November 2026
M	T	W	T	F	S	S
« Feb
	1
2	3	4	5	6	7	8
9	10	11	12	13	14	15
16	17	18	19	20	21	22
23	24	25	26	27	28	29
30

Anunţuri

EU public procurement changes come into force

This gallery contains 1 photo.

From 18 April 2016, new rules have changed the way EU countries and public authorities spend a large part of the €1.9 trillion paid for public procurement every year in Europe.

This date was the transposition deadline for three directives on public procurement and concessions adopted two years ago.

In other words, it was the date by which EU countries must have put in place national legislation conforming to the directives.

19 April 2016, Source : EUbusiness, eubusiness.com, European Commission, ec.europa.eu

(BRUSSELS)- New rules designed to open up the EU’s public procurement market to competition and prevent ‘buy national’ policies by public authorities came into force on Monday, 18 April 2016.

On 18 April all EU Member States and their public authorities were required to have in place legislation which implements three Directives on public procurement and concessions which were adopted in 2014.

The new rules will make it easier and cheaper for small and medium-sized enterprises (SMEs) to bid for public contracts. The Commission says they will ensure the best value for money for public purchases and will respect the EU’s principle of transparency and competition.

They also allow for environmental and social considerations, as well as innovation aspects to be taken into account when awarding public contracts, so that public procurement encourages progress towards particular public policy objectives.

The revised rules cover over 250,000 public contracting authorities, and are designed promote the free movement of goods and services.

Internal market Commissioner Elzbieta Bienkowska said the new rules would help ensure that taxpayers’ money that goes into the public purchase of goods, works and services is well spent. They will “further simplify public tender procedures and render them more flexible to the benefit of SMEs in particular. They also encourage the shift towards an energy and resource efficient economy alongside the well-established objective of achieving the best quality-price ratio.”

Simplifying the participation of SMEs

Contracting authorities will be encouraged to divide large contracts into smaller parts, allowing smaller companies to participate in large tenders. Rules which excluded smaller companies from tenders on the basis of their annual turnover figures have been relaxed. The new rules limit possible turnover requirements to just twice the contract value, which should remove barriers to SME participation.

The European Single Procurement Document (ESPD) considerably reduces the administrative burden for businesses by enabling them to electronically self-declare that they fulfill the required conditions to participate in a public procurement procedure. Only the successful tenderer will need to provide full documentary evidence, but in the future, even this obligation could be lifted once evidence can be linked electronically to national databases.

Promoting a more responsible economy

The rules allow public bodies to promote social inclusion, innovation, and ensure the compliance of tender awards with all relevant rules and obligations (be they at national, EU or international level). Public authorities can now provide incentives to companies to develop socially responsible products and services. The awarding of a contract will no longer depend on price alone; a company committed to helping integrate disadvantaged persons, for example, might increase their chances of success.

Contracting authorities can now restrict some tendering procedures to social enterprises of all types where at least 30% of the employees are disadvantaged. This means that ‘sheltered workshops’ or social enterprises whose main aim is to integrate disadvantaged people in the workplace can have a better chance to obtain contracts they might not be able to secure under normal conditions of competition.. However, contracting authorities will not be obliged to use the new possibilities to promote socially responsible goods, services and works, nor are they obliged to externalise the provision of services that they wish to organise themselves.

Public authorities can also encourage eco-innovation by using new criteria in contract notices which place more emphasis on environmental considerations. They can require bidders not only to comply with environmental obligations, but also to deliver goods fulfilling the requirements of environmental labels. In this way, companies can make an important contribution to sustainable consumption and production.

Preventing corruption

The new rules will ensure that taxpayers’ money is not lost by introducing stronger guarantees for sound procedures preventing corruption. More efficiency will free up billions in public money – just a 1 % increase in efficiency will lead to savings of €20 bn! The measures include:

an EU-level definition of ‘conflicts of interest’ making it easier to identify and manage fraud and conflict of interest cases
a requirement for public purchasers to share any information given to a company involved in a previous tender with all other participating companies
excluding companies if they are found to have unduly influenced the decision-making process or made false statements
clarifying and simplifying the rules for modifying contracts in the post-award period to remove any doubts about possible corruption
increased reporting explaining decisions and violations to both national authorities and the European Commission
greater use of electronic tools and simpler procedures (e-procurement, dedicated legal framework for concession contracts, standard self-declaration form for bidders).

Further information

New rules on public procurement and concession contracts

Directive 2014/24/EU on public procurement

Directive 2014/25/EU on procurement by entities operating in the water, energy, transport and postal services sectors

„Achiziții publice. Noutăți și reguli de bună practică”, Workshop AM POC – MFE

April 14, 2016, Source : MFE, www.fonduri-ue.ro

În data de 14 aprilie 2016, Ministerului Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Competitivitate (POC) 2014-2020, a găzduit workshop-ul interactiv

„Achiziții publice. Noutăți și reguli de bună practică”.

Evenimentul şi-a propus să contribuie în mod semnificativ la creşterea calităţii procedurilor de achiziţii publice derulate de potenţialii beneficiari ai POC.

La eveniment au participat Laurențiu Stelea, secretar de stat în cadrul MFE, Suzana Chiriac, director general AM POC, alţi reprezentanţi ai Autorităţii de Management şi ai Organismului Intermediar pentru Cercetare, respectiv ai Organismului Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale. Expertiza tehnică a fost asigurată de către Constantin Armașu, director asociat Idelis Management, Victor Alistar, Director executiv Transparency International România, precum şi de experţi din cadrul AM POC.

Subiectele discutate în cadrul workshop-ului au vizat regulile de bună practică, erorile frecvente, conflictul de interese și indicatorii de fraudă în cadrul achizițiilor publice. De asemenea, au fost punctate şi elemente ale noului pachet legislativ care urmează a fi aprobat în acest domeniu.

