Vot pozitiv in PE: se vor putea confisca bani si bunuri chiar daca inculpatul este bolnav sau a plecat din tara si procesul penal nu se finalizeaza printr-o condamnare

14 Martie 2014, Sursa : Euractiv.ro

Confiscarea nu este folosita in toate statele membre, iar legile la nivel national sunt inegale, consecinta este dezastruoasa: lasam miliarde de euro pe an sa fie spalati si bagati in economia ilicita sau subterana, sau in retele criminale.

Directiva privind punerea sub sechestru si confiscarea banilor si a bunurilor provenite din infractiuni a fost votata marti, 25 februarie, de Parlamentul European.

 

Confiscarea extinsa, introdusa prin lege in Romania in 2012, nu a fost aplicata. Instrumentul a fost reformulat in noul Cod Penal, intrat in vigoare la 1 februarie 2014. Experientele altor state UE recomanda confiscarea extinsa drept un instrument eficient. Profesionisti in domeniul justitiei din Romania, Italia si Franta ofera explicatii, intr-un material realizat exclusiv de EurActiv.ro.

Monica Macovei, europarlamentar PPE, a propus aceasta directiva.

In dezbaterea din sesiunea de la Strasbourg, euro-deputata Monica Macovei, raportor, a prezentat ratiunile acestui demers :

– Confiscarea banilor infractorilor se va face mai usor si mai repede si toti vom avea de castigat. in primul rand, vor castiga cetatenii pentru ca, in bugetele publice, vor fi mai multi bani pentru scoli, spitale sau pensii. Vor castiga bugetele nationale si bugetul Uniunii, pentru ca acestea vor creste. Numai in 2009, traficul de droguri, contrafacerea, traficul de fiinte umane si de arme mici au produs 2,1 trilioane de dolari si numai 1 % din aceste venituri uriase sunt puse sub sechestru sau confiscate. Aceasta inseamna nimic. Banii raman la infractori si noi pierdem.

• Confiscarea nu este folosita in toate statele membre, iar legile la nivel national sunt inegale, consecinta este dezastruoasa : lasam miliarde de euro pe an sa fie spalati si bagati in economia ilicita sau subterana, sau in retele criminale. Negocierile au fost dure, dar avem astazi o directiva noua, prin care introducem norme minime la nivelul Uniunii si introducem noi modalitati de confiscare.

• Exemplu : se vor putea confisca bani si bunuri chiar daca inculpatul este bolnav sau a plecat din tara si procesul penal nu se finalizeaza printr-o condamnare. Un pilon important al directivei este confiscarea extinsa a veniturilor care nu se pot justifica legal. De exemplu, daca esti condamnat pentru o suma mica de trafic de droguri – 1000 de euro – judecatorul iti evalueaza toata averea si, daca nu o poti justifica, ti-o confisca, prezumand ca provine tot din trafic de droguri. in calitate de raportor am urmarit cu prioritate sa aplicam confiscarea extinsa in cat mai multe cazuri.

• Astfel, potrivit directivei, se va aplica in cazurile de: 1) coruptie activa si pasiva in sectorul public si privat, plus coruptie in cazul oficialilor europeni; 2) participarea la retele de crima organizata; 3) pornografie infantila; 4) criminalitate informatica si 5) orice infractiune pedepsita de lege cu cel putin patru ani inchisoare.

• 
  

Un alt pilon important al acestei directive este confiscarea de la terti. Grupurile de criminalitate organizata transfera bunuri si bani catre terte persoane in scopul de a evita confiscarea.

 

De exemplu : o persoana acumuleaza venituri prin infractiuni, apoi vinde sau face cadou sau pune pe numele altora aceste venituri. in aceste situatii confiscarea se va putea face daca bunul se vinde sub pretul pietei sau se doneaza sau exista indicii ca nu a fost o tranzactie reala. in plus, am reusit sa introducem in directiva notiunea de reutilizare sociala a bunurilor confiscate. Aceasta inseamna ca proprietatile confiscate vor putea fi folosite in interesul comunitatilor afectate sau in scopuri sociale sau, ca in Italia sau Marea Britanie, pentru cumpararea de masini sau alte echipamente necesare in lupta impotriva marii criminalitati. Aceasta directiva trebuie insa urmata de un pas si mai curajos: intr-o declaratie comuna, inclusa in directiva, Parlamentul si Consiliul cer Comisiei sa studieze posibilitatea introducerii procedurii de confiscare, in lipsa unei condamnari penale, chiar prin proceduri civile. Confiscarea civila a dat rezultate foarte bune in statele Uniunii in care se aplica. De exemplu, in Marea Britanie, hotararile civile de confiscare au vizat numai intr-un an de zile, 2011 -2012, 11 milioane de lire sterline. Sau : in aprilie 2013, bunuri in valoare de 1,2 miliarde de euro au fost confiscate de la un om de afaceri italian cu legaturi mafiote – intre aceste bunuri : 43 de companii, 98 de proprietati, 66 de conturi bancare si altele.

