This gallery contains 1 photo.

15 Noiembrie 2013

Potentialul de afaceri al zonei Brasov –

reconfigurat prin aplicarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii

Zona Brasov joaca deja si ar putea juca un rol si mai dinamic in dezvoltarea social-economica a Romaniei daca va reusi in viitorul apropiat sa se cupleze la grupurile teritoriale economice UE, mai ales in contextul noii oportunitati reprezentata de Strategia UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD). Aceasta strategie, ce se aplica deja din 2011 in 14 state cu o populatie de peste 115 milioane de locuitori, vizeaza patru mari piloni de interventie :

–          conectivitatea (transport durabil, retele de energie, turism si cultura) ;

–          protectia mediului, a resurselor de apa si managementul riscurilor ;

–          turism, prosperitate si dezvoltare socio-economica (educatie, cercetare, dezvoltare rurala, competitivitate, piata interna) ;

–          imbunatatirea sistemului de guvernare (capacitate institutionala si securitate interna).

In urma celei de-a treia editii a Forumului National pentru SUERD, cu sprijinul principal al Consiliului Judetean Brasov, precum si in parteneriat cu Universitatea Spiru Haret din Brasov – Sindicatul National al Specialistilor Experti in Achizitii Publice (SN SEAP) alături de Catedra Internationala Onorifica in sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii (CIO-SUERD) a organizat la Brasov, in perioada 26 – 27 aprilie 2013, un Colocviu Regional si o Sesiune de Formare Practica pentru realizarea a trei obiective-cheie :

–          reunirea resurselor de promovare si expertiza pentru implementarea SUERD in Regiunea de Centru ;

–          consultarea detinatorilor de interese si propulsarea a 1-2 proiecte majore de sustinut in cadrul SUERD ;

–          pregatirea beneficiarilor potentiali pentru consortiile de parteneriat ce vor fi incheiate.

Prin participarea la Sesiunea de Formare SUERD, participantii au inteles cadrul general si perspectivele oferite de Strategie si vor avea posibilitatea sa se implice – in calitate de promotor, facilitator, formator – in colective de elaborare si prelucrare proiecte europene.

Competentele si abilitatile formate sunt urmatoarele :

–          intelegerea cadrului institutional si decizional care deriva din adoptarea Strategiei, stimularea capacitatii de participare si implicare in procesul de consultare si planificare a implementarii SUERD ;

–          intelegerea si utilizarea adecvata a instrumentelor financiare UE in context transfrontalier ;

–          consolidarea abilitatilor practice privind integrarea instrumentelor Social Media in procesul de relationare si lobby corelat SUERD.

–          Participantii au primit, in urma unei evaluari practice finale, un Certificat de Absolvire de tip post-universitar, cu anexa detaliata a modulelor si modalitatea de evaluare, eliberat de catre Catedra Internationala Onorifica in sprijinul SUERD, in parteneriat cu Academia Romana si cu sprijinul Universitatii Spiru Haret din Brasov.

                În urma evenimentului de lansare a Centrului, din perioada 30.11 – 01.12.2013, de la Brașov, locul : Casa Lux Divina, CASA VERDE a DUNĂRII  va deveni unul din principalii actori implicati în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

Eveniment pentru lansarea oficială a

Centrului Naţional de Competitivitate şi Training S.U.E.R.D.

– CASA VERDE a DUNĂRII

                Pe această cale, avem onoarea de a vă reaminti că la Palatul Parlamentului, în data de 26 septembrie 2013, în prezenţa reprezentanţilor celor două camere ale Parlamentului României, a Coordonatorului Naţional pentru Strategia Dunării din partea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ambasadorului Republicii Austria ca Stat co-fondator SUERD, a fost înfiinţată, din iniţiativa Catetedrei Internaţionale Onorifice în sprijinul SUERD “Jean BART” (fondată în septembrie 2012 în parteneriat şi cu amabilul sprijin al Academiei Române), Platforma Comunităţilor Locale Riverane Dunării din România – CLDR, drept interfaţa de informare, consiliere, formare şi lobby în relaţia cu Comisia Europeană, Coordonatorul pentru Cooperare Dunăreană de la Viena şi Guvernul României.

Platforma grupează deja autorităţi locale, mari universităţi şi centre naţionale de cercetare, asociaţii profesionale şi camere de comerţ din 20 de judeţe ale ţării, inclusiv Capitala României.

In urma evenimentului de lansare Centrul Naţional de Competitivitate şi Training SUERD – CASA VERDE a DUNĂRII va deveni unul din principalii actori implicati in Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. SUERD este un proiect/instrument comunitar de cooperare macro-regională, care a fost promovat la nivelul UE de către România și Austria. La SUERD participă 14 state membre UE și terțe din bazinul Dunării. În țara noastră, strategia Dunării este implementata prin intermediul Coordonatorului Naţional SUERD din cadrul MAE in colaborare cu DG REGIO-Comisia Europeană.

Sprijinul politic şi instituţional la nivel central vor fi cruciale pentru ca România să ocupe unul din locurile meritate ca proporţie a finanţărilor şi intervenţiilor tematice de care să se bucure, dar aceasta va fi posibil doar prin reunirea la nivel naţional a expertizei dunărene, domeniu de care se ocupă în mod prioritar Catedra Internaţională Onorifică „JEAN BART” în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD), precum şi înfiinţarea/ activarea birourilor de informare şi reprezentare la nivel local.

Ca membru al acestui proiect, Centrul Naţional de Competitivitate şi Training SUERD – CASA VERDE a DUNĂRII va avea asadar rolul unui birou de informare şi reprezentare la nivel local, functionand in cadrul Platformei Comunităţilor Locale Riverane Dunării din România.

Centrele Zonale de Competitivitate si Training care formeaza practic Platforma C.L.D.R. – România reprezinta noua retea la nivel national care urmeaza sa fie recipientii fondurilor pentru implementarea SUERD in Romania si vor constitui in acelasi timp interfata operationala in raport cu organismele de gestiune de la Viena, Stuttgart si Bruxelles, mai ales, dar si cu coordonatorii celorlalte 10 axe prioritare de interventie S.U.E.R.D.

C.L.D.R. va continua să dezvolte coagularea Centrelor Zonale de Competitivitate şi Training, destinate atât educării specialiştilor şi liderilor grupurilor-ţintă relevante, cât şi transpunerii în practică a proiectelor.

