Conferința părților interesate (stakeholder) în achiziții publice

Noua legislație în domeniul achizițiilor publice

21 iunie 2016

 

La Institutul Național de Statistică (I.N.S.), sala Amfiteatru, pusă în mod gratuit la dispoziția Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (A.N.A.P.), a avut loc Conferința părților interesate (stakeholder), în 21 iunie 2016.

Dintre cei 5 (cinci) vorbitori enumerați, în schița (draft) evenimentului, în discursurile de deschidere a acestui important eveniment organizat de către A.N.A.P.,

Dacian Cioloș, Prim-ministru, Guvernul României
Bogdan Pușcaș, Președinte, Agenția Națională pentru Achiziții Publice
Angela Cristea, şef al Reprezentanţei Comisiei Europene
Florin Jianu, președinte, Consiliul Național pentru IMM din România
Sorin Ioniță, director, Expert Forum

trei (3) nu au mai participat fiind înlocuiți de către :

• • Bogdan – Paul Dobrin, Director, A.N.A.P.
  • Adrian Moraru, Director Adjunct, Institutul pentru Politici Publice (I.P.P.)
  • Silviu Pop, Președinte, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (C.N.S.C.)
  • Bogdan Pușcaș, Președinte, Agenția Națională pentru Achiziții Publice
  • Florin Jianu, Președinte, Consiliul Național pentru IMM din România

(în această ordine, de la stânga la dreapta, foto jos, arhivă proprie)

 

Prezidiul a reliefat diverse teme :

• documentul unic pentru achizițiile publice, traducere românească (DUAE) /pentru European Single Procurement Document (ESPD) ;
• notificarea prealabilă ;
• prețul cel mai scăzut înseamnă și calitate scăzută ;
• plățile către subcontractanți ;
• definirea lotizării ;
• standardizare ;
  • modelede bune practici
  • ghiduri în achiziții publice
• consultarea publică ;
• rolul de îndrumare al A.N.A.P. ;
• Pactul de Integritate ; și nu în cele din urmă
• principiul cheltuirii fondurilor publice

Principiul cheltuirii eficiente al fondurilor publice, existent în vechea legislație, dar care în noua (legislație)  nu se mai regăsește în cadrul art. 2 din : Legea 98/2016, Legea 99/2016, respectiv Legea 100/2016. Am înțeles de la reprezentanții A.N.A.P. că acesta se regăsește în integralitatea legislației nemaifiind neapărat nominalizat în textul legiferat.

 

Sindicatul Național S.E.A.P., a mulțumit A.N.A.P. pentru adoptarea unui deziderat al Sindicatului prin introducerea în legislație, a art. 2, alin. (1) din H.G. 394, respectiv H.G. 395 din 2 iunie 2016.

 

În cadrul sesiunilor de întrebări și răspunsuri (Q & A) au fost atinse următoarele :

• inexistența Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 114 / 2011 ;
• H.G. 28 / 2008 este statică, fără ”best value for engineering” (cea mai bună valoare pentru inginerie) ;
• clădiri verzi (nu prin plantarea de iarbă pe acoperișuri) ;
• consultarea comunității (amplasamentul băncilor de odihnă ca exemplu) ;

Profilul celor care aplică Legea : acești specialiști, experți în achiziții (publice) trebuie să cunoască pe lângă cadrul legislativ și Piața (economică, de consum). Plata acestor consultanți (acolo unde este cazul) va trebui să fie conformă cu valoarea adusă de către ei autorității contractante. Nu să se ajungă la degradarea bugetelor de consultanță prin impunerea echipei de consultanță ci acestea să fie sustenabile în raportul achiziției / efortul specialiștilor, experți.

Unitățile centralizate de achiziții nu vor fi înființate în viitorul apropiat, a răspuns domnul Bogdan – Paul Dobrin, la una dintre întrebările adresate de către reprezentantul Sindicatului, dl. Ovidiu Slimac.

Referitor la introducerea obligativității existenței a trei membri în Compartimentul Specializat din cadrul autorităților contractante, distinsul domn Bogdan – Paul Dobrin, ne-a argumentat motivația textului legislativ existent actualmente prin lipsa personalului, ca exemplu fiind date ca autoritate contractantă : o grădiniță și o primărie mică de comună.

