6 Noiembrie 2014, Sursa : ziarulprahova.ro

 

Proiectul de lege privind achizițiile publice, inițiat de Ecopolis și Fundația Terra Mileniul III, în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) și Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor
Publice (ANRMAP) a fost dezbătut la nivelul întregii țări, în cadrul a opt evenimente de specialitate.

Au fost consultate peste 120 de autorități publice, companii și organizații neguvernamentale.

De asemenea, au fost încheiate protocoale de colaborare cu 10 autorități de la nivel local și central.

Proiectul “5% în 5 ani. Achiziții verzi pentru o economie verde” a fost cofinanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană.

Autoritățile publice din România cheltuiesc, în fiecare an, 100 de miliarde de lei pentru achiziții publice, iar dacă 20% din acest cuantum ar merge pe achiziții publice ecologice, piața de profil ar valora 20 de miliarde de lei.

Potrivit documentului, suma de 100 milioane de lei cheltuită de către autoritățile publice din România pentru achiziții de bunuri și servicii reprezintă echivalentul a circa 20% din Produsul Intern Brut.

La nivel european, statele cheltuiesc, anual, 2,3 trilioane de euro pentru achiziții de bunuri și servicii din bani publici, adică de aproximativ 20 de ori PIB României. Totodată, valoarea pieței produselor verzi în Uniunea Europeană se cifrează la 880 miliarde de euro. În acest sens, Comisia Europeană și-a propus să sprijine achizițiile publice ecologice (APE) și a stabilit ca, până în anul 2010, un procentaj de 50% din totalul achizițiilor publice să fie ecologice.

Achizițiile publice verzi acoperă zone precum cumpărarea de computere și clădiri eficiente din punct de vedere energetic, echipament de birou realizat din produse din lemn provenit din păduri administrate în mod durabil, hârtie reciclabilă, mașini electrice, transport public ecologic, cantine cu alimente organice, electricitate care provine din surse de energie regenerabile și sisteme de aer condiționat, care să corespundă soluțiilor tehnice cele mai avansate pentru protecția mediului.

Comisia Europeană a stabilit ca, până în 2010, 50% din totalul achizițiilor publice să fie ecologice.

Ținta nu a fost atinsă de toate statele UE, însă multe dintre ele au ținte și rezultate importante, cum ar fi Finlanda, care până în 2010, a reușit performanța de a achiziționa 70% produse și servicii ecologice în instituțiile statului. Potrivit țintelor asumate cu UE, România trebuia să fi acoperit, în 2013, un procentaj de minimum 10% în Achiziții Publice Ecologice (APE) din totalul achizițiilor. De asemenea, din anul 2017, procentajul trebuie să depășească 50% din total.

România nu a adoptat, până în prezent, un Plan Național de Acțiune privind achizițiile publice ecologice, aflându-se printre ultimele state fără o strategie în acest sens.

Până în prezent, în cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice a fost redactată Legea Achizițiilor Publice Verzi în urma Protocolului de colaborare semnat între Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și instituția de profil.

Proiectul de Lege a Achizițiilor Publice Ecologice în România, inițiat de ministerul de resort, alături de cele două entități non-guvernamentale, urma să intre în Parlament în toamna acestui an, și vizează obligativitatea direcționării de către autoritățile publice a minimum 5% din bugetul pentru achiziții către produse și servicii ecologice.

Amintim ca premierul Victor Ponta a declarat in urma cu o zi, miercuri, 10 septembrie, ca a fost informat in sedinta de guvern de ministrul Educatiei, Remus Pricopie, ca in cursul zilei Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC) se va pronunta asupra contestatiilor depuse in urma licitatiilor la manualele scolare, transmite Agerpres.”Domnul Pricopie m-a anuntat, in cursul sedintei de guvern, ca in urma contestatiilor depuse de catre diverse companii astazi probabil [miercuri, 10 septembrie – n.red.] ca se va pronunta Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor. Deci, dupa cum stiti, boala contestarii in Romania este una extrem de raspandita, nimeni nu poate incalca legea. Sper ca astazi decizia CNSC sa fie foarte clara, in sensul in care cine trebuie sa faca manualele”, a declarat premierul la Palatul Victoria, potrivit agentiei de presa citate.