 

“Numai daca luam averile infractorilor vom putea indrazni a crede ca reducem marea criminalitate. Trimiterea unor oameni la inchisoare, dar lasarea banilor murdari in circulatie, nu mai poate fi tolerata. De aceea, trebuie sa facem si pasul confiscarii prin proceduri civile.” – a concluzionat Monica Macovei, in dezbaterea din PE.

Confiscarea extinsa, introdusa prin lege in Romania in 2012, inca nu este aplicata. Instrumentul va fi mai clar formulat in noul Cod Penal, care urmeaza sa intre in vigoare pana in februarie 2014. Experientele altor state UE recomanda confiscarea extinsa drept un instrument eficient. Profesionisti in domeniul justitiei din Romania, Italia si Franta ofera explicatii, intr-un material realizat exclusiv de EurActiv.ro. 

In imagine, dreapta: Sara Panelli, procuror la Parchetul din Torino din 1996, la seminarul de la Bucuresti.

Experti din Italia, Franta si Germania au impartasit colegilor romani metode dovedite si experiente avute in lupta cu frauda la licitatiile publice. In cadrul seminarului “Fraudarea  fondurilor nationale si europene: o abordarea penala si administrativa”, desfasurat pe 24 mai la Bucuresti, metoda confiscarii extinse a fost printre cele mai des invocate metode de lupta cu criminalitatea economica.

Confiscarea extinsa reprezinta confiscarea bunurilor provenite din activitati infractionale fara a fi necesara dovedirea legaturii dintre infractiune si bunul confiscat. Bunurile pot fi confiscate indiferent daca au fost transferate de condamnat unei persoane din familie.

Confiscarea extinsa se dispune daca persoana vizata este condamnata la o pedeapsa de minimum 5 ani de inchisoare, daca valoarea bunurilor persoanei „depaseste in mod vadit veniturile obtinute de aceasta in mod licit” si daca „instanta are convingerea ca bunurile respective provin din activitati infractionale” grave.

Conform legii 63/2012 pentru modificarea si completarea Codului penal al Romaniei si a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, procurorul este obligat sa probeze doar ca cel acuzat a fost implicat in savarsirea de infractiuni grave, spre exemplu crima organizata.

Acest tip de sanctiune este prevazuta in cazul unor infractiuni deosebit de grave si se aplica exclusiv unei persoane condamnate (astfel confiscarea nu este incompatibila cu prezumtia de dobandire licita a averii, prevazuta in art. 44 pct. 8 din Constitutia Romaniei.

Simona-Maya Teodoroiu, secretar de stat in Ministerul Justitiei a declarat pentru EurActiv.ro ca prevederea confiscarii extinse “a fost constant ceruta de practicienii dreptului penal din Romania. Nu e o chestiune impusa din exterior, nu e in mod esential un aspect cerut de oficialii europeni […]. A fost o chestiune interna, o necesitate.”

“Prevederea s-a introdus deja in legislatia actuala, va fi cu atat mai mult in mod coerent in viitorul cod penal, pentru care avem termen de intrare in vigoare – februarie 2014. Este o finalizare eficienta a tuturor aspectelor legate de dobandirea ilicita a averilor, a unor fonduri, deci in toate cazurile de coruptie, de mare criminalitate, de criminalitate organizata, confiscarea extinsa este o finalizare cu succes si de substanta a demersurilor procurorului, judecatorului, a sistemului judiciar,” a mai spus Teodoroiu.

Sara Panelli, procuror la Parchetul din Torino din 1996 (foto), spune ca in Italia confiscarea extinsa este folosita in cazul infractiunilor seriose, in special in crima organizata, legata de mafie. “Atunci cand se observa neconcordante ale stilului de viata,  ale prorietatilor, ale banilor, la persoane care au fost deja condamnate pentru o acuzatie legata de mafie, pot fi confiscate activele, daca nu se ofera dovezi pentru dobandirea licita a valorilor.”

Panelli spune ca in Italia confiscarea extinsa este o unealta foarte importanta si foarte eficienta, introdusa inca din 1992.

