CE ne-a dat interzis la avioane de luptă fără licitaţie

CE ne-a dat interzis la avioane de luptă fără licitaţie

12 Septembrie 2012, Edward PASTIA

Comisia Europeana a trimis scrisori guvernelor Romaniei, Bulgariei si Cehiei pentru a atrage atentia asupra legislatiei Uniunii Europene privind transparenta achizitiilor in domeniul apararii. Asta dupa ce, la inceputul lunii august, ministrul roman al apararii a declarat ca tara noastra va accelera cumpararea de avioane de lupta F-16 fara organizarea vreunei licitatii.

O scrisoare a oficialilor Comisiei Europene, ce dateaza inca de la sfarsitul lunii mai, potrivit publicatiei „Business New Europe”, exprima ingrijorarile Uniunii cu privire la posibilitatea ca Romania, Bulgaria si Cehia (dar si alte state emergente din Europa, nenominalizate) sa cumpere aproximativ 200 de avioane de lupta pe criterii politice, si nu prin licitatii. 

„Orice anunt privind un contract trebuie sa fie publicat in Jurnalul Oficial (al UE)”, 

scrie comisarul european pentru piata interna si servicii, Michel Barnier, potrivit publicatiei amintite. De altfel, mesajul este foarte clar: procedurile de achizitie trebuie sa fie de asa natura incat sa se evite orice discriminare a companiilor din statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit „Business New Europe”, in timp ce contractele interguvernamentale sunt exceptate din directiva UE care acopera contracte in domeniul apararii si securitatii, exista o prevedere cu caracter general in Directiva potrivit careia nicio exceptie (inclusiv cea cu privire la contracte interguvernamentale) nu trebuie sa fie utilizata cu scopul eludarii prevederilor Directivei ori folosita ca mijloc de evitare a competitiei la nivelul Uniunii Europene.

Producatori precum Lockheed Martin din SUA, consortiul Eurofighter (alcatuit din EADS Germania, EADS Casa din Spania, BAE Systems din Anglia si compania Alenia Aeronautica din Italia), Saab din Suedia sau Dassault din Franta au tot interesul sa apeleze la orice mijloace pentru a semna contracte cu tari care inca mai au nevoie de imbunatatirea capacitatii de lupta. Si asta pentru ca piata de profil este afectata puternic de criza economica, fiind deja anuntate reduceri de personal in industria de aparare de pe intreg mapamondul.

Daca am lua in calcul numai Romania, Bulgaria si Cehia si faptul ca acestea ar cumpara avioane de lupta la mana a doua, vorbim de contracte in valoare totala de cel putin 3 miliarde de euro. Fara a pune la socoteala si eventualele contracte de offset. Daca ne referim, ipotetic, la avioane nou-noute, atunci valoarea contractelor cu cele trei state s-ar dubla, in cel mai nefericit caz.

Vorba bate …

La inceputul lunii august, ministrul apararii nationale, Corneliu Dobritoiu, a declarat ca procedurile pentru dotarea flotei aeriene a armatei romane cu avioane multirol americane F-16 vor fi accelerate, iar o decizie va fi luata in urmatoarele doua luni, dupa ce in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) vor fi discutate detalii concrete. „Chiar daca Romania trece printr-o grea perioada de austeritate, ca urmare a crizei, va anunt ca am accelerat procesul de achizitie a avionelor multirol. Asta inseamna ca procesul se va derula rapid si nu va dura opt ani, ci doua luni. Modelele pe care le avem in vedere sunt avioanele de generatia a V-a, cu costurile cele mai mici. Este un avantaj faptul ca F-16 si F-35 folosesc aproape aceeasi infrastructura de aerodrom si aceleasi pachete de inarmare”.

Din pacate insa, Romania nu a facut nicio declaratie vizavi de scrisoarea Comisiei Europene in contextul in care Bulgaria si Cehia au dat deja asigurari ca nu vor discrimina nicio companie din UE sau din alta parte si ca procesul de achizitie va fi „garantat transparent”.Pentru vecinii de la sud de Dunare a fost cu atat mai credibil cu cat in urma cu doi ani au anulat achizitionarea directa de aparate de lupta cu intentia declarata de a organiza o licitatie internationala. Pe de alta parte, Cehia a „inchiriat”, la inceputul anilor 2000, avioane de lupta de la Saab, ceea ce o califica din start in sectiunea „baietilor buni”.

Suedezii ne-au oferit avioane noi la pret de F-16 „second-hand”

Ultima oferta oficiala catre Romania care a vizat vanzarea de avioane de lupta apartine celor de la Saab (Suedia) si s-a consumat in aprilie 2010. Reprezentantii guvernului suedez au depus la Parlamentul Romaniei o oferta de 24 de avioane de lupta multirol Gripen, pentru care cereau 1 miliard de euro. In pachetul prezentat intrau si alte oferte „colaterale”: pregatirea a 30 de piloti si a 60 de tehnicieni, timp de un an, mentenanta avioanelor sa fie facuta in Romania plus fabricarea unei parti din fuselaj intr-una dintre fabricile romanesti din industria de aparare.

In plus, suedezii se angajau sa aduca in Romania investitii de un miliard de euro in industria de aparare, dar si in energie. Nu in ultimul rand, aranjamentul financiar era foarte avantajos: plata s-ar fi facut in 15 ani, cu doi ani de gratie si un imprumut de trezorerie acordat guvernului roman cu o dobanda foarte mica. Pentru comparatie, ultima oferta a americanilor de la Lockheed era de 20 de avioane F-16 second-hand, fara inarmare, fara contracte in plus pentru industria de aparare, dar cu promisiunea ca ne vor vinde F-35 atunci cand ne vom permite, dupa 2020. Totul la un pret similar, 1 miliard de dolari.

Din 2013 închiriem „paznici aerieni”

Flota militara aeriana a Romaniei a inceput sa expire incepand din 2011. Treptat, vechile MIG-uri 21, un aparat de zbor conceput in anii 50, vor fi scoase din serviciu. Astfel, intr-un an sau doi pilotii romani nu vor mai avea cu ce sa zboare si probabil se vor angaja in flotile civile de pe la noi, dar, cel mai probabil, din alte state. Prima decizie (2007) a CSAT privind achizitionarea de avioane de lupta multirol viza cheltuirea a 4,5 miliarde de euro pentru cumpararea a 48 de aparate. Dupa un an, unii oficiali din Ministerul Apararii au sustinut insa ca tara noastra nu mai are nevoie de patru escadroane de avioane de vanatoare si ca sunt suficiente 24 de unitati.

„Nu suntem atat de bogati incat sa cumparam tot ce au nevoie fortele noastre armate”, declara Corneliu Dobritoiu, pe atunci secretar de stat. Economia facuta astfel la buget era de 2 miliarde de euro, bani ce trebuiau folositi pentru alte echipamente de lupta necesare in teatrele de operatiuni din Irak si Afghanistan. Acestea urmau sa fie furnizate de firme europene. Era de fapt o simpla impartire a fondurilor de inzestrare a armatei romane catre companii din UE si SUA.

In cazul in care Romania va ramane fara avioane de lupta, va avea obligatia sa „inchirieze”, contra cost evident, patrule aeriene din cadrul armatelor aliate pentru protectia spatiului aerian local.