Documentele prezentate în cadrul evenimentului:

Workshop interactiv: Achiziții publice. Noutăți și reguli de bună practică

Achiziții publice. Noutăți și reguli de bună practică

Workshop interactiv: Achiziții publice. Noutăți și reguli de bună practică – Conflictul de interese

Workshop interactiv: Achiziții publice. Noutăți și reguli de bună practică – Indicatori de fraudă

Green Public Procurement

This gallery contains 1 photo.

09.04.2016, Source : procurement-forum.eu, ec.europa.eu

By Robert KAUKEWITSCH,

The new edition of the European Commission’s Buying Green! Handbook has been published.

The third edition of the Handbook has been fully revised to detail the possibilities of how contracting bodies can put their green public procurement (GPP) policies into practice under the 2014 Procurement Directives.

Buying Green! is the European Commission’s leading publication for assisting public sector entities to purchase goods and services that have a lower impact on the environment.

Given the importance of public sector spending in Europe, GPP is an important tool to help achieve environmental policy goals relating to climate change, resource use and sustainable consumption and production.

logo_en European commission

On April 2016 the European Commission published a fully revised version of

Buying Green! – A Handbook on green public procurement.

The Handbook is the European Commission’s main guidance document to help public authorities buy goods and services with a lower environmental impact. It is also a useful reference for policy makers and companies responding to green tenders.

The third edition of the Handbook includes:

Guidance on how environmental considerations can be included at each stage of the procurement process in the current EU legal framework (adopted in 2014)
Practical examples drawn from contracting authorities across EU Member States
Sector specific GPP approaches for buildings, food and catering services, road transport vehicles and energy-using products.

The second edition of the Buying Green! Handbook (from 2011) is available here:

Buying Green! Handbook (2011)

The first edition from 2004 (in all official languages of the EU) is available in the archive.

SAR a co-organizat conferința „Monitorizarea Guvernului: Măsurarea riscurilor de corupție în datele privind achizițiile publice

This gallery contains 1 photo.

Societatea Academică din România (S.A.R.)

Dated: 31 March,2016, Source : sar.org.ro

Pe data de 23 martie 2016, Societatea Academică din România (SAR), împreună cu Institutul pentru Transparență Guvernamentală (Budapesta), Consiliul Concurenței și Agenția Națională pentru Achiziții Publice au organizat conferinţa intitulată „Monitorizarea Guvernului: Măsurarea Riscurilor de Corupţie în Datele privind Achiziţiile Publice”.

La discuții au participat Președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), domnul Bogdan Pușcaș, Președintele Consiliului Concurenței (CC), domnul Bogdan Chirițoiu, Directorul Direcției Licitații și Petiții din cadrul Consiliului Concurenței, doamna Grațiela Gheorghe, Președintele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), domnul Silviu Popa, cercetătorii Institutului pentru Transparență Guvernamentală (GTI), Mihaly Fazekas și Agnes Czibik. Evenimentul a fost moderat de către Valentina Dimulescu, coordonatorul proiectului ANTICORRP (SAR).

Întâlnirea s-a axat pe problematica monitorizării cheltuirii banului public prin accesul la date obiective despre atribuirea și implementarea contractelor de achiziții publice. În ciuda importanţei enorme şi a faptului că multe date sunt publicate pe Tenders Electronic Daily (TED) − Suplimentul la Jurnalul Uniunii Europene pentru achiziții publice şi pe site-uri naţionale, date accesibile, reutilizabile şi de calitate despre acestea încă reprezintă o problemă la nivelul Uniunii Europene (UE). Această situaţie reduce posibilitatea de a examina tendinţele pe termen lung şi de a urmări performanţa individuală a entităților din mediul public sau privat, întrucât datele sunt accesibile numai ca piese separate și, de multe ori, deținute și/sau folosite numai de către experți. Astfel, nu se poate răspunde la întrebări simple, dar cruciale precum ce sume a câştigat o firmă anume din fonduri publice înainte şi după alegeri.

În acest sens, a fost prezentată o unealtă de avertisment timpuriu – dezvoltată de către cercetătorii GTI cu sprijinul proiectului de cercetare PC 7 ANTICORRP – care ar putea creşte eficienţa mecanismelor de control care protejează resursele statului.

Mihaly Fazekas, președintele GTI, a subliniat faptul că analizele referitoare la nivelul și natura corupției dintr-o țară care se axează doar pe percepții și nu pe estimări bazate pe date concrete duc la afirmații simpliste și neadevărate. Prin urmare, scopul cercetării prezentate în cadrul evenimentului este acela de a investiga corupția în achizițiile publice la nivel sistemic folosind un volum mare de date (big data), interconectarea mai multor tipuri de baze de date, crearea unor metode obiective de analiză și aplicarea lor practică pentru a veni în sprijinul tuturor jucătorilor din domeniul achizițiilor publice. Mai precis, cercetarea se concentrează pe incidența și nu pe forma corupției din acest sector.

Domnul Fazekas a prezentat metodologia din spatele așa numitului Indice de Risc de Corupţie (IRC) care este aplicat asupra contractelor publicate în TED. IRC este un sistem de evaluare bazat pe indicatori obiectivi, agregați și gândiți în funcție de specificul fiecărei țări analizate. Astfel, IRC poate fi folosit pentru a estima riscul de corupţie la nivel de contract în fiecare Stat Membru.

Principalele concluzii referitoare la situația corupției în achizițiile publice din România sunt următoarele:

1. România este pe primul loc în UE în ceea ce privește volumul și calitatea informațiilor oferite per contract publicat în TED. Aceste date nu sunt neapărat și corecte în fiecare caz, dar spre deosebire de țările cu cele mai puține date disponibile (Finlanda, Spania și Suedia) care au o rată medie de eroare administrativă între aproximativ 32% și 40%, România are o rată de numai 0.2%.

2. România se află în mijlocul clasamentului în ceea ce privește frecvența atribuirii contractelor de achiziții unui singur ofertant (22% dintre cazuri). Situația este mai bună decât în țări precum Lituania, Grecia și Italia, dar mai rea decât în Slovenia, Bulgaria, Letonia și chiar și media instituțiilor UE (acestea pot atribui contracte la fel ca Statele Membre).