Cine sunt castigatorii desemnati in prima faza de Ministerul Educatiei 

Ministerul Educatiei a anuntat pe 4 august ca a selectat 9 oferte de manuale pentru clasele I si a II-a. La licitatie au participat 21 de firme – care au depus oferte individual sau in asociere. Marii castigatori ai licitatiei pentru manuale digitale pentru clasele I si a II-a sunt CD PRESS SRL si SIVECO.

Vezi mai jos castigatorii licitatiei :1. Manualul de Comunicare in limba romana clasa I: 

Ce au contestat editoriiPe 21 august 2014, mai multe edituri care nu au castigat licitatia au anuntat in cadrul unei conferinte de presa organizate de Federatia Editorilor din Romania (FER) ca au depus 17 sesizari la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), la Consiliul Concurentei, la Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) si la Directia Nationala Anticoruptie (DNA), in privinta licitatiei de manuale digitale.

Cosmin Malureanu, directorul editurii Ascendia Design, a declarat ca “Au fost probleme la deschiderea ofertelor, unde Centrul National de Evaluare si Examinare (CNEE – organism aflat in subordinea Ministerului Educatiei si autoritatea contractanta in cadrul licitatiei – n.red.) si-a asumat in scris fraudarea procedurii, pentru ca in procesul verbal de deschidere a ofertelor se stipuleaza : ‘Avand in vedere faptul ca la mai multi ofertanti prezentarea ofertei nu a respectat intru totul prevederile din fisa de date, aceste inexactitati neconducand la deconspirarea vreunui element in aceasta etapa neafectand cursul deschiderii ofertelor, pentru a crea cadrul liberei concurente comisia a decis inregistrarea tuturor ofertelor‘”.

Acesta a sustinut ca in cadrul licitatiei “au fost folosite instrumente de evaluare in mod ilegal“, facand referire la un criteriu existent in cadrul unui ordin de ministru si aplicat in cadrul licitatiei, desi “nu se gasea si in caietul de sarcini”. “Comisia a acceptat oferte cu preturi suspecte de dumping, au fost descalificate oferte pe criterii tehnice triviale (…), ne-am lovit de refuzul furnizarii propriei fise de evaluare in timp util pentru a putea contesta rezultatul (…), au refuzat sa ne furnizeze competentele evaluatorilor. Licitatia a fost profund viciata, deliberat sau in urma unor abateri grave”, a continuat directorul editurii Ascendia Design, care a participat la licitatie si nu se afla printre castigatori, pana la reevaluarea Ministerului

Care sunt celelalte firme care au participat la licitatia de manuale digitale

21 de firme au participat la licitatia pentru manuale scolare tiparite si digitale, lansata de Ministerul Educatiei. Vezi mai jos toate companiile care au depus oferte in cadrul licitatiei pentru manuale scolare, potrivit unui document obtinut de HotNews.ro:

1. Centrul de Carte Straina SITKA SRL
2. S.C. Humanitas S.A. + S.C. Read Forward S.R.L.
3. Editura Corvin Deva
4. Uniscan Grup Educational SRL + Expres Publishing S.A.
5. Pearson Education Limited
6. S.C. Norand SRL
7. S.C. Aramis Print SRL
8. S.C. Grupul Editorial Art SRL + S.C. Infomedia Pro SRL
9. SC CD Press SRL
10. SC Didactica Publishing House SRL
11. T3 INFO SRL
12. SC Edu Soft Marketing SRL + SC Cromatic Tipo SRL
13. Grup Media Litera SRL + Grup Editorial Litera SRL + SC Siveco Romania SA
14. Insoft Development&Consulting +S.C. Editura All SRL
15. Fisher International
16. Corint Junior SRL
17. S.C. Educational Center SRL
18. Akademos Art SRL + Stand Agentie Difuzare Cart SRL
19. Editura Didactica si Pedagogica
20. Ascendia Design SRL
21. Intuitext