Menționăm interesul foarte mare pentru acest tip de întâlnire (s-a prevăzut continuarea discuțiilor peste trei luni) organizat de către instituția abilitată prin prezența a aproximativ 150 de reprezentanți ai autorităților contractante (clasice și sectoriale), organizații de profil (inginerești, etc.), asociații profesionale – A.E.X.A., consultanți independenți, societatea civilă, etc.

Președintele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.), dl. Silviu Popa, a remarcat elementele de noutate absolută din Legea remediilor (denumire prescurtată a Legii nr. 101 din 19 mai 2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor) ca fiind două :

1. notificarea prealabilă ; și
2. eliminarea garanției de bună conduită.

Prin care, prima facilitează dialogul cu autoritatea contractantă prin încorporarea expunerii de către operatorii economici a nemulțumirilor dar și a solicitărilor de remediere a situației considerate.

Președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIMMR), dl. Florin Jianu, referitor la chestiunea legată de prețul cel mai scăzut, a remarcat că :

Parteneri din alte țări ne spuneau, referitor la această reglementare, că în legislația lor nu se mai regăsea de un număr de ani, chiar zeci de ani.

Dânsul a susținut că în Legea IMM-urilor există o reglementare care dă dreptul  Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM) să particip la licitații publice cu garanții reduse la jumătate și pot îndeplini 50 % din criteriile de calificare dar că în opinia Comisiei Europene acest fapt ar putea distorsiona piața.

Soluția identificată de către dânsul, atunci în calitate de ministru și agreată de către Comisie a fost ca :

până la un prag valoric, fie nu mai impunem nici un fel de garanție de participare fie se impune un mod de participare egal, 50 % din garanțiile solicitate, atât pentru întreprinzătorii mici cât și pentru cei mari.

Astfel nici Comisia nu va mai amenința cu o procedură de ”infringement” (acțiune de sancționare) asupra României și accesul întreprinderilo mici la achizițiile publice va fi facilitat.

 

Domnul Adrian Moraru, Director Adjunct în cadrul Institutului pentru Politici Publice (I.P.P.) a observat că nu există diferențe majore dintre conceptul de consultare publică din vechea guvernare față de actuala. Însă lipsa acesteia (a consultării publice) deci lipsa transparenței poate conduce la corecții financiare.

Domnia sa a mai precizat că :

din România, pe lângă IPP și Transparency International Romania mai face parte din ”Pactul pentru Integritate”, proiect ce se derulează în 14 țări, astfel se vor monitoriza (de către societatea civilă) proiecte majore : cadastru ; catalog, prin care reprezentanți ai societății civile vor face din comisii (de evaluare) fără drept de cot, ca observator.

Acest lucru se poate extrapola și la nivel local unde Organizațiile Non-Guvernamentale (O.N.G.) își pot trimite reprezentanții la Primării pentru urmărirea și observarea întregului proces al achizițiilor publice.

 

Președintele A.N.A.P., dl. Bogdan Pușcaș, și-a dovedit disponibilitatea unor întrevederi comune bilaterale, în următoarea perioadă, inclusiv cu reprezentanții Sindicatului Național S.E.A.P.

Dl. Bogdan Pușcaș a mai precizat că noul sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare a achizițiilor publice – SICAP va fi supus testării naționale și testare la liber pentru toți utilizatorii începând cu data de 31 iulie – 1 august, după cum și-a asumat acest fapt Agenția pentru Agenda Digitală a României (A.A.D.R.).

În acest context, președintele A.N.A.P., a mai spus :

Deși noi aveam un termen maximal 2018 în care să transpunem achizițiile publice într-unul eminamente online, am ales, cel puțin pentru procedurile cu impact semnificativ asupra bugetului, să facem pasul mult mai repede.

Președintele A.N.A.P. a mai subliniat faptul că achizițiile publice anuale însumează 15 miliarde de euro, cca 10 % din Produsul Intern Brut (PIB) al României și  a admis că transpunerea Directivelor Europene în domeniul achizițiilor publice, prin noua legislație, a fost adoptată cu întârziere ”mai mult de 20 de state europene nu au finalizat încă procedurile de transpunere” a mai adăugat domnia sa.

 

 

 

În încheiere iată ce spune A.N.A.P. despre acest eveniment : 21 iunie 2016 – COMUNICAT DE PRESĂ ANAP