3. România este pe primul loc în UE în ceea ce privește costul corupției în achizițiile publice. Din cauza riscului mărit de corupție, măsurat prin IRC, care, în cazul României înregistrează prezența mai multor indicatori de risc, prețul mediu per contract este mai mare cu aproximativ 33% decât în restul țărilor europene.

Ideea nu este aceea că nu există corupție în celelalte țări, ci faptul că aceasta costă mai puțin. Corupția nu poate fi eliminată în întregime, dar impactul ei poate fi minimizat. Accentul nu ar trebui să fie pus pe măsuri punitive, ci mai degrabă pe obligarea celor implicați de a livra rezultatele stabilite în contracte și de a le livra la un preț care să respecte principiul cost-eficiență.

Atunci când ne referim la conceptul de captură a statului trebuie să vedem corupția precum o rețea. Nu se va reuși eradicarea corupției prezentă în sectorul public eliminând 10-15 jucători pentru că rețeaua va continua să existe. De aceea, pedepsirea penală a corupților este importantă, dar este vital să acționezi și asupra oportunităților de corupție, asupra acelor aspecte care permit creșterea corupției. În alte cuvinte, trebuie abordată natura sistemică a corupției.

Prezentarea se poate descărca de aici.

Agnes Czibik, cercetător GTI, a prezentat aplicarea practică a IRC vizavi de contractele românești prin intermediul website-ului http://ro.tendertracking.eu/

Website-ul oferă utilizatorului diverse filtre detaliate prin intermediul cărora acesta poate vizualiza atât informații descriptive, cât și IRC-ul contractelor atribuite, autorităților contractante și al firmelor câștigătoare. În plus, baza de date a contractelor atribuite poate fi descărcată într-un format deschis și reutilizabil (open data). De asemenea, portalul permite interacțiunea utilizatorului cu administratorii acestui instrument (postarea de comentarii, poze etc).

Prezentarea se poate descărca de aici.

Bogdan Pușcaș, Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), a subliniat faptul că este vitală adoptarea la termen (18 aprilie) de către Parlament a pachetului noilor legi în domeniul achizițiilor publice, întrucât va duce atât la prejudicii de imagine, cât și pecuniare la adresa întregii societăți (absorbția fondurilor europene, penalizări prin procedura de infringement).

În plus, noul pachet legislativ urmărește creșterea nivelului de transparență a procesului achizițiilor publice, fapt ce implică scăderea indicelui de corupție. S-a urmărit asigurarea simplității și stabilității legislative în același timp cu stabilirea unor norme de aplicare detaliate pe fiecare dintre cele 3 legi (achizițiile clasice, legea concesiunilor și legea achizițiilor sectoriale). Nivelul terțiar (instrucțiuni și ordine ale Președintelui ANAP) se va adresa problemelor punctuale și specificităților unei achiziții sau unei etape bine definite din procesul de achiziții.

ANAP este activ implicată într-un screening detaliat al tuturor comportamentelor de pe piața românească din perspectiva rolului său preventiv. ANAP verifică cu celeritate corectitudinea documentațiilor de atribuire și le validează înainte de publicarea acestora în SEAP contribuind astfel la profesionalizarea practicienilor în achiziții – un aspect ce va fi continuat și îmbunătățit prin noua legislație. De asemenea, termenele de verificare au fost înjumătățite pentru a fluidiza procesele de achiziții.

Numărul autorităților contractante înregistrate în SEAP a crescut constant, dar numai 3000 sunt active. Prin urmare, conform noii legislații, până în decembrie 2016, toate procedurile de achiziții peste pragurile oficiale vor fi realizate online, iar până în 31 decembrie 2018, absolut toate procedurilor vor avea loc online.

S-a observat o apetență crescută a autorităților contractante de a folosi Anexa 2B (servicii exceptate de la procedura normală și care sunt supuse unor norme procedurale interne, publicarea fiind realizată dacă pragul depășeste normele stabilite intern) în derularea achizițiilor – numărul contractelor a crescut, dar valoarea acestora a scăzut. Prin urmare, ANAP tinde spre o recalibrare a funcției de monitorizare, supraveghere și control.

În funcția sa de monitorizare anuală, ANAP a identificat 4 tipuri de nereguli a anunțurilor de atribuire:

Contracte atribuite cu mai puțin de 10% din valoarea estimată;
Contracte atribuite la valori mai mici de 85% din valoarea estimată (2015 fiind un an vedetă în acest sens);
Contracte atribuite în aria 95% – 100% din valoarea estimată cu un singur ofertant;
Contracte care au depășire de termen la publicarea anunțului de atribuire.

România este o țară atipică, întrucât creșterea numărului de competitori nu rezultă neapărat în scăderea costurilor contractelor. În România se observă tendința ofertării voite sub valoarea estimată indiferent de numărul ofertanților. Un motiv este acela că ofertanții se așteaptă ca prin implementarea contractului să-și optimizeze indicatorii economici.

O altă problemă este aceea că în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) există valori eronate ale contractelor, îngreunând astfel munca tuturor celor care doresc să monitorizeze domeniul achizițiilor.

De la noul cadru legislativ ANAP își dorește trei lucruri:

autoritățile contractante să cheltuie banii publici precum ar cheltui proprii banii;
majoritatea procedurilor inițiate să se finalizeze cu un contract;
modalitatea de cheltuire a banului public să fie cât mai transparentă pe tot parcursul implementării unui contract.

ANAP urmărește, prin transpunerea noului pachet legislativ, regândirea și flexibilizarea întregului proces al achizițiilor publice. Mai mult decât atât, în lunile aprilie și mai vor fi publicate noi instrucțiuni care vor aduce exemple de bune și proaste practici și vor furniza ghidare pas cu pas (ex: experiență specifică, modul de interpretare a serviciilor intelectuale, etc) pentru cei care lucrează în acest domeniu.