Care sunt materiile pentru care fiecare editura in parte a realizat manuale tiparite si digitale cu care s-a prezentat la licitatie si care sunt preturile per manual la care fiecare companie s-a angajat

(Imagine: Thomas Dan/ Mediafax Foto)

Proiectul de lege are drept scop elaborarea unui Plan Naţional privind Achiziţiile Publice Verzi cu ţinte anuale precise şi introducerea în procesul de achiziţie publică a unor criterii privind protecţia mediului care să permită îmbunătăţirea calităţii bunurilor şi serviciilor achiziţionate şi optimizarea costurilor pe termen scurt, mediu şi lung, se arată în expunerea de motive a proiectului.

În termen de 6 luni de la adoptarea legii, MMSC împreună cu Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) vor publica un ghid, aprobat prin ordin comun al ministrului Mediului şi al preşedintelui autorităţii publicat în Monitorul Oficial partea I, care va cuprinde criterii minime privind protecţia mediului pentru grupe de produse şi servicii, precum şi caiete de sarcini standard.

După intrarea în vigoare a ordinului, MMSC stabileşte Planului Naţional de Achiziţii Publice Verzi până la data de 31 octombrie pentru anul următor pe care îl supune aprobării prin hotărâre de guvern.

Planul Naţional de Achiziţii Publice Verzi cuprinde ţinte obligatorii, acestea fiind exprimate sub formă de procent ce corespunde valorii anuale a achiziţiilor publice verzi realizate, raportat la valoarea anuală a achiziţiilor publice realizate de autoritatea contractantă pentru furnizarea de produse, prestarea de servicii sau execuţia de lucrări.

Planul mai cuprinde formatul formularului pentru raportarea anunţului de atribuire în cazul achiziţiei de produse/ servicii/ lucrări verzi, denumit în continuare Formularul APV, precum şi formatul raportului de monitorizare a achiziţiilor publice verzi, denumit în continuare Raportul APV.

În vederea implementării Planului Naţional multianual de Achiziţii Publice Verzi în cadrul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), operatorul SEAP îndeplineşte următoarele atribuţii: asigură facilităţile tehnice necesare pentru publicarea în catalogul electronic a produse, serviciilor şi lucrărilor durabile, asigură publicarea Formularului APV completat, care se constituie ca anexă la anunţurile de atribuire publicate în SEAP, asigură publicarea Raportului APV completat prin care se asigură monitorizarea îndeplinirii ţintelor din cadrul Planului Naţional multianual de Achiziţii Publice Verzi, pune la dispoziţia autorităţilor contractante mijloacele tehnice necesare în vederea publicării prin intermediul SEAP a Raportului APV completat şi realizează centralizarea informaţiilor referitoare la achiziţiile publice verzi efectuate în anul precedent de către autorităţile contractante.

SEAP mai are obligaţia de a transmite un raport centralizator privind achiziţiile publice verzi către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice până la data de 31 martie a fiecărui an pentru anul precedent şi să asigure accesul instituţiilor care deţin competenţe în domeniu şi cetăţenilor interesaţi, la aceste informaţii.

ANRMAP monitorizează modul de atribuire a contractelor de achiziţie publică verde, dispunând, după caz, aplicarea de sancţiuni contravenţionale.

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 35.000 lei următoarele fapte :

– nerespectarea ţintelor prezentate în cadrul Planului Naţional de Achiziţii Verzi,

– necompletarea de către autorităţile contractante a Formularului APV în momentul în care se anunţă în SEAP atribuirea contractului,

– netransmiterea de către autorităţile contractante a Raportului APV completat, până la data de 1 martie a anului următor celui în care s-a făcut monitorizarea,

– necompletarea de către autorităţile contractante a Formularului APV în momentul în care se anunţă în SEAP atribuirea contractului, şi

– netransmiterea de către autorităţile contractante a Raportului APV completat, până la data de 1 martie a anului următor celui în care s-a făcut monitorizarea.