Ne propunem sa ne implicam activ in activitati de constientizare a populatiei si actorilor comunitari vizavi de initiative benefice pentru comunitati, sa oferim informatii de calitate si sa organizam sesiuni de training in acest sens, sa efectuam activitati de lobby pentru ca zona Dunarii  sa fie corect cunoscuta si exploatata, din toate punctele de vedere: turistic, economic, geopolitic, uman si social. Sustinem initiative locale, regionale si nationale care se muleaza pe principiile si valorile noastre si care produc schimbari pozitive in jur.

Rezultat final asteptat : se pun bazele Centrului Naţional de Competitivitate şi Training S.U.E.R.D. – CASA VERDE a DUNĂRII, se demareaza formarea biroului de informare si reprezentare, se transmit ideile de proiecte si solicitarile de parteneriat, se incepe actiunea de lobby institutional pentru sustinerea proiectelor zonale, se incepe incubarea proiectelor si a ideilor de proiecte in context sub regional si international.

Participanti : persoane, cu  un interes specific de implicare in proiecte si participarea la consortii, de extindere a sferei de influenta si de parteneri din alte zone din Macro Regiunea Dunarii, etc.

Perioada de desfăşurare in vederea lansarii Centrului de Competitivitate si Training :

30 noiembrie – 1 decembrie 2013.

Comunităţi şi Universităţi/centre care au aderat şi sprijină deja CLDR şi iniţiativele sale:

Þ    oraşe-cheie sau zone portuare/economice precum Brăila, Giurgiu, Cernavodă, Calafat, Orşova, Sulina, comunităţile din judeţul Ilfov, Moldova Nouă, Tulcea – plus zece comune din Delta Dunării, Hârşova etc.;

Þ    universităţi-centre de cercetare precum Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” (Arad), SNSPA, Universitatea din Craiova, Universitatea Valahia din Târgovişte/Alexandria, Universitatea “Danubius” din Galaţi, Universitatea Maritimă Constanţa, Universitatea Spiru Haret – sucursalele din Braşov, Constanţa şi Bucureşti, Institutul Naţional de Mecatronică, CITON-Măgurele etc.

Printre membri fondatori C.V.D., persoane fizice şi juridice, enumerăm :

– Sindicatul Naţional al Specialiştilor Experţi în Achiziţii Publice – S.E.A.P., ca iniţiator ;

– Universitatea Spiru Haret

– Clusterul Green Energy

– Agenţia Metropolitana Braşov

– Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA

– Asociaţia de Dezvoltare a Judeţului Braşov

– Forumul Democrat German

– Iceberg

– Asociaţia Armonia BRASSOVIA

– Fundaţia Honterus

– Asociaţia Non-Profit CUORE Braşov

– Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi Proprietarilor Români

– S.C. Romwaclean Construct S.R.L.

– Primăria Comunei Moeciu, jud. Braşov

– S.C. Alchemy, Consulting and Training S.R.L.

Festivalul va avea o durata de 2 zile, desfaşurându-se în perioada 30 Noiembrie – 1 Decembrie 2013, iar evenimentul de lansare va avea o durată de două ore.

        Acest eveniment este dedicat facilitării unui contact între toţi cei implicaţi în organizarea şi implementarea unei forme de Comunitate Autosustenabilă în România. A avea un mediu propice şi fertil pentru conversaţii angaja(n)te pentru toţi cei dornici de o mai bună cunoaştere între participanţi şi a ideilor ce vor fi expuse – iată scopul principal al acestei manifestări realizate într-un moment de sărbătoare naţională.

        Participanţii sosiţi din diferite părţi ale ţării şi din străinătate vor împărtăşi din propria lor experienţă referitoare la iniţierea şi mai ales la modalităţile optime de organizare şi funcţionalizare a acestor noi structuri.

Vom beneficia astfel de sprijinul asociaţiei CESAN şi a mişcării România în Tranziţie care s-au implicat în realizarea de evenimente asemănătoare în ultimii ani.

Informaţiile teoretice sosite pe diferite canale şi prin diferite surse dar, mai ales, experienţa practică a celor prezenţi, sosiţi din comunităţi care, unele dintre acestea, au deja o minimă „vechime” – vor fi puncte de reper în aprofundarea unor subiecte „fierbinţi” pentru cei preocupaţi de Comunităţile Autosustenabile :

 – modalităţi optime şi accesibile de construire a locuinţelor în format ecologic, de tip eco-village ;

 – autosusţinere în privinţa hranei prin dezvoltarea unor sere ecologice (şi economice) şi prin agricultura de tip permacultură ;

 – metode de întărire a imunităţii naturale şi a aspectelor psiho-emoţionale şi sufleteşti ale fiinţei umane, prin metode naturale şi accesibile celor ce trăiesc în mediul comunităţilor autosustenabile ;

 – independenţa energetică şi de transport prin informarea „la zi” în privinţa alternativelor la sursele clasice de energie şi de combustibili fosili ;

 – problema banilor şi a alternativelor reale şi viabile la economia actuală ;

 – construirea Reţelei Comunităţilor Autosustenabile din România prin funcţionalizarea unui Centru de Contact.

  Puncte deosebite în program vor fi video-conferinţele internaţionale cu membri ai unor comunităţi autosustenabile din alte ţări – atât din Vestul Europei, Rusia, cât şi S.U.A. – care ne vor putea împărtăşi din experienţa lor, determinată de o anumită „longevitate”.

         Temele referitoare la organizarea şi dezvoltarea Comunităţilor Autosustenabile vor fi aprofundate pe tot parcursul primei zile a Festivalului, în timp ce a doua zi va fi dedicată continuării acestor activităţi, urmate apoi de câteva subiecte legate de tehnologiile energiei inepuizabile şi medicina naturală.

 Fie membri ai comunităţilor deja structurate sau aflate în proces de constituire sau doar aspiranţi în a afla mai multe despre acest subiect atât de actual pentru dezvoltarea societăţii umane – vă aşteptăm cu drag la Braşov, în perioada 30 Noiembrie – 01 Decembrie 2013, pentru a fi martori la iniţierea acestei construcţii ale cărei „cărămizi” vor constitui, cu siguranţă, una din fundaţiile solide ale societăţii româneşti aflate în curs de re-organizare.

This gallery contains 1 photo.

08 Noiembrie 2013, Sursa : EEA Grants.org

About the fund

About the call

This gallery contains 2 photos.

07 Noiembrie 2013, Sursa : Euractiv.ro

Milica Dobrotă, specialist în domeniul achiziţiilor publice :

Diferenţele esenţiale dintre procedurile de achiziţii publice / Cum trebuie să aleagă autorităţile o anumită procedură

“Licitatie deschisa” sau “restransa”, “cerere de oferta”, “dialog competitiv”, “negociere” cu sau fara “publicarea prealabila a unui anunt de participare”, ori “concurs de solutii” – acestea sunt variantele legale la indemana organismelor statului cand achizitionaeza bunuri, lucrari ori servicii. Milica Dobrota, specialist in domeniul achizitiilor publice, detaliaza in cadrul unei ample analize care sunt diferentele intre proceduri si ce anume trebuie sa stie autoritatile contractante cand aleg procedura pe care o vor aplica. 