Grațiela Gheorghe, Director, Direcţia Licitaţii şi Petiţii, Consiliul Concurenţei (CC) a salutat inițiativa prezentată și a subliniat importanța cooperării interinstituționale între entitățile statului direct implicate în domeniul achizițiilor publice oferind drept exemplu practic crearea Modulului de Licitații Trucate. Acesta are drept scop transmiterea rapidă a informațiilor relevante între instituțiile statului tocmai pentru a putea asigura corectitudinea achizițiilor publice, sănătatea mediului concurențial și reducerea fenomenului de corupție.

De asemenea, CC are o foarte bună colaborare cu DNA și DIICOT, întrucât înțelegerile dintre autoritățile contractante și ofertanți sunt de obicei dublate de fapte anticoncurențiale; mai precis, de o simulare a concurenței între ofertanți. Aspectele penale sunt investigate de organele Parchetului, pe când cercetarea și sancționarea aspectelor anticoncurențiale sunt de competența CC. În plus, CC se implică activ atât în ceea ce privește prevenția – prin emiterea de recomandări vizavi de noul pachet legislativ –, cât și investigarea și sancționarea practicilor anticoncurențiale.

Silviu Popa, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), a prezentat succint activitatea CNSC pe anul 2015: s-au întregistrat 2600 de contestații (35% admise, 65% respinse), iar 16% din total s-au referit la documentația de atribuire, procentaj ce a scăzut și datorită controlului efectuat de ANRMAP, actualul ANAP. În plus, 84% dintre contestații s-au referit la evaluarea ofertelor de către autoritățile contractante. Într-o piață de 15 mld euro, CNSC a dispus măsuri de remediere a unor proceduri de atribuire în valoare de peste 2,5 mld euro și a anulat proceduri în valoare de 1,5 mld euro.

Domnul Popa a afirmat că României i-a luat mai bine de 9 ani ca să transmită informații complete către UE, dar în ceea ce privește percepția corupției suntem pe primul loc, fapt ce duce la o creștere a prețurilor cu aproximativ 35% la media prețurilor pieței unice. Acest lucru ne costă pe noi toți și ne afectează calitatea vieții, iar schimbarea acestui fapt va necesita eforturi foarte mari. În acest sens, noul pachet legislativ va fi extrem de important. La final, domnul Popa a îndemnat toți actorii implicați să depună eforturile necesare ca acest pachet să fie promulgat la timp.

Valentina Dimulescu, cercetător SAR, a subliniat faptul că rezultatul cercetării și instrumentul prezentat indică importanța accesului la date corecte și în format deschis. Orice intervenție a statului trebuie să fie evidence-based, bazată pe analize de date concrete. De asemenea, autoritățile staului s-ar putea să nu recunoască sau să nu își dea seama că există o problemă într-un anumit sector. Prin urmare, punerea la dispoziție a datelor atât mediului privat, cât și celui nonguvernamental le dă posibilitatea acestor doi actori de a realiza analize independente tocmai pentru a veni în ajutorul statului.

Bogdan Chirițoiu, Președinte, Consiliul Concurenţei, a subliniat faptul că nu legislația constituie o problemă, CC fiind mulțumit de forma noilor legi aflate în Parlament. Acesta a sugerat că s-ar putea pune mai mult accent pe monitorizarea modului în care legea este aplicată și pe identificarea tranzacțiilor care sunt suspecte.

În schimb, una dintre principalele preocupări este baza de date, știut fiind faptul că SEAP nu este suficient de util pentru instituții, precum CC, care încearcă să identifice suspiciuni (ex: dispersia prețului mediu pentru bunuri omogene pentru a identifica zonele unde există prețuri de achiziție suspect de mari, numărul de ofertanți, pattern-uri de licitație, rotația câștigătorilor, etc) prin agregarea și prelucrarea de date în mod sistematic. Astfel, nu se va depinde de sesizările care vin din partea autorităților contractante, care poate nici nu pot identifica astfel de înțelegeri, sau a firmelor private.

Domnul Chirițoiu și-a exprimat surprinderea că în România există date numeroase și de calitate și a adresat celor din sală întrebarea: dacă există date atât de bune, când le-am folosit?

Genul de analize prezentate în cadrul evenimentului nu există în România, ci în alte țări precum Coreea de Sud și Mexic.

Domnul Fazekas a răspuns spunând că datele din România sunt mai bune – în ceea ce privește standardele minime de calitate – în comparație cu cele din alte țări și nu per total.

Măsurarea prețului unui contract este un aspect complicat, depinzând de produs în sine. Spre exemplu, dacă ne referim la construcții, ar fi nevoie să separăm contractul în diferitele sale componente. Conform unui studiu al Curții Europene de Audit, costul cel mai scăzut (cost per Km) în ceea ce privește construcția de autostrăzi prin fonduri europene se înregistrează în Germania deși costul de input (costul muncii, materiale etc) este cel mai ridicat în această țară. Prin urmare, concurența joacă un rol deoarece costul de input este mai scăzut în Polonia, spre exemplu, dar costul autostrăzilor este mai mare.

Problemele legate de datele din România se referă la informații privitoare la prețuri, printre care și prețul final al unui contract atribuit și modificat ulterior prin acte adiționale. Această informație crucială este raportată doar de câteva țări europene.

Analiza automată a unui volum mare, agregat de date (big data) trebuie folosită în evaluarea implementării legii la nivelul pieței pentru că nu există resursele umane necesare pentru examinarea a milioane de contracte. Astfel se pot concentra resursele limitate de investigare acolo unde se identifică potențiale riscuri.

Un reprezentant al Companiei Naționale Poșta Română a atras atenția asupra faptului că un indicator important al riscului de corupție îl reprezintă și valoarea estimată a unui contract stabilită la nivelul autorității contractante. Problema majoră este faptul că nu există mijloace clare și nici oficiale de estimare a valorii, ci aceasta se stabilește pe baza contractelor atribuite anterior de către autoritate. Acesta este și unul dintre motivele pentru care se poate observa o fluctuație a valorii atribuite în relație cu valoarea estimată, întrucât valoarea estimată ar trebui să fie în media pieței. Prin urmare, valoarea atribuită nu este întotdeauna cel mai precis indicator al riscului de corupție. De asemenea, acesta a atras atenția asupra necesității unei mai bune monitorizări a achizițiilor realizate pe loturi din sectoarele telecomunicații șiIT.