Legea intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, se mai spune în proiect.

Mai multe ONG-uri, precum Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Asociaţia “Salvaţi Dunărea şi Delta” şi Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), promovau în 2012 ideea unei legi a achiziţiilor publice verzi.

ONG-urile propuneau atunci ca autorităţile publice să crească de la an la an cu câte o zecime procentul reprezentant de achiziţiile verzi din totalul valorii achiziţiilor publice, de la minim 10 la sută pentru 2013, la minim 40 la sută în 2016.

Societatea civilă mai arată că, în România, aproape 20 la sută din PIB se cheltuieşte pe achiziţii publice, mai mult decât media în UE, care este de 16 la sută, administraţia publică românească având aşadar o putere de cumpărare considerabilă, ce poate fi folosită pentru a alege bunuri şi servicii care protejează mediul şi contribuie la o dezvoltare durabilă.

În cadrul Parteneriatului pentru dezvoltare durabilă, ONG-urile implicate au făcut şi o simulare pentru a determina ce economie s-ar realiza dacă în toate proiectele POSDRU s-ar folosi numai hârtie reciclată, rezultatul fiind 21 de milioane de euro, sumă cu care ar putea fi implementate prin şapte proiecte de reconversie profesională şi integrare în muncă a unui număr semnificativ de persoane dezavantajate.

(Imagine: Shutterstock)

O primă variantă a noilor reguli va fi redactată până la sfârşitul acestui an şi se va baza pe recentele recomandări formulate în domeniu de către Comisia Europeană, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

“Comisia Europeană nu interzice folosirea criteriului privind preţul cel mai mic la atribuirea contractelor de achiziţii publice, dar permite statului să aibă posibilitatea să folosească şi alte criterii pentru un raport preţ-calitate cât mai bun, astfel încât să fie selectată o ofertă cât mai avantajoasă economic, tratată într-un sens mai larg”, au arătat sursele.

Legislaţia actuală stabileşte că un criteru de atribuire a contractului de achiziţie publică poate fi numai fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, fie, “în mod exclusiv”, preţul cel mai scăzut, oferta cea mai avantajoasă economic fiind tratată ca şi criteriu unic numai pentru contractele atribuite prin procedura de dialog competitiv.

Un studiu publicat la finele anului trecut de Institutul pentru Politici Publice, în baza informaţiilor furnizate de către autorităţi, relevă însă că la achiziţiile pe bani publici derulate în România prin sistemul electronic de achiziţii publice este folosit în proporţie covârşitoare, de 97 %, preţul cel mai scăzut ca principal criteriu de atribuire a contractului, în timp ce oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic este luată în calcul în doar 3 % din proceduri.

Motivul este că autorităţile contractante, mai ales la nivelul administraţiei locale, derulează achiziţii publice prin proceduri pe care nu le înţeleg foarte bine şi, de teamă că vor fi sancţionate inclusiv de Curtea de Conturi, folosesc ca şi criteriu preţul cel mai redus din ofertele primite sau perioada cea mai mică asumată pentru executarea contractului, ceea ce generează lucrări de proastă calitate care pe termen lung sunt mai costisitoare.

Comisia Europeană a adoptat însă o directivă în care arată că oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic trebuie să fie un concept imperativ, deoarece toate ofertele câştigătoare ar trebui să fie alese, în cele din urmă, în conformitate cu ceea ce fiecare autoritate contractantă consideră a fi cea mai bună soluţie din punct de vedere economic dintre cele oferite, care să se bazeze pe cel mai bun raport preţ-calitate.