Pragurile care impun alegerea obligatorie a uneia dintre cele sapte proceduri de mai sus sunt de minimum 30.000 euro pentru contractele de furnizari si servicii (de exemplu: furnizare hartie copiator, combustibil auto, servicii curatenie, service echipamente IT etc) sau de 100.000 de euro pentru contractele de lucrari (lucrari pentru reparatie fatada sediu primarie, lucrari de reparare drum comunal etc.)

Sub aceste praguri, organismele statului pot recurge la achizitie directa, in baza unei proceduri proprii.

• Doua acte normative reglementeaza achizitiile publice din Romania:

– OUG 34/2006 http://www.freedomhouse.ro/ISEC/index.php/legislatie/legislatie-nationala/item/334-oug-34-2006 care transpune Directiva nr. 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrari, de furnizare si de servicii si Directiva nr. 2004/17/CE privind coordonarea procedurilor de achizitie aplicate de entitatile care opereaza in sectoarele apa, energie, transport si servicii postale;

– HG nr. 925/2006http://www.freedomhouse.ro/ISEC/index.php/legislatie/legislatie-nationala/item/165-hotararea-guvernului-nr-925-2006 ce contine norme de aplicare a OUG 34/2006.

Printre exceptiile de la aplicarea OUG nr. 34/2006 se numara achizitiile publice atribuite ca urmare a unui acord international incheiat in conformitate cu prevederile Tratatului cu state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, a unui acord international referitor la stationarea de trupe, a aplicarii unei proceduri specifice unor organisme si institutii internationale.

Inca din momentul determinarii obiectivelor sale, autoritatea contractanta – primarie, consiliul judetean, spital, minister, inspectorat scolar, unitate militara, regie autonoma, ori companie nationala – trebuie sa fie interesata in atribuirea contractului intr-un mediu concurential unui operator viabil, care este capabil sa duca la bun sfarsit investitia.

In baza unor cerinte minime de calificare, va trebui intai sa selecteze din multitudinea de firme pe acelea care au capacitatea economica, tehnica si profesionala de a realiza contractul. Dupa aceasta faza de filtrare a firmelor, autoritatea contractanta, prin comisia de evaluare, va trece la cea de a doua etapa a procedurii de atribuire: de analiza/ dialogare/ negociere (functie de caracteristicile achizitiei) a aspectelor tehnice, financiare si juridice ale ofertelor preliminare. In urma stabilirii operatorilor ce pot satisface necesitatile autoritatii, se va derula ultima faza, de evaluare a ofertelor finale. Numai asupra celor declarate admisibile se va aplica criteriul de atribuire stabilit inca de la initierea procedurii: pretul cel mai scazut ori oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic (in cazul acestui ultim criteriu, se pot utiliza ca factori de evaluare a ofertei, alaturi de pret: caracteristici tehnice, calitative, functionale, de mediu, termen de livrare sau de executie, alte elemente considerate semnificative a aduce avantaje).

Pentru a cunoaste modul de alegere a procedurii este necesar a cunoaste atat mecanismul de functionare al procesului de achizitie, cat si diferentele dintre procedurile specificate la art. 18 din ordonanta.

O prima diferenta intre procedurile de achizitie este data de etapele ce trebuie parcurse: de selectarea a operatorilor economici, de dialogare cu firmele si de evaluare a ofertelor, rezultand trei categorii:

– proceduri cu selectarea candidatilor si dialogare cu acestia, derulate in trei timpi:

1) etapa de selectare a firmelor ce indeplinesc cerintele minime impuse; acestea isi depun initial doar candidatura, formata din dovezile de respectare a cerintelor; la finalul analizei, comisia de evaluare va intocmi un “Raport intermediar”, in care va consemna candidatii selectati si candidatii respinsi;

2) etapa de dialog/negociere: doar candidatilor selectati la etapa anterioara li se transmite invitatia de a participa la a doua etapa, de depunere a unei oferte preliminare. In aceasta faza are locidentificarea solutiilor apte sa raspunda necesitatilor autoritatii contractante, stabilirea tuturor aspectelor tehnice, financiare si juridice ale viitorului contract. Etapa se finalizeaza cu invitarea acestor participanti sa depuna o oferta finala (propunerea tehnica si financiara).

3) etapa de evaluare a ofertelor finale: de stabilire a ofertelor ce corespund tuturor exigentelor autoritatii contractante (declarate “admisibile”) si de aplicare a criteriul de atribuire.

Acest tip de procedura “in trei timpi” (ce contine etapele de selectare a candidatilor si de dialogare/negociere) este indicata cand nu se pot identifica specificatiile tehnice, nu se pot stabili conditiile financiare si/sau juridice ale viitorului contract. De aceea, autoritatea trebuie sa poarte un dialog, sa negocieze acele aspecte cu operatorii selectati. In aceasta categorie regasim treiproceduri: negocierea cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, negocierea fara publicarea prealabila a unui anunt de participare si dialogul competitiv.

– proceduri cu selectarea candidatilor, derulate “in doi timpi”:

1) etapa de selectare a firmelor ce indeplinesc cerintele minime impuse; acestea isi depun initial doar candidatura, formata din dovezile de respectare a cerintelor; la finalul analizei, comisia de evaluare va intocmi un Raport intermediar, in care va consemna candidatii selectati si candidatii respinsi.

2) etapa de depunere a ofertelor: doar candidatilor selectati la etapa anterioara li se transmite invitatia de a depune oferta (propunerea tehnica si financiara). Dupa stabilirea ofertelor admisibile se va aplica criteriul de atribuire.

Acest tip de procedura, cu etapa de selectare a candidatilor se recomanda doar in anumite domenii, unde exista un numar foarte mare de potentiali ofertanti. Autoritatea isi propune ca etapa a doua de analiza a ofertelor (a propunerilor tehnice si financiare) sa fie parcursa cu un numar mai mic, bine-selectat de firme. In aceasta categorie se inscrie licitatia restransa.

Procedurile derulate intr-o singura etapa sunt: cererea de oferte si licitatia deschisa. In acest caz, firmele trebuie sa depuna inca de la inceput oferta (propunerea tehnica si financiara) si dovezile de indeplinire a cerintelor minime de calificare. Comisia va analiza toate documentele depuse, fara a intocmi un raport intermediar de eliminare din competitie a ofertantilor. Numai ofertantii admisibili vor participa la faza de aplicare a criteriului de atribuire.