Proiectul think tank-ului Government Transparency Institute (Budapesta) a fost finanţat prin programul „Technological innovation for policy research for think tanks” al Open Society Foundations.

Click here to read this post at Societatea Academica din Romania.

MDRAP a lansat în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru proiecte privind transparenţa în achiziţiile publice

This gallery contains 1 photo.

Ghidul pentru proiecte privind transparenta in achizitiile publice, in consultare pana pe 8 aprilie!

31 martie 2016, Sursa: MDRAP, AM POCA

MDRAP, prin AM POCA, a lansat in consultare publica Ghidul solicitantului nr. IP 5/2016

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a lansat, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), în consultare publică Ghidul solicitantului pentru proiecte privind transparenţa în achiziţiile publice, potrivit unui comunicat al MDRAP.

Ghidul solicitantului nr. IP 5/2016 „Sprijin pentru cresterea transparentei si responsabilitatii sistemului de achizitii publice in vederea aplicarii unitare a normelor si procedurilor de achizitii publice si reducerea neregulilor in acest domeniu”,

in cadrul obiectivului specific 1.4 „Cresterea transparentei si responsabilitatii sistemului de achizitii publice in vederea aplicarii unitare a normelor si procedurilor de achizitii publice si reducerea neregulilor in acest domeniu”.

In acest context, partile interesate sunt invitate sa se implice in procesul de consultare a ghidului, iar opiniile si contributiile la imbunatatirea documentelor sunt asteptate, in formatul on line pus la dispozitie de AM POCA,

pana la data de 8 aprilie 2016, orele 14.00.

Vor fi luate in considerare doar acele propuneri/sugestii/observatii transmise in formatul solicitat (click aici).

“Menţionăm că documentele postate sunt în fază de proiect, aşadar pot suferi modificări în urma finalizării procedurii de consultare publică”, precizează comunicatul. MDRAP reaminteşte că Programul Operaţional Capacitate Administrativă PO CA 2014-2020 este cofinanţat din Fondul Social European (FSE), în cadrul obiectivului tematic nr. 11 ‘Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi eficienţa administraţiei publice’.

“Gestionat de MDRAP, în calitate de Autoritate de Management, PO CA reprezintă continuarea Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) 2007-2013”, se mai arată în comunicat.
Descarca Ghidul (spre consultare)

NOUTATI PRIVIND MODIFICAREA CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

21 Martie 2016, Sursa : vasslawyers.eu

In M.Of. nr. 171 din data de 7 martie 2016 a fost publicata Instructiunea presedintelui Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice nr. 1/2016 privind modificarea contractului de achizitie publica in cursul perioadei sale de valabilitate si incadrarea acestor modificari ca fiind substantiale sau nesubstantiale.

Inter alia, Instructiunea clarifica cateva aspecte importante privind modificarea contractului de achizitie publica in cursul perioadei sale de valabilitate:

clauzele contractuale de schimbare;
modificarile nesubstantiale ale contractului de achizitie publica;
modificarile substantiale ale contratului de achizitie publica;
modificarile ce determina aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare.

CLAUZELE CONTRACTUALE DE SCHIMBARE

Potrivit Instructiunii, in vederea antrenarii unor modificari nesubstantiale ale contractului de achizitie publica, clauzele contractuale de schimbare trebuie sa fie mentionate in documentatia de atribuire si trebuie sa precizeze limitele si natura posibilelor modificari/suplimentari, precum si conditiile in care se poate recurge la ele. Totodata, aceste clauze nu trebuie sa prevada modificari/suplimentari care ar schimba caracterul general al contractului.

Pentru a nu reprezenta o modificare a contractului initial, ci doar aplicarea prevederilor contractului initial, astfel de schimbari:

trebuie sa fie clar anticipate in contract prin “clauze de schimbare“, cunoscute de catre toti ofertantii si care indica o metoda obiectiva de calcul al pretului final ce urmeaza a fi platit (de exemplu, pe baza preturilor unitare), pentru a evita orice modificare discretionara pe durata executiei contractului care ar putea afecta conditiile competitiei initiale;
trebuie sa rezulte exclusiv din aplicarea “mecanica” a “clauzelor de schimbare” din contractul initial, cu excluderea oricaror altor modificari ale cerintelor contractului initial.

Conform Instructiunii, aplicarea clauzelor de schimbare este considerata “mecanica” in momentul in care nu presupune ca vreo decizie sa fie luata de catre vreo parte contractanta (sau de catre persoane actionand in numele unei parti contractante, cum ar fi proiectantul, diriginti de santier sau ingineri consultanti in cadrul contractelor FIDIC) in legatura cu oportunitatea modificarii, dar care este “mecanica” din moment ce contractul prevede in mod clar si explicit faptul ca, in anumite cazuri, evenimente sau circumstante, o schimbare va fi implementata. Exempli gratia, Instructiunea mentioneaza:

diferentele dintre cantitatile estimate initial (in contract) si cele real executate, fara modificarea proiectului tehnic, daca aceste diferente sunt datorate doar nepotrivirilor dintre estimarea initiala si realitatea executiei, fara a afecta proiectul tehnic sau specificatiile tehnice; si
ipoteza in care contractul de achizitie publica prevede penalizari sau despagubiri ca urmare a nerespectarii de catre o parte contractanta a obligatiilor sale contractuale (sau ca urmare a producerii unui eveniment aflat in responsabilitatea acestei parti); in acest caz, penalizarile sau despagubirile, dupa caz, vor fi aplicate/platite fara a fi considerate modificari substantiale ale contractului de achizitie publica.