“În scopul de a încuraja o mai bună orientare către calitate a achiziţiilor publice, ar trebui să li se permită statelor membre să interzică sau să restricţioneze utilizarea doar a preţului sau doar a costului pentru evaluarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, în cazul în care acestea consideră necesar acest lucru. Pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, decizia de atribuire a contractului nu ar trebui să se bazeze doar pe criterii care nu sunt legate de costuri. Criteriile calitative ar trebui, prin urmare, să fie însoţite de un criteriu de cost care ar putea fi, la alegerea autorităţii contractante, fie preţul, fie o abordare bazată pe rentabilitate, precum calcularea costului pe ciclu de viaţă”, este recomandarea de la Bruxelles.

Printre criteriile care vor putea astfel fi luate în calcul alături de preţ vor fi :

– condiţiile de livrare şi plată,

– extinderea serviciilor de consultanţă şi înlocuire post-vânzare,

– factorii de mediu sau sociali, de exemplu, dacă au fost tipărite cărţi pe hârtie reciclată sau pe hârtie obţinută din exploatarea sustenabilă a lemnului,

– promovarea integrării sociale a persoanelor dezavantajate sau a membrilor grupurilor sociale în rândul persoanelor desemnate să realizeze contractul,

– poluarea provocată de extracţia materiilor prime utilizate în produs sau cauzate de produsul însuşi ori de fabricaţia sa,

– lipsa elementelor chimice toxice la fabricarea produselor cumpărate,

– folosirea unor utilaje eficiente energetic,

– reducerea la minim a deşeurilor sau utilizarea eficientă a resurselor.

În cazul în care calitatea personalului angajat este relevantă pentru nivelul de performanţă al contractului, autorităţile vor putea utiliza drept criteriu de atribuire şi calificarea şi experienţa personalului alocat executării contractului în cauză, cu obligaţia ca respectivul personal să fie înlocuit doar cu acordul autorităţii contractante, care verifică dacă personalul de înlocuire este de aceeaşi calitate.

Măsurile care vizează protecţia sănătăţii angajaţilor implicaţi în procesul de producţie, favorizarea integrării sociale a persoanelor defavorizate sau a membrilor grupurilor vulnerabile în rândul persoanelor desemnate să execute contractul sau să se instruiască în vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru contractul în cauză vor putea, de asemenea, să facă obiectul criteriilor de atribuire sau a condiţiilor de executare a contractului, cu condiţia ca acestea să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în baza contractului. De exemplu, astfel de criterii sau condiţii pot fi angajarea de persoane în căutarea unui loc de muncă pe termen lung şi aplicarea măsurilor de formare profesională pentru şomeri sau pentru persoanele tinere în cursul executării contractului care urmează să fie atribuit.

În cadrul specificaţiilor tehnice, vor putea conta şi cerinţele sociale care caracterizează direct produsul sau serviciul în cauză, precum accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatorii.

“Având în vedere posibilităţile numeroase de evaluare a raportului calitate-preţ pe baza unor criterii de fond, ar trebui să se evite recurgerea la tragerea la sorţi ca unic mijloc de atribuire a contractului”, a transmis Comisia Europeană.

În acelaşi timp, însă, o altă recomandare de la Bruxelles este să nu fie atribuite contracte de achiziţii publice firmelor cu acte de corupţie şi fraudă dovedite, în detrimentul intereselor financiare ale UE, şi ca neplata taxelor, impozitelor şi a contribuţiilor la asigurările sociale să conducă la excluderea obligatorie de la licitaţie a firmei în cauză, cu derogare doar în situaţiile excepţionale în care cerinţele imperative de interes general face indispensabilă atribuirea contractului. Acest lucru s-ar putea întâmpla, de exemplu, în cazul în care vaccinurile sau echipamentele de urgenţă de care este nevoie imediat nu pot fi cumpărate decât de la o firmă căreia, altfel, i se aplică unul dintre motivele obligatorii pentru excludere.