A doua diferenta dintre proceduri este data de valoarea estimata a achizitiei.

1) Pana la valorile de 30.000 euro pentru furnizare/servicii si 100.000 euro pentru lucrari, autoritatea contractanta poate cumpara in mod direct, fara a derula vreuna dintre procedurile impuse de ordonanta. Beneficiarul acestora trebuie insa sa intocmeasca proceduri, reguli proprii, pe baza carora persoanele responsabile cu achizitiile sa cunoasca modul de realizare a cumpararilor directe.

2) Peste pragul prevazut (30.000/ 100.000 euro), autoritatea contractanta poate aplica procedura de cerere de oferte in cazul in care valoarea estimata, fara TVA, a contractului de achizitie publica este mai mica decat echivalentul in lei al urmatoarelor praguri:

1. pentru contractul de furnizare: 130.000 euro;

2. pentru contractul de servicii: 130.000 euro;

3. pentru contractul de lucrari: 5.000.000 euro.

De asemenea, in aceste intervale (30.000 – 130.000) euro pentru furnizare/servicii si (100.000 euro – 5.000.000) euro pentru lucari, autoritatea poate derula oricare din urmatoarele proceduri: licitatie deschisa, licitatie restransa, negociere cu/fara publicarea prealabila a unui anunt de participare,dialog competitiv sau concurs de solutii.

3) Peste pragul de 130.000/5.000.000 euro pentru furnizare/ servicii/lucrari, autoritatea nu mai are dreptul de a aplica cererea de oferte, dar poate alege intre licitatie deschisa, licitatie restransa,negociere cu/fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, dialog competitiv, concurs de solutii.

Aplicarea celor mentionate la punctele 2 si 3 se va realiza in circumstantele specificate de legiuitor in dreptul fiecarei proceduri.

Caracteristicile fiecarei proceduri la care poate apela un organism al statului:

1. cumparare directa:

• valoarea estimata a contractului: nu depaseste 30.000 euro pentru contracte de furnizare si servicii si 100.000 euro pentru lucrari;

• nefiind instituita de OUG nr.34/2006, se va aplica o procedura elaborata de initiator;

2. cerere de oferta:

• valoarea estimata a contractului: intre (30.000 – 130.000) euro pentru contracte de furnizare si servicii si intre (100.000 – 5.000.000) euro pentru lucrari;

• orice operator economic interesat poate depune o oferta;

3. licitatie deschisa

• valoarea estimata a contractului: (30.000 euro- nelimitat) pentru furnizare si servicii si (100.000 euro- nelimitat) pentru lucrari;

• orice operator economic interesat poate depune o oferta;

4. licitatia restransa

• valoarea estimata a contractului: (30.000 euro- nelimitat) pentru furnizare si servicii si (100.000 euro- nelimitat) pentru lucrari;

• orice operator economic interesat poate depune candidatura;

• numai candidatii selectati au dreptul de a depune oferta;

5. dialogul competitiv

• valoarea estimata a contractului: (30.000 euro- nelimitat) pentru furnizare si servicii si (100.000 euro- nelimitat) pentru lucrari;

• se poate aplica daca se indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

a) contractul in cauza este considerat a fi de complexitate deosebita;

b) aplicarea procedurii de licitatie deschisa sau restransa nu ar permite atribuirea contractului de achizitie publica (autoritatea contractanta nu poate defini, din motive obiective, specificatiile tehnice atingerii obiectivului, nu are capacitatea de a stabili conditiile financiare ori juridice ale proiectului)

• orice operator economic interesat poate depune candidatura;

• doar candidatii admisi sunt invitati la dialog cu autoritatea contractanta, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale;

• pe baza solutiilor identificare, candidatii vor elabora oferta;

6. negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare

• valoarea estimata a contractului: (30.000 euro- nelimitat) pentru furnizare si servicii si (100.000 euro- nelimitat) pentru lucrari;

• numai in situatiile speciale:

  • de la art.110 din OUG nr.34/2006, cea mai des invocata fiind atunci cand, in urma aplicarii licitatiei deschise, licitatiei restranse, dialogului competitiv sau a cererii de oferte, nu a fost depusa nicio oferta sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme ;

  • de la art. 250 din OUG nr.34/2006, de atribuire a unui contract in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica: apa, energie, transport, posta.

• orice operator economic interesat poate depune candidatura;

• doar candidatii admisi sunt invitati la etapa de negociere a clauzelor contractuale inclusiv a pretului;

• in cadrul negocierii se determina toate aspectele tehnice, financiare si juridice ale viitorului contract;

7. negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare

• valoarea estimata a contractului: (30.000 euro- nelimitat) pentru furnizare si servicii si (100.000 euro- nelimitat) pentru lucrari;

• numai in situatiile speciale:

  • de la art.122 sau 252 din OUG nr.34/2006, cele mai des invocate fiind

  • “ca o masura strict necesara, atunci cand perioadele de aplicare a licitatiei deschise, a licitatiei restranse, a negocierii cu publicarea prealabila a unui anunt de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extrema urgenta, determinate de evenimente imprevizibile”;

  • aparitia unor circumstante imprevizibile,

• doar anumiti operatori economici sunt invitati sa depuna o oferta preliminara si invitati la negociere;

• in cadrul negocierii se determina toate aspectele tehnice, financiare si juridice ale viitorului contract;

• dupa ultima runda de negociere, ofertantii sunt invitati sa depuna oferta finala, ulterior urmand etapa de aplicare a criteriului de atribuire

8. concurs de solutii

• valoarea estimata a contractului: (30.000 euro- nelimitat) pentru furnizare si servicii si (100.000 euro- nelimitat) pentru lucrari;

• se aplica indeosebi in domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau in cel al prelucrarii datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu, cu sau fara acordarea de premii.

Cunoscand toate acestea, autoritatea trebuie sa-si defineasca, in mod corect si complet, investitia, cumuland intr-o documentatie de atribuire:

– caracteristicile tehnice ale obiectivului,

• valoarea viitorului contract,
  – cerintele pe baza carora va realiza selectarea firmelor,
  – criteriul de atribuire a contractului,
  – clauzele ce vor guverna viitorul contract.

Analiza realizata de Ec. Ecaterina Milica Dobrota – membru al Asociatiei Nationale a Specialistilor in Achizitii Publice, speaker in  cadrul proiectului “Fighting Public Procurement Criminality. An Operational Approach”.

——-

Articolul este realizat in cadrul proiectului “Fighting Public Procurement Criminality. An Operational Approach” derulat de Organizatia Freedom House Romania cu finantare din programul “Prevention of and Fight against Crime” (ISEC) al Comisiei Europene – DG Home Affairs. Proiectul este unul transnational, dedicat combaterii fraudei in achizitiile publice.

With the financial support  from the Prevention of and Fight against Crime Programme of the European Union European Commission – Directorate-General Home Affairs. This publication reflects the views only of the author, and the European Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

05 Noiembrie 2013, Sursa : Euractiv.ro

Comisionul ilicit este cea mai raspandita forma de frauda la achizitiile publice in proiectele pe fonduri europene derulate in Romania si Spania, releva un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers si Ecorys pentru Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), publicat de HotNews.ro.

This gallery contains 3 photos.

2 Noiembrie 2013, Autor : Mirela Oprea, Sursa : Avocatnet.ro

Toti cetatenii unei tari membre a Uniunii Europene sunt, automat, si cetateni ai UE.

Cetatenia UE vine in completarea cetateniei nationale si confera cateva drepturi importante in plus.

Astfel, drepturile care revin in calitate de cetatean al UE se regasesc in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (articolul 20) si in Carta drepturilor fundamentale (Titlul V).

Articolul 20 (Tratatul privind functionarea Uniunii Europene)

(1) Se instituie cetatenia Uniunii. Este cetatean al Uniunii orice persoana care are cetatenia unui stat membru. Cetatenia Uniunii nu inlocuieste cetatenia nationala, ci se adauga acesteia.
(2) Cetatenii Uniunii au drepturile si obligatiile prevazute in tratate. Acestia se bucura, printre altele, de:

• dreptul de libera circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre;
• dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European, precum si la alegerile locale in statul membru unde isi au resedinta, in aceleasi conditii ca si resortisantii acestui stat; C 83/56 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 30.3.2010 RO
• dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei tari terte in care statul membru ai carui resortisanti sunt nu este reprezentat, de protectie din partea autoritatilor diplomatice si consulare ale oricarui stat membru, in aceleasi conditii ca si resortisantii acestui stat;
• dreptul de a adresa petitii Parlamentului European, de a se adresa Ombudsmanului European, precum si dreptul de a se adresa institutiilor si organelor consultative ale Uniunii in oricare dintre limbile tratatelor si de a primi raspuns in aceeasi limba.

Aceste drepturi se exercita in conditiile si limitele definite prin tratate si prin masurile adoptate pentru punerea in aplicare a acestora.

“Ca cetatean european, drepturile tale sunt protejate acasa, in afara tarii si online !”

Drepturile tale ca European le poţi viziona AICI.

Puteti locui si circula liber in UE

In calitate de cetatean al UE, aveti dreptul de a locui si de a circula liber pe teritoriul UE fara a face obiectul discriminarii pe motiv de nationalitate. Daca indepliniti anumite conditii, va puteti stabili oriunde pe teritoriul UE. De exemplu, la intrarea in alta tara din UE, vi se poate cere sa aratati un act de identitate, iar pentru a pleca in alt stat membru pe o perioada de peste trei luni, trebuie sa indepliniti anumite conditii care difera in functie de motivul deplasarii (munca, studii, etc.).

Initiativa cetateneasca

Initiativa cetateneasca europeana va permite sa-i solicitati Comisiei Europene sa pregateasca o propune de act legislativ. Cererea trebuie sa fie semnata de cel putin un milion de cetateni provenind din cel putin un sfert din statele membre.

Participarea activa la viata civica a UE

Uniunea incurajeaza cetatenii si organizatiile sa joace un rol activ in dezvoltarea UE. Programul Europa pentru cetateni finanteaza initative in domenii ca participarea si democratia la nivelul UE, dialogul intercultural, ocuparea fortei de munca, coeziunea sociala si dezvoltarea durabila, impactul politicilor UE asupra societatii. Programul Drepturi fundamentale si cetatenie  promoveaza drepturile cetatenilor UE.

Cautarea unui loc de munca in statele membre ale UE

In calitate de cetatean european, aveti dreptul sa lucrati in alte tari din UE fara permis de munca. Ca persoana aflata in cautarea unui loc de munca trebuie sa fiti tratat ca si cetatean al tarii respective, in ceea ce priveste accesul la piata muncii – cu exceptia anumitor posturi din sectorul public. Daca va intereseaza un loc de munca in alta tara UE, puteti consulta site-ul retelei de servicii europene pentru ocuparea fortei de munca www.ec.europa/eures.

Atentie ! 

Cetatenii romani si bulgari au nevoie de permise de munca in anumite tari UE.

Transferul indemnizatiei de somaj in strainatate

Somerii pot obtine sprijin pentru a-si gasi un loc de munca in alta tara UE. Daca sunteti somer si doriti sa cautati un loc de munca in alta tara, puteti solicita oficiului de ocupare a fortei de munca din Romania sa va transfere indemnizatia de somaj in tara respectiva, pe termen de 3 luni, cu posibilitatea extinderii pana la 6 luni.

Pentru a primi indemnizatia de somaj fara intreruperi, trebuie sa va prezentati  formularul de autorizare si sa va inregistrati la oficiul de ocupare a fortei de munca din tara respectiva, in termen de 7 zile de la parasirea tarii in care ati devenit somer. Daca termenul de 3 luni expira si nu v-ati gasit inca loc de munca, puteti solicita prelungirea autorizatiei cu inca 6 luni.

Recunoasterea calificarilor profesionale

In calitate de cetatean UE, aveti dreptul de a va exercita profesia in alta tara europeana. Daca profesia nu va este reglementata in tara gazda, o veti putea practica in aceleasi conditii ca si cetatenii acelei tari, nefiind nevoit sa obtineti un certificat oficial de recunoasterea calificarilor. Pentru a afla ce reguli se aplica in cazul profesiei dvs si care sunt punctele nationale de contact care va pot ajuta, puteti consulta www.ec.europa.eu/interna_market/qualifications.

Impozitele

Nu exista norme europene care sa stabileasca modul de impozitare a veniturilor cetatenilor UE care locuiesc si lucreaza in alta tara decat cea de origine. In mod normal, tara in care lucrati va impozita veniturile pe care le obtineti pe teritoriul sau. Daca locuiti si va platiti impozitele in alta tara, tara de resedinta v-ar putea impozita si ea veniturile obtinute in tara in care lucrati.

Totusi, unele state au incheiat acorduri pentru a evita dubla impunere. Cand locuiti mai mult de 6 luni pe an in alta tara, s-ar putea considera ca aveti domiciliul fiscal in tara respectiva. Ca urmare, aceasta va poate impozita veniturile totale obtinute oriunde in lume.

Drepturi de securitate sociala

Cand va mutati pe teritoriul UE, sunteti obligat sa platiti contributii la fondul de asigurari sociale doar intr-o singura tara. Astfel, veti fi supus legislatiei din tara in care lucrati efectiv. Tara in care lucrati va raspunde de drepturile de securitate sociala, chiar daca faceti naveta din alta tara a UE cel putin o data pe saptamana.

Dosarul de pensionare

Daca ati locuit si lucrat in cel putin 2 tari din UE, este posibil sa aveti drepturi de pensie in fiecare dintre ele. Cererea se depune la casa de pensii din tara in care locuiti. Daca nu ati lucrat niciodata in tara respectiva, va trebui sa depuneti cererea de pensionare la autoritatea competenta din ultima tara in care ati lucrat. Autoritatile competente trebuie sa va plateasca pensia indiferent in ce tara din UE locuiti. Regulile aplicabile pensiei pentru limita de varsta sunt valabile si pentru pensiile de invaliditate si de urmas.

Servicii medicale in strainatate

Potrivit legislatiei UE, aveti dreptul la servicii medicale in alte tari din UE si, in anumite conditii, aveti dreptul de a solicita rambursarea costurilor de la casa nationala de asigurari de sanatate. (AvocatNet.ro a scris AICI despre dreptul de a va primi banii inapoi daca va tratati in strainatate)

Inainte de a pleca din tara, este recomandat sa solicitati un card european de sanatate, pe care il puteti obtine gratuit de la casa dvs de asigurari de sanatate. Cardul va permite accesul la servicii medicale de stat in cazul in care va imbolnaviti sau aveti un accident pe durata sederii in alta tara din UE.
Aveti dreptul la ingrijiri medicale chiar daca v-ati uitat cardul acasa. Va trebui insa sa achitati contravaloarea serviciilor medicale si sa solicitati rambursarea la casa dvs de asigurari de sanatate.

Studii in strainatate

In calitate de cetatean al UE, aveti dreptul de a studia intr-o alta tara europeana, in aceleasi conditii ca si cetatenii acesteia. Conditiile de admitere difera mult de la o tara/universitate la alta. Acestea trebuie respectate, insa criteriul nationalitatii nu poate fi folosit ca motiv de respingere a accesului la educatie si formare profesionala.

Totusi, trebuie sa stiti ca diplomele universitare nu sunt recunoscute automat la nivelul intregii UE. Astfel, daca doriti sa studiati in alta tara, trebuie sa aflati mai intai daca diploma pe care o detineti va fi recunoscuta si la ce nivel.

Cumparaturi online

Legislatia europeana va protejeaza cand faceti cumparaturi online in alte tari UE. Astfel, aveti dreptul de a anula o achizitie efectuata online in termen de 7 zile de la data receptiei.

Incepand din iulie 2014, termenul se va extinde la 14 zile.

In plus, cand faceti cumparaturi pe Internet in UE, aveti la dispozitie 2 ani pentru a solicita repararea sau inlocuirea gratuita a produselor care au defecte sau nu corespund descrierii.

In baza legislatiei UE, produsele pe care le cumparati online trebuie livrate in interval de 30 de zile dela efectuarea comenzii. Daca produsul pentru care ati platit nu este disponibil , vanzatorul trebuie sa va informeze si sa va restituie banii in termen de 30 de zile.

Atentie ! 

Aceste reguli nu sunt valabile in cazul rezervarilor pentru vacanta, calatorii, cazare si activitati recreative.

Vanzarea sau cumpararea unei masini

Pentru masinile noi – sub 6.000 km la bord- cumparate din alta tara UE sunteti scutit de plata TVA din tara respectiva. In schimb, trebuie sa va inmatriculati masina si sa platiti TVA in tara in care locuiti.

Totodata, daca achizitionati o masina cu peste 6.000 km la bord de la o persoana fizica, nu trebuie sa platiti TVA nici in tara in care ati cumparat-o, nici in tara in care o inmatriculati.

Daca vindeti o masina noua in calitate de persoana fizica, nu trebuie sa platiti TVA. In cazul in care cumparatorul locuieste in alta tara si doreste sa ia masina in tara respectiva, va trebui sa achite TVA acolo. In aceasta situatie, aveti dreptul sa recuperati TVA platit initial de la autoritatile din tara dumneavoastra.

Drepturile pasagerilor

In situatia in care nu vi se permite imbarcarea, zborul dumneavoastra intarzie prea mult sau este anulat, aveti doua optiuni: sa schimbati ruta catre destinatia pe care o doriti sau sa solicitati rambursarea pretului biletului.

In plus, in functie de  distanta de zbor si de durata intarzierii, ati putea beneficia de bauturi racoritoare, alimente, posibilitati de comunicare si cazare. In acelasi timp, daca trenul are o intarziere de peste o ora, puteti fie sa solicitati rambursarea pretului biletului ori furnizarea unei modalitati alternative de transport.

Plati, imprumuturi, investitii

Transferurile de bani pe teritoriul UE sunt protejate de legislatia europeana. Comisioanele bancare pentru operatiuni in euro trebuie sa fie aceeasi, indiferent daca transferul se face in aceeasi tara sau in alta tara din UE. Cand mergeti in alta tara UE, suma maxima pe care o puteti detine in numerar este 10.000 Euro. Daca depasiti aceasta suma, trebuie sa contactati autoritatile vamale din tara dumneavoastra.

Plafonul depozitelor bancare garantate este de 100.000 euro. Acest plafon se aplica pe depozit si per grup bancar. In calitate de persoana fizica, puteti solicita un credit de consum in orice tara din UE. Daca ati semnat un contract de creditare aveti dreptul sa va razganditi in 14 zile.

Inceperea si extinderea activitatii unei intreprinderi

Aveti dreptul de a desfasura activitati comerciale peste tot in UE. Ca antreprenor, puteti vinde bunuri si servicii oriunde in Europa, in aceleasi conditii ca si firmele din regiunea respectiva. De asemenea, puteti deschide o filiala in orice tara UE. Daca sunteti la inceput de drum, programul Erasmus pentru tinerii antreprenori va poate facilita un stagiu pe langa un antreprenor experimentat timp de 6 luni, pentru a acumula experienta.

Finantare pentru orice afacere

In calitate de antreprenor european, aveti dreptul sa solicitati un imprumut bancar in oirce tara din UE. UE gestioneaza, de asemenea, la nivel central, o serie de programe de finantare care v-ar putea veni in ajutor daca activati in domeniul transportului, mediului sau cercetarii. In acelasi timp, puteti opta pentru alte forme de finantare, disponibile la nivel local prin intermediul fondurilor structurale.

Vanzari si cumparari de bunuri

Majoritatea marfurilor pot fi vandute sau cumparate oriunde in UE, fara obstacole sau cerinte specifice. Cele mai multe produse prezente pe piata UE fac obiectul unor reglementari comune, care stabilesc standarde ridicate de siguranta pentru protectia consumatorilor si a mediului. Produsele care nu fac obiectul acestor norme sunt reglementate de legislatia nationala si standardele fiecarui stat membru. In calitate de producator, distribuitor sau importator, trebuie sa indepliniti o serie de obligatii pentru a garanta calitatea si siguranta produselor.

Prestari de servicii in strainatate

Firmele europene pot presta servicii in orice tara din UE. Daca firma dumneavoastra presteaza servicii in alte tari din UE cu titlu temporar, nu este nevoie sa deschideti filiale in tarile respective. Daca doriti sa prestati servicii in alta tara din UE in mod permanent, puteti sa deschideti un sediu secundar in tara respectiva.

Anul 2013, anul european al cetatenilor

Anul european al cetatenilor 2013 aduce in prim-plan drepturile care le revin, automat, tuturor locuitorilor Uniunii Europene, in calitate de cetateni ai acesteia. Toti cei 500 de milioane de cetateni europeni beneficiaza de aceste drepturi in viata de fiecare zi, iar avantajele pe care le confera acestea se rasfrang si asupra economiei UE.

Anul european incurajeaza dialogul dintre toate nivelurile administratiei publice, societatea civila si intreprinderi, pentru a intelege cum doresc cetatenii sa arate UE in 2020, din perspectiva drepturilor, a politicilor si a guvernantei.

De ce este nevoie de un an european al cetatenilor ?

Drepturile cetatenilor UE sunt inscrise in Tratatul UE si vin in completarea drepturilor nationale. De valorificarea acestora beneficiaza, pe de o parte, cetatenii si, pe de alta parte, UE in general, atat din punct de vedere economic cat si din punctul de vedere al sprijinului manifestat de populatie fata de proiectul european.

Raportul Comisiei Europene din 2010 privind cetatenia UE indica faptul ca cetatenii europeni nu profita din plin de drepturile lor intrucat nu le cunosc. Este vorba in special de dreptul la libera circulatie si dreptul de stabilire in alte tari ale Uniunii.

Tot in 2010, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene ca 2013 sa devina Anul european al cetateniei, pentru a relansa dezbaterile privind cetatenia UE si pentru a-i informa pe cetatenii Uniunii despre drepturile care le revin.

Context politic

Anul european al cetatenilor 2013 are loc intr-un moment important :

• cu doar un an inaintea alegerilor europene din 2014: Anul european vine in completarea eforturilor depuse de institutiile europene si de tarile UE pentru a aduce in prim-plan drepturile de vot al populatiei din UE si pentru a incuraja cetatenii sa participe la vot
• cea de-a 20-a aniversare a cetateniei UE: conceptul este inscris in Tratatul de la Maastricht privind UE, care a intrat in vigoare in 1993
• publicarea editiei din 2013 a Raportului privind cetatenia UE: in acest raport vor fi analizate situatiile in care unele persoane sunt impiedicate sa-si exercite drepturile care le revin in calitate de cetateni europeni si sunt propuse actiuni menite sa solutioneze aceste obstacole
• Anul european al cetatenilor este el insusi menit sa evidentieze avatantajele pe care cetatenia UE le ofera cetatenilor, consumatorilor, rezidentilor, studentilor, lucratorilor sau reprezentantilor politici
• implicarea publicului general este cruciala: asa cum a declarat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, in discursul sau din 2012 privind starea uniunii,  „Vremurile in care integrarea europeana se facea cu consimtamantul implicit al cetatenilor au trecut. Europa nu poate fi tehnocrata sau birocratica. Nici macar diplomatica. Europa trebuie sa fie din ce in ce mai democratica.” Avand in vedere provocarile de ordin economic si financiar cu care se confrunta statele membre ale UE, este necesar, mai mult ca niciodata, sa responsabilizam cetatenii europeni si sa consolidam dimensiunea cetateneasca a Uniunii. Implicarea fiecaruii cetatean european la nivelul comunitatii si societatii de care apartine, pe plan local, regional, national sau european, este esentiala pentru mentinerea unei vieti democratice solide si pentru viitorul UE.

Mai multe detalii despre drepturile ca cetatean european puteti citi AICI si AICI.

31 Noiembrie 2013

Aspecte concrete, probleme uzuale şi soluţii practice –

ediția a VII-a

LECTORI:
Eugen TEODOROVICI    – Ministrul Fondurilor Europene
Dominic DUMITRU          – Director General UCVAP
Adela VOICU                 – Șef Serviciu – Serviciul Autorizare POR
Florentina DRĂGAN        – Consilier de soluționare și membru în colegiul CNSC
Corneliu BURADA          – Expert achiziţii publice
Violeta ȘTEFĂNESCU     – Expert jurist şi expert achiziţii publice
Cezarina FĂLAN            – Expert jurist şi expert achiziţii publice

*La eveniment vor participa și reprezentanți din cadrul ANRMAP
**Toţi invitaţii au confirmat participarea

ORAR :
09:00 – 09:30 – Welcome coffee
09:30 – 12:00 – SESIUNEA I (Dezbateri)
12:00 – 13:00 – Lunch break
13:00 – 15:15 – SESIUNEA II (Dezbateri)
15:15 – 15:30 – Coffee break
15:30 – 17:00 – SESIUNEA III (Dezbateri)
Evenimentul îşi propune dezbaterea şi clarificarea celor mai importante aspecte referitoare la achiziţiile publice.

8 noiembrie 2013 | Brașov, Hotel Aro Palace

Pliant conferinta_Achizitiile publice in Romania_Brasov

Formular inscriere Conferinta AP

Spicuim din tematicile propuse a fi dezbătute :

I Cele mai recente modificări în domeniul achiziţiilor publice :

• Modificările preconizate în cazul legislaţiei Uniunii Europene – noile directive în domeniul achiziţiilor publice.
• Modificările aduse legislaţiei naţionale: OUG nr. 34/2006, modificările preconizate ale HG. nr. 925/2006.
• Sistemul achiziţiilor publice în România. Comunicarea interdepartamentală şi interinstituţională în procesul de achiziţie publică.
• Detalierea rolului ANRMAP, UCVAP, CNSC, precum şi a instanţelor judecătoreşti.
• Rolul ANRMAP, ordine, instrucţiuni, notificări:
– Instrucţiuni privind modalitatea de aplicare a prevederilor anumitor articole din OUG nr. 34/2006 – art. 19, art. 188 alin (2) lit. d), art. 188 alin. (3) lit. c), art. 28 alin. (7), art. 28 alin. (2^1)
• Planificarea achiziţiilor publice.
• Estimarea valorii unui contract de achiziţie publică. Privire specială asupra contractelor de lucrări : modul de calcul al diverselor si neprevăzutelor. Impactul asupra art. 122 lit. i) si 252 lit. j).
• Clarificare sau erată ? Criterii de alegere şi consecinţe practice.
• Subcontractarea – dispoziţii legale, limite, situaţii practice.
• Conflictul de interese – reglementări şi modalitate de aplicare.

II Elemente nevralgice în procesul de achiziţie publică. Riscuri şi contestaţii :

• Managementul riscurilor în achiziţiile publice: riscuri identificate în planificarea achiziţiilor publice, în cadrul procedurii de atribuire şi în derularea contractelor de achiziţii publice.
• Rolul ANRMAP (monitorizare). Aplicarea sancţiunilor.
• Rolul UCVAP – Contribuţia UCVAP la buna derulare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică – scop preventiv, corectarea erorilor în timp real, criterii, norme. Rolul observatorilor UCVAP şi asumarea răspunderii autorităţii contractante.
• Rolul CNSC. Contestaţiile. Situaţii practice. Mod de soluţionare. Sancţiuni.

III Achiziţiile publice derulate în cadrul proiectelor cofinanţate din fonduri europene

• Răspunderea pentru corecţiile financiare aplicate în cadrul proiectelor cofinanţate din fonduri europene din cauza achiziţiilor publice derulate în mod defectuos.
• OG nr. 14 şi 15/2013 – cazuri de suportare de la bugetul de stat a corecţiilor financiare.
• Achizițiile efectuate de beneficiarii privati de fonduri europene.
• Nereguli şi fraude, abateri şi infracţiuni.

N.A. Cartea ”Achizițiile Publice în România” dar și ”Ghidul Finanțărilor Europene – de la idee la proiect” asigură plus valoarea evenimentului și face diferența !

This gallery contains 1 photo.

Miercuri, 23 Octombrie 2013, Sursa : Ministerul Fondurilor Europene

Granturi SEE pentru conservarea patrimoniului cultural şi natural, respectiv pentru promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața profesională și cea privată

Alte două noi programe prin care România va atrage granturi SEE, au fost semnate în data de 22 octombrie a.c. de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Cele două programe sunt :

„Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, respectiv

„Promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața profesională și cea privată”,

iar valoarea cumulată a granturilor se ridică la aproximativ 23 milioane de euro.

Prin programul „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural” sunt alocate României granturi în valoare de peste 16,47 milioane de euro. Prin acest program urmează să fie finanţate proiecte care vizează restaurarea, renovarea şi protejarea patrimoniului cultural, respectiv dezvoltarea comunităţilor locale şi asigurarea unor mijloace de trai sustenabile din punct de vedere economic prin revitalizarea patrimoniului natural şi cultural.

În cadrul programului este prevăzut pentru finanțare și un proiect predefinit cu o valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro, gestionat de Muzeul Astra din Sibiu. Programul este implementat de Ministerul Culturii, iar în perioada de implementare a programului vor fi lansate mai multe cereri de proiecte.

În acelaşi timp, prin programul „Promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața profesională și cea privată” sunt alocate României granturi în valoare de peste 5,3 milioane de euro. Granturile alocate prin intermediul acestui program vor fi utilizate pentru finanțarea de proiecte care vor promova egalitatea de gen şi echilibrul între viaţa profesională şi cea privată.

Programul va fi implementat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Potrivit estimărilor, apelul de proiecte urmează să fie lansat în trimestrul IV al acestui an.

Până în prezent au fost semnate 15 programe din cele 22 prin care România beneficiază de granturi SEE şi Norvegiene. Valoarea granturilor alocate României în perioada 2009-2014 este de aproximativ 306 milioane de euro. Aceste finanţări vor susţine implementarea de proiecte în domenii precum justiţie şi afaceri interne, protecţia mediului, cercetare, sănătate, cultură, societate civilă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale pentru populaţia roma.

Context:

Prin Acordul pentru Spaţiul Economic European (SEE), trei dintre ţările AELS – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, fac parte din piaţa internă europeană şi contribuie la dezvoltarea socială şi economică prin intermediul granturilor SEE şi norvegiene, de care beneficiază 15 state membre din estul, centrul și sudul Uniunii Europene.

Norvegia este principalul stat donator, contribuind cu 97% din totalul finanţărilor. Obiectivele majore ale granturilor SEE şi norvegiene sunt reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European, respectiv întărirea relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi cele beneficiare.

În perioada de finanţare 2004-2009, România a avut alocate granturi cu o valoare de aproximativ 100 milioane de euro pentru proiecte în domenii cheie precum protecţia mediului, producţia sustenabilă, sănătate şi îngrijirea copilului, conservarea patrimoniului cultural şi dezvoltarea societății civile.

Un număr de 65 de proiecte specifice şi peste 100 de proiecte dezvoltate de ONG-uri au fost implementate, rata de absorbţie ajungând la 85%.

Pentru mai multe detalii referitoare la granturile SEE şi norvegiene, vă rugăm să vizitaţi www.norvegia.ro, www.eeagrants.org, www.eeagrants.ro sauwww.norwaygrants.ro.

This gallery contains 1 photo.

18 Octombrie 2013, Autor : Av. Bianca Beloo, sursa : VASS Lawyers

Solicitarea de clarificari reprezinta, cu siguranta, unul dintre mijloacele pe care legislatia achizitiilor publice le pune la dispozitia autoritatilor contractante pentru evaluarea ofertelor depuse in cadrul procedurilor de atribuire.

Astfel, comisia de evaluare este cea care are posibilitatea de a decide in ce cazuri uzeaza de acest drept si care sunt clarificarile/completarile pe care doreste sa le solicite.

De multe ori, in practica, deciziile comisiei de evaluare sunt insa susceptibile de a denatura scopul insusi al solicitarii de clarificari, ofertantii confruntandu-se fie cu exercitarea abuziva a acestui drept, fie cu neexercitarea lui in mod nejustificat.

Pornind de la dispozitiile legale si de la situatiile intalnite in practica, vom analiza in continuare in ce masura dreptul comisiei de evaluare de a solicita clarificari ofertantilor poate deveni o obligatie si care sunt limitele in care poate fi exercitat. Ne vom opri totodata