MODIFICARI NESUBSTANTIALE ALE CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

In conformitate cu cele mentionate in cadrul Instructiunii, o modificare va fi considerata nesubstantiala daca indeplineste, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

modificarea nu introduce conditii care, daca ar fi fost incluse in procedura initiala de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidati decat a celor selectati initial sau alegerea unei alte oferte decat a celei declarate castigatoare ori ar fi permis si participarea altor operatori economici la procedura;
modificarea nu schimba balanta economica a contractului in favoarea contractantului intr-o maniera care nu a fost prevazuta in contractul initial;
modificarea nu extinde domeniul contractului in mod considerabil.

Potrivit A.N.A.P., introducerea de catre operatorul economic a unui nou subcontractant in timpul implementarii contractului, in conditiile in care nominalizarea acestui subcontractant in cadrul ofertei operatorului nu ar fi avut vreun impact cu privire la indeplinirea criteriilor de calificare/selectie sau la aplicarea criteriului de atribuire si fara a modifica pretul contractului reprezinta o modificare nesubstantiala a contractului.

In acelasi sens, modificarea secventei unor activitati, fara a afecta termenele contractuale, conditiile de aplicare a criteriului de atribuire si pretul contractului reprezinta o modificare nesubstantiala a contractului.

In ceea ce priveste incadrarea unei modificari ca fiind nesubstantiale, in egala masura, autoritatea contractanta va analiza daca sunt indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

respectiva modificare este aferenta unui contract de servicii sau de lucrari aferent realizarii investitiilor publice si/sau a lucrarilor de interventie asupra acestora;
in urma exprimarii in termeni monetari, valoarea modificarii nu depaseste valoarea ce rezulta din aplicarea procentului de “cheltuieli diverse si neprevazute” sau 10% din pretul contractului initial;
respectiva modificare este strict necesara pentru indeplinirea contractului de achizitie publica;
respectiva modificare este in directa corelare cu obiectul contractului de achizitie publica;
nu este schimbat caracterul general al obiectului contractului, fapt ce presupune ca scopul contractului (asa cum a fost descris in cadrul procedurii prin care a fost atribuit initial), precum si indicatorii principali ce caracterizeaza rezultatul respectivului contract raman nemodificati.

MODIFICARI SUBSTANTIALE ALE CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

In ceea ce priveste modificarile substantiale ale contractului de achizitie publica, Instructiunea reia cele trei conditii prevazute de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, respectiv:

modificarea introduce conditii care, daca ar fi facut parte din procedura initiala de atribuire, ar fi permis selectarea altor candidati decat a celor initial selectati sau ar fi permis atribuirea contractului altui ofertant;
modificarea schimba echilibrul economic al contractului in favoarea contractantului;
modificarea extinde considerabil aria de acoperire a contractului la produse, servicii sau lucrari neacoperite initial.

MODIFICARI CE DETERMINA APLICAREA PROCEDURII DE NEGOCIERE FARA PUBLICAREA PREALABILA A UNUI ANUNT DE PARTICIPARE

Nu in ultimul rand, Instructiunea clarifica modificarile ce determina aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare in conformitate cu prevederile art. 122 lit. i) si art. 252 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006 si ofera exemple relevante in acest sens.

Pe de o parte, Instructiunea subliniaza faptul ca procedura de negociere fara publicarea unui anunt de participare poate fi utilizata atunci cand lucrarile suplimentare se datoreaza unor evenimente care nu se datoreaza sub nicio forma unei actiuni sau inactiuni a autoritatii contractante, evenimentelor care nu pot fi prevazute, evitate, neputand fi, prin urmare, impiedicate sau neutralizate ca efect.

Pe de alta parte, potrivit Instructiunii, lucrarile sau serviciile suplimentare/aditionale generate de “circumstante imprevizibile” pot fi lucrari si servicii care devin necesare, prin producerea de evenimente sau circumstante care:

nu existau inaintea momentului depunerii ofertelor, stabilit prin anuntul de participare;
nu au putut fi identificate si incluse in scopul contractului initial, cu toate ca dispozitiile aplicabile au fost respectate (intelegand prin aceasta ca neidentificarea sau neincluderea in scopul initial nu este generata de lipsa de experienta sau lipsa de cunostinte etc.), fiind aplicate toate normativele tehnice si cunostintele legate de previziune cerute a fi aplicate in situatia in cauza.

Cu titlu exemplificativ, Instructiunea enumera:

modificarile legislative in domeniul apararii impotriva incendiilor aparute pe parcursul executarii unui contract de lucrari, in situatia in care proiectul tehnic ce a stat la baza achizitiei lucrarilor a respectat normele in vigoare la data intocmirii si obtinerii avizului initial, altele decat cele in vigoare la aceasta data, iar revizuirea proiectului tehnic astfel incat acesta sa respecte normele actuale privind securitatea la incendiu determina necesitatea executiei unor lucrari suplimentare (de exemplu: iluminatul de siguranta, montarea unor usi cu rezistenta la foc, asigurarea sistemelor de detectie si semnalizare la incendiu, executarea instalatiilor de stingere a incendiilor etc.) ce nu au fost cuprinse in contractul initial;
modificarile in configuratia terenului determinate de aparitia unor constructii noi, in situatia in care constructiile au fost edificate ulterior demararii procedurii de atribuire a contractului initial sau in perioada imediat anterioara, fara a exista indicii care sa anticipeze o astfel de modificare la momentul intocmirii caietului de sarcini.
degradarea elementelor de constructie ca urmare a unor accidente rutiere, daca accidentele respective au avut loc ulterior demararii procedurii de atribuire a contractului initial sau in perioada imediat anterioara;
modificarile de STAS-uri sau de normative tehnice, daca acestea au intrat in vigoare la data publicarii/aprobarii lor sau la o data imediat ulterioara publicarii/aprobarii, astfel incat era imposibila cunoasterea acestora la momentul demararii procedurii de atribuire a contractului initial;
prelungirea duratei contractului de lucrari, in conditiile in care respectivele prelungiri provin din cauze obiective (cum ar fi incetinirea ritmului de lucru al constructorului din cauza emiterii cu intarziere a autorizatiilor/acordurilor/avizelor, fapt ce a condus la incetinirea progresului fizic).

Nu in ultimul rand, potrivit Instructiunii, stabilirea circumstantelor de incadrare prevazute de ordonanta pentru aplicarea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare intra in responsabilitatea exclusiva a autoritatii contractante. In acest sens, compartimentul intern specializat in domeniul achizitiilor publice din cadrul autoritatii contractante are obligatia de a elabora o nota justificativa privind circumstantele care au determinat alegerea procedurii de negociere fara publicarea unui anunt de participare in conditiile art. 122 lit. i)/art. 252 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006.

Lansare consultări publice asupra proiectului Normelor de aplicare a Legii privind achiziţiile sectoriale

27.02.2016

Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională pentru Achiziții Publice a publicat vineri, 26 februarie, spre consultare publică o variantă de lucru a proiectului Normelor metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile sectoriale.

Acestea din urmă au fost elaborate pe modelul normelor de aplicare a Legii privind achizițiile publice (clasice), cu mici ajustări în vederea asigurării gradului optim de flexibilitatenecesar entităților care desfășoară activități comerciale sau industriale.

Principalele noutăți pe care le aduc aceste norme se referă la:

Verificarea conflictului de interese (Art. 2 alin. (2) din proiect)
Strategia de contractare (Art. 11 din proiect) aduce o schimbare importantă în abordarea procesului de achiziție publică, împărțind acest proces în trei etape.
Detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziției (Art. 19 din proiect)
Detalierea modalităților de consultare a pieței (Art. 20 din proiect)
Detalierea unor aspecte legate de documentația de atribuire – fișa de date și documentele suport (Art. 23 din proiect).
Evaluarea ex-ante a documentației de atribuire – noi reguli (Art. 26 din proiect)
Introducerea sistemelor de calificare (Art. 29 – 32)
Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate-preț” și „costul cel mai scăzut” (Art. 36 și 37 din proiect).
Procedurile desfășurate integral prin mijloace electronice (on-line) devin regulă pentru toate tipurile de proceduri
Procedura simplificată (Art. 110 – 116)
Nouă abordare ce trebuie urmată de entitățile contractante în procesul de evaluare a ofertelor

O selecție a celor mai importante noutăți explicate pe larg puteți găsi în documentul atasat.

Precizări:

Persoanele interesate să formuleze propuneri și/sau observații cu privire la conţinutul acestui proiect le pot trimite în format electronic, la adresa de e-mail transparenta.decizionala@anap.gov.ro
ANAP va centraliza toate propunerile/sugestiile primite, acestea vor fi integrate în proiect și, ulterior, va mai fi publicată o versiune consolidată a proiectului.
ANAP va organiza pe 17 martie 2016 o sesiune de dezbateri publice marginea acestui proiect, la care vor fi invitate toate părțile interesate.
Proiectul publicat spre consultare publică vineri, 26 februarie, este o primă versiune, pentru care ANAP dorește să obțină contribuții de la toate părțile interesate.

NORME METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII PRIVIND ACHIZIŢIILE SECTORIALE

Biroul de Presă

26 februarie 2016

Cum poți anula amenda pentru rovinietă

This gallery contains 1 photo.

de Andreea Dancu 19 Februarie, Sursa : click.ro

Țara a fost impanzita cu camere de supraveghere care inregistreaza daca șoferii au sau nu rovinieta. Amenzile au venit pe banda rulata, dar iata ca ele pot fi anulate.

Judecatorii au stabilit ca fara semnatura olografa a agentului constatator procesul verbal nu are valoare.

Procesele verbale vin acasa, insa, doar cu semnatura electronica a agentului constatator. Magistrații de Inalta curte de Casatie si Justitie a anunțat, pe 16 februarie, alta decizie care ar putea face ca toate amenzile primite sa fie anulate.

Problema este semnatura agentului

Mai exact, instanta suprema a explicat ca orice amenda fara semnatura olografa a agentului care a constatat lipsa rovinietei este nula.

Pentru asta, șoferii trebuie, insa, sa conteste in instanța amenda.

“In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.17 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile, raportate la dispozitiile art.4 pct.1-4 si art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnatura electronica, republicata, procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute de art.8 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) si alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sanctionate contraventional pe suport de hartie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnaturii olografe a agentului constatator”, scriu judecatorii in decizie.

Amenda platita, revendicata

In plus, șoferii care au apucat sa plateasca si-ar putea cere banii inapoi.

Potrivit rtv.net, anul trecut, Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi a amendat peste 450.000 de soferi cu 230 de milioane lei pentru ca au fost prinși circuland fara sa plateasca taxa de drum. Dintre acestea, 10.000 de amenzi au fost contestate, iar 6.000 au si fost declarate nule.

În legătură cu acţiunea DNA întreprinsă în data de 9 februarie 2015, Ministerul Fondurilor Europene face următoarele precizări:

This gallery contains 1 photo.

Februarie 10, 2015

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene : http://www.fonduri-ue.ro

Procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează, în momentul de faţă, cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a unor infracțiuni de fals, comise în perioada 2007 – 2013.

Conform comunicatului DNA, “raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.” Singurii abilitaţi să comunice informaţii privitoare la anchetă, atât instituţiilor statului, cât şi mass mediei, sunt reprezentanţii DNA.

„Ministerul Fondurilor Europene a colaborat şi va colabora cu toate autorităţile abilitate în vederea constatării, combaterii şi sancţionării infracţiunilor sau oricăror fapte de corupţie. Din prima zi a mandatului mi-am asumat toleranţă zero faţă de orice acţiune care contravine legii. Toţi cei care au încălcat legea trebuie să plătească. România a câştigat încrederea Comisiei tocmai pentru că am luat măsuri de înlăturare a breşelor din sistem şi de creştere a gradului de transparenţă instituţională. De aceea, speculaţiile pe marginea unei anchete în derulare pot face mai mult rău decât bine. Fondurile europene sunt o chestiune de interes naţional, iar Ministerul Fondurilor Europene funcţionează în virtutea interesului naţional. Ce putem face este să lucrăm împreună – reprezentanţi ai instituţiilor statului, societate civilă şi reprezentanţi ai mass media – pentru ca România să aibă un viitor mai bun şi o imagine corectă în faţa partenerilor externi”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene.

Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice din România – Prima întâlnire de lucru

Actualizare 16 Ianuarie 2015

RAPORTUL PRIMEI INTALNIRI DE LUCRU

Organizata in data de 14.01.2015 in cadrul

Strategiei Nationale in Domeniul Achizitiilor Publice din Romania

In data de 14.01.2015 a avut loc prima intalnire de lucru in cadrul Strategiei Nationale in Domeniul Achizitiilor Publice din Romania organizata de Guvernul Romaniei la sediul acestuia, intalnire la care au fost invitati si au participat Sindicatul National al Specialistilor Experti in Achizitii Publice (S.E.A.P.), Asociatia Specialistilor in Achizitii Publice din Romania (A.S.A.P.R.O.), Asociatia Nationala a Specialistilor in Achizitii (A.N.S.A.), Asociatia Expertilor in Achizitii (A.E.X.A.).

Gazda a acestei intalniri de lucru, a fost Grupul Inter – Ministerial, dedicat acestei activitati, prin reprezentantii sai, si anume : Cabinetul Primului Ministru, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administartiei Publice, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice.

Intalnirea a avut ca scop principal realizarea unei analize pertinente a sistemului de achizitii publice din Romania in vederea elaborarii Strategiei Nationale in Domeniul Achizitiilor Publice.

Prima intalnire de lucru a avut ca obiective structurarea si discutarea strategiei astfel:

Calitatea cadrului legislative;
Eficienta sistemului institutional;
Uniformitatea si calitatea procesului de achizitie publica;
Eficienta capacitatii administrative a autoritatilor contractante;
Intarirea capacitatii sistemului de achizitii publice pentru stimularea concurentei.

In cadrul primei intalniri, participantii s-au prezentat, oferind informatii despre pozitia pe care o detin in cadrul institutiei/organizatiei pe care o reprezentau, despre rolul lor in cadrul elaborarii strategiei. Prezentarile realizate de participant au facilitat cunoasterea reciproca atat la nivel personal cat si la nivel de institutii. Au fost identificate numeroase puncte comune, indeseobi cu privire la problematica armonizarii activitatii institutiilor dar au fost sesizate si diferitele particularitati ale activitatii acestor institutii, in functie de activitatea acestora.

Pe agenda de lucru a acestei prime intalniri au fost propuse ori s-au regasit urmatoarele teme:

– Exercitarea profesiei de expert in achizitii publice : liberalizarea acestei profesii, reglementarea acesteia pe piata muncii ; drepturi si obligatii, raspunderi, sanctionari, etc. (problematica expusa si reiterata de catre Sindicatul National S.E.A.P., care cu aceasta ocazie a invitat toti actorii prezenti a se ralia acestei propuneri, proiect sustinut si de catre A.N.R.M.A.P.)

– Elemente de tactica, solutii si strategii ;

– Suprapunerea competentelor diverselor institutii implicate in procesul achizitiilor publice (supervizori fara raspundere) si necorelarea opiniilor acestora.

Intrucat termenul de elaborare a Strategiei Nationale in Domeniul Achizitiilor Publice este relative scurt (trebuie realizat pana in luna iunie 2015) si calendarul restrans, partile participante vor structura problemele identificate si solutiile sugerate in domeniul achizitiilor publice pana in data de 16 ianuarie 2015, urmand ca in data de 20 ianuarie sa se retransmita variant integrate cu propunerile tuturor celor consultati.

In data de 21 ianuarie va va desfasura cea de a adoua intalnire ce va avea ca obiectiv discutarea materialului.

Cauta un articol

Categorii

Calendar

Aboneaza-te!

EU public procurement changes come into force

From 18 April 2016, new rules have changed the way EU countries and public authorities spend a large part of the €1.9 trillion paid for public procurement every year in Europe.

This date was the transposition deadline for three directives on public procurement and concessions adopted two years ago.

In other words, it was the date by which EU countries must have put in place national legislation conforming to the directives.

„Achiziții publice. Noutăți și reguli de bună practică”, Workshop AM POC – MFE

Green Public Procurement

SAR a co-organizat conferința „Monitorizarea Guvernului: Măsurarea riscurilor de corupție în datele privind achizițiile publice

Societatea Academică din România (S.A.R.)

MDRAP a lansat în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru proiecte privind transparenţa în achiziţiile publice

Ghidul pentru proiecte privind transparenta in achizitiile publice, in consultare pana pe 8 aprilie!

NOUTATI PRIVIND MODIFICAREA CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

CLAUZELE CONTRACTUALE DE SCHIMBARE

MODIFICARI NESUBSTANTIALE ALE CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

MODIFICARI SUBSTANTIALE ALE CONTRACTULUI DE ACHIZITIE PUBLICA

MODIFICARI CE DETERMINA APLICAREA PROCEDURII DE NEGOCIERE FARA PUBLICAREA PREALABILA A UNUI ANUNT DE PARTICIPARE

Lansare consultări publice asupra proiectului Normelor de aplicare a Legii privind achiziţiile sectoriale

Cum poți anula amenda pentru rovinietă

Țara a fost impanzita cu camere de supraveghere care inregistreaza daca șoferii au sau nu rovinieta. Amenzile au venit pe banda rulata, dar iata ca ele pot fi anulate.

În legătură cu acţiunea DNA întreprinsă în data de 9 februarie 2015, Ministerul Fondurilor Europene face următoarele precizări:

Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice din România – Prima întâlnire de lucru

Question Pro

Facebook

Noutati

Procurement Paper

Statistici:

Question Pro