Regis Pierre, magistrat la Divizia Penala si de Gratieri din Ministerul de Justitie din Franta, spune ca in Franta, cel mai important moment pentru institutia confiscarii a fost in 2010, cand a fost infiintata o agentie pentru recuperarea si confiscarea de active. Agentia se ocupa de confiscarea globala (integrala) a averilor celor gasiti vinovati de infractiuni grave (precum trafic de droguri, spalare de bani, crima organizata, crime impotriva umanitatii, terorism).

Francezii au si un altip de confiscare, in limita prejudiciului creat de activitatea infractionala.

Ca si in Romania, Constitutia franceza prevede prezumtia de dobandire licita a averii. Drept urmare, averea nu poate fi confiscata (asa cum se poate in Italia sau Marea Britanie) inaintea unei sentinte de condamnare. Pe de alta parte, Franta poate accepta, in anumite conditii, cereri de confiscare venite de la o curte externa, chiar inaintea condamnarii.

Context

Presedintele Traian Basescu a amintit, pe 15 mai, de legea privind confiscarea extinsa a bunurilor rezultate in urma infractiunilor.

“Sigur, proprietatea trebuie garantata prin Constitutie, dar Romania are lege care a fost declarata constitutionala, care vizeaza confiscarea extinsa. […] Deci, confiscarea, in Romania, in momentul de fata, nu mai este o minune, trebuie sa fie pentru cei suspectati in faza initiala de fraude punerea sub sechestru, intr-un proces pregatitor pentru confiscare extinsa trebuie sa fie o actiune normala a procurorului, iar dupa pronuntarea sentintei confiscarea fara drept de apel si valorificarea bunurilor de asemenea este mai mult decat posibila. Aici de aceea am si insistat pe acest subiect in discutiile cu procurorii. Si, daca va aduceti aminte, eu am mai spus, de altfel am fost unul dintre marii sustinatori ai legii care sa permita confiscarea extinsa, doar trebuie pusa in aplicare”.

(Sursa: Mediafax)

Laura Codruta Kovesi, propusa la sefia Directiei Nationale Anticoruptie, a spus, pe 9 mai, dupa audierea la CSM, ca printre prioritatile sale se numara confiscarea extinsa.

Ea a precizat ca, in proiectul sau de management, a insistat foarte mult pe faptul ca, in cazul infractiunilor care produc prejudiciu bugetului de stat, investigatia penala trebuie dublata si de o investigatie financiara, pentru a fi recuperati banii obtinuti prin infractiune.

“De foarte multe ori persoanele care sunt pagubite nu asteapta condamnarea inculpatilor, ci asteapta recuperarea bunurilor si am vazut de foarte multe ori situatii de persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie sau de crima organizata care, desi au obtinut bani in mod ilicit, au ramas cu averi, cu casa, cu masini si nu au fost confiscate”, a spus Kovesi.

(Sursa: Rtv.net)

Comunicatul post-eveniment, redactat de Freedom House Romania

Vineri, 24 mai 2013, la Hotel Intercontinental, Bucuresti, a avut loc workshop-ul de schimb de bune practici pe tema Fraudarea fondurilor nationale si europene: o abordare penala si administrativa.

Evenimentul a fost organizat de catre Freedom House Romania ca o dezbatere menita sa contureze cat mai bine curricula, agenda viitoarelor 14 seminarii care vor avea ca public tinta judecatori, procurori si ofiteri operativi.

Workshop-ul a fost organizat pe patru paneluri, dedicand mai mult timp vorbitorilor straini, invitati sa prezinte instrumentele folosite cu succes in tarile lor pentru combaterea fraudei din achizitiile publice. Astfel, au luat cuvantul reprezentanti ai DG Internal Market  and Services, Katharina Vierlich, Sara Panelli de la Parchetul din Torino, Oliver Aldea, judecator din Germania si Regis Pierre, seful biroului de drept economic si financiar din cadrul Ministerului de Justitie Francez.

——–

Articolul este realizat in cadrul proiectului “Fighting Public Procurement Criminality. An Operational Approach” derulat de Organizatia Freedom House Romania cu finantare din programul “Prevention of and Fight against Crime” (ISEC) al Comisiei Europene – DG Home Affairs. Proiectul este unul transnational, dedicat combaterii fraudei in achizitiile publice.

With the financial support  from the Prevention of and Fight against Crime Programme of the European Union European Commission – Directorate-General Home Affairs. This publication reflects the views only of the author, and the European Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.