This gallery contains 1 photo.

10 Ianuarie 2014, Autor : Victor Bratu, Sursa : Cursdeguvernare.ro

 

 

Curtea Constituţională a admis vineri, în unanimitate, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii descentralizării, formulată de PDL pe 23 noiembrie 2013, după ce premierul Victor Ponta a angajat răspunderea Guvernului pe acest proiect.

„Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională” – a anunțat, oficial, Curtea.

Decizia CCR are ca efect suspendarea definitivă a textului care oricum era în suspensie până la decizia Curţii.

Guvernul trebuie să refacă legea integral.

Principii şi exigenţe pe care Legea descentralizării le încalcă

Conform unui comunicat al CCR, principiile încălcate de Legea descentralizării sunt:

• principiul autonomiei locale, în privința trecerii bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, fără exprimarea consimțământului autorităților administrației publice locale/județene
• principiul legalității, prin nerespectarea cadrului legal în materia descentralizării și a proprietății.
• regimul constituțional al proprietății, în privința transferului masiv de bunuri din domeniul public/privat al statului

Curtea Constituțională a mai constatat:

• încălcarea exigențelor de claritate, precizie și predictibilitate a legii prin reglementarea contradictorie a drepturilor care se transferă/constituie prin lege (de proprietate/de administrare)
• lipsa de corelare cu ansamblul normativ în materie și cu reglementările din care sunt preluate competențele descentralizate
• reglementarea unor structuri descentralizate cărora nu le este conferită nicio atribuție (comisiile județene ale monumentele istorice) cu menținerea în paralel a structurilor care au format obiectul descentralizării (comisiile zonale ale monumentelor istorice)

”Legea vicepremierului Dragnea” – amânată și scoasă prin asumarea răspunderii

 

Legea descentralizării a fost elaborată la ministerul vicepremierului Liviu Dragnea, ministru al Administrației și Dezvoltării locale. Încă de la faza de proiect, au existat voci care au acuzat coaliția de guvernare că pune instituțiile statului la dispoziția liderilor politici locali. Acest fapt a determinat guvernul să evite o dezbatere care s-ar fi anunțat prelungită, și să-și asume răspunderea pe lege în fața Parlamentului.

În 11 decembrie 2013, Curtea Constituţională a amânat pentru data de 10 ianuarie discutarea sesizării din cauza faptului că, pentru a judeca cauza, au fost solicitate tuturor instituţiilor implicate în procesul descentralizării documentele şi avizele care au stat la baza legii.

La vremea respectivă, premierul Ponta se declara îngrijorat că legea nu va putea fi aplicată de la 1 ianuarie.

„Îmi pare rău să văd, dar nu o să avem de la 1 ianuarie Legea descentralizării. Curtea Constituţională nu lucrează de Sărbători, a amânat-o pe 10 ianuarie. Sunt un pic îngrijorat. Curtea nu ne-a zis şi nu ştiu ce să facem de la 1 ianuarie- care sunt atribuţiile guvernului, care sunt atribuţiile parlamentului… Poate reuşim să mărim bugetul Curţii, să muncească şi dânşii un pic mai eficient. Că, dacă durează trei, patru, şapte luni o hotărâre, e destul de dificil”, declara Victor Ponta citat de Mediafax.

Urmare a solicitărilor efectuate, Curtea a primit aproximativ 4.000 de pagini de documente de studiat. Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, declara înaintea şedinţei CCR că judecătorii au avut de studiat un dosar uriaş. „Cred că este cel mai voluminos dosar din câte am judecat până acum”, a spus Augustin Zegrean.

Asumarea răspunderii în Parlament s-a făcut în 40 de minute

Guvernul şi-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe Legea descentralizării pe 19 noiembrie 2013. La ședință au participat 451 de parlamentari, opoziția PDL părăsind sala înainte discursului premierului Victor Ponta.

A fost nevoie de doar 40 de minute pentru ca proiectul guvernului, negociat îndelung între partidele coaliției de la guvernare, să devină lege.

Premierul Ponta și-a justificat trecerea legii prin asumarea răspunderii prin necesitatea de-a transfera cât mai repede atribuțiile către administrațiile locale, pe fondul a ceea ce el a numit atunci ”lupte cu armate de funcționari din ministere, care nu voiau să-și piardă puterile pe care le aveau”.

Guvernul a aprobat 568 de amendamente la proiectul descentralizării, dintr-un total de 2.040 amendamente depuse de către parlamentari, majoritatea legate de forma proiectului, proceduri de tehnică legislativă şi erori materiale din anexe.

Domeniile care treceau în atribuțiile administrațiilor locale

Domeniile care urmau să fie descentralizate, ca şi competenţe, atribuţii şi instituţii:

• sănătatea,
• agricultura,
• mediul,
• cultura,
• tineretul şi sportul,
• autorizarea şi clasificarea în turism,
• cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare,
• competenţele teritoriale legate de pescuit.

Nu au fost incluse porturile, aşa cum apărea într-o formă intermediară a proiectului, şi nici plajele.

Conform legii declarate neconstituţională de către CCR, la finalizarea procesului de descentralizare, aproximativ 14.000 de oameni erau încadraţi în instituţiile descentralizate, fiind preluaţi din subordinea ministerelor, cu toate drepturile actuale şi cu cheltuielile de personal aferente, la instituţiile descentralizate care intrau în subordinea autorităţilor locale.

Descentralizarea implica, de asemenea, transferul a circa 2.000 imobile din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor teritoriale.

Controverse politice asupra legii

La numai câteva zile după asumarea răspunderii guvernamentale pe Legea descentralizării au început să fie lansate acuzaţii la adresa legii. Cele mai multe au fost formulate de PDL, partidul care a contestat la CCR Legea descentralizării, însă cele mai dure au fost cele formulate de preşedintele Traian Băsescu. Controverse au fost inclusiv în interiorul USL, PNL fiind suspectat de PSD de sabotaj.

 

Traian Băsescu: ”Vor să îşi consolideze pe veci baronii”

Principalele acuzaţii ale preşedintelui Traian Băsescu :

“Avertizez public că este o crimă administrativă, nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcţionarea instituţiilor- schimbarea stăpânilor, bucuria nebunilor- dar se uită definiţia statului roman, care e stat unitar. Vă dau în scris că, dacă vor face această mişcare, antinaţională, vor trebui să reînfiinţeze în câteva luni noi direcţii. Sunt brutali, privesc prioritar interesul politic, să îşi consolideze baronii câştigaţi acum încât nici mama legilor să nu îi mai mişte de acolo”, Traian Băsescu, pe 21 noiembrie 2013, la B1Tv.

Radu Mazăre: “Liberalii să plece din Guvern”

Principalele acuzaţii din interiorul USL au fost formulate de primarul Constanţei, Radu Mazăre

„Pentru că s-au opus descentralizării promovată de Dragnea, pentru că s-au opus descentralizării Portului, deşi în campanie susţineau contrariul, pentru mine sunt doar nişte mincinoşi care îşi doresc cât mai multă putere sub controlul lor. Ca atare, indiferent dacă Ponta se împacă cu Antonescu sau nu, liberalii au pierdut susţinerea mea. Cu cât pleacă mai repede din Guvern, cu atât mai bine”, Radu Mazăre, pe 5 ianuarie, Gândul.

Gheorghe Nichita: ”Stroe a fost înghiţit şi copleşit de sistem”

Acuzele primarului municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita,

“Ministrul liberal de Interne, Radu Stroe, doreşte un stat centralist în care să deţină controlul. Stroe a fost înghiţit şi copleşit de sistem”, Gheorghe Nichita, 4 ianuarie, Mediafax.