiciară internaţională”.

Președintele României, senatorii și deputații, avocații,

notarii, executorii judecătorești au fost puşi mai presus

de lege.

 

Sursa : Gândeşte.org

 

Cu referire la modificarea articolului care defineşte noţiunea de „Funcţionar”, prevăzut în Codul Penal (atât în Codul Penal în vigoare – art. 147, cât și în Noul Codul Penal ce va intra în vigoare în 2014 – respectiv art. 175), în sensul exceptării de la dispoziţiile menționate a unor categorii distinct definite, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următorul punct de vedere :

La data de 10 decembrie 2013, Plenul Camerei Deputaților a adoptat următoarea modificare la Codul Penal :

Art. 147 (în varianta de dinainte de modificare) : Funcţionar public şi funcţionar

(1)Prin “funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.

(2)Prin “funcţionar” se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Art. 147 (în varianta de după modificare) : se introduce următorul alineat
„Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Direcția Națională Anticorupție consideră că, prin această modificare, categoriile menționate – Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat – nu vor mai putea fi cercetate și sancționate pentru infracțiuni comise în exercitarea atribuțiilor care derivă din această calitate.

De exemplu Președintele României, senatorii și deputații, avocații, notarii, executorii judecătorești, nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție şi infracțiuni asimilate celor de corupție cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu.

De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate.

Menţionăm că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA.

Prin această modificare, legislația română va intra în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004 : Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei. Ambele Convenţii cer statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să dea o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor funcţionarilor. Concret, corupţia membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementată în aceste două Convenţii.

Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări.
De asemenea, prin același act, Plenul Camerei Deputaţilor a modificat şi regimul prescripţiei răspunderii penale, în sensul reducerii termenului de prescripţie specială.

Cu referire la modificarea unui alt articol din Codul Penal, respectiv cel privind conflictul de interese, adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor tot în cursul zilei de 10 decembrie 2013, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public. Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude.

În prezent, pe rolul instanţelor de judecată, pentru diferite infracţiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari şi viceprimari.”

Adevărata miză a modificării Codului Penal :

fonduri publice de sute de milioane de euro

vor putea fi sifonate legal de rudele

şi prietenii baronilor

Autor : Laurenţiu Mihu, Sursa : România Liberă.ro

 

 

Daunele produse de parlamentarii USL prin modificările, în secret, aduse Codului Penal vor fi chiar mai mari decât cele generate de super-imunitatea pe care şi-au asigurat-o senatorii şi deputaţii. Conexiunile duc spre fondurile uriaşe de la bugetul României şi al Uniunii Europene, pe de o parte, şi sfera de influenţă a baronilor din teritoriu, pe de alta.

Oricât de inimaginabil ar părea, aceasta e realitatea, iar cheia constă în cel puţin trei cuvinte din articolul 253, indice 1, modificat: “dezvoltare”, “conflict de interese”, “contract de muncă”.

În contextul în care apar, sunt extrem de nocive. De ce? Pentru că gradul de generalitate al termenului “dezvoltare” le va permite aleşilor locali să cheltuie oricum, oricât, dar şi să scape de acuzaţiile de conflict de interese.

Repet: chiar dacă vor dispune discreţionar şi, atenţie, e vorba de BANI PUBLICI şi de sute de milioane de euro!

Din punct de vedere practic, asta înseamnă că orice primar, preşedinte de Consiliu Judeţean sau ministru poate încheia afaceri, în numele instituţiei pe care o conduce, cu firmele rudelor sau prietenilor.

De exemplu, nimic nu îl va mai putea împiedica pe Liviu Dragnea să direcţioneze sume de ordinul milioanelor de euro spre firmele nevestei Bombonica, evident, în contul unor lucrări sau servicii pe care societatea Bobonicăi Dragnea le va încheia, “legal”, cu ministerul condus de soţul atotputernic.

De pildă, marea doamnă a Teleormanului s-ar putea gândi mâine să construiască cu firmele ei autostrada spre Alexandria, iar soţul, mare baron al locului, se va ocupa de efectuarea plăţilor, din conturile statului.

Iar cât de puternic este în prezent un om ca Liviu Dragnea s-a putut vedea mai ales în ultimele săptămâni, de când, în calitatea sa de ministru al Dezvoltării, direcţionează după bunul său plac tranşe de milioane şi milioane de euro către comunităţile locale, fără nici cea mai mică urmă de transparenţă.

Evident, fără a i se cere socoteală.

Practic, nimeni, în afară de Liviu Dragnea şi câţiva lideri ai USL, nu cunoaşte în acest moment algoritmul în funcţie de care ministrul Dragnea dispune alocarea de bani de la super-bugetul Ministerului Dezvoltării către primării.

În lipsa oricăror lămuriri oficiale şi a unor documente justificative, putem doar suspecta că singurul criteriu care contează e cel politic, iar scopul – unul electoral. Iar asta se întâmpla deja înaintea masacrării de marţi a Codului Penal.

Dar iată ce spune, exact, Articolul 253, indice 1, în noua prezentare: “Dispoziţiile alin. (1) (legate de conflictul de interese – n.r.) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică literară, profesională. (s.n.)”

Trebuie reţinut, totodată, faptul că banii publici au două surse: bugetul local/naţional şi fondurile europene.

Prin urmare, primarii, şefii de consilii judeţene, ca şi orice ministru îşi vor putea îmbogăţi prietenii şi familia nu numai din fondurile locale sau de la centru, ci şi din cele europene. După bunul obicei al locului, nici vistieria partidului nu va mai suferi, circuitul acestor fonduri putând include un flux constant pentru finanţarea formaţiunii aflate la putere.

De ce n-ar face-o, din moment ce nu vor mai risca nimic din cauza conflictelor de interese?

Teoretic, în faţa baronilor din teritoriu UE va avea de acum încolo mâinile legate.

Practic, însă, este greu de crezut că Bruxelles-ul nu va reacţiona, fiind totuşi vorba de banii contribuabililor din statele membre.

Să nu uităm că una dintre observaţiile-cheie din ultimul raport MCV viza tocmai decizia Comisiei Europene de a suspenda programe de finanţare ca urmare a prejudiciilor create de conflictul de interese.

De reţinut, deci: indiferent cât de mare va deveni caracatiţa politico-financiară odată cu modificarea art. 253, indice 1, anchetele DNA care porneau până acum de la conflictele de interese descoperite de ANI nu vor mai avea obiect.

Puneţi cap la cap cele de mai sus şi ceea ce va rezulta va fi un brand de ţară cu care, până recent, ne obişnuiserăm atât de mult: România, o ţară coruptă, dar fără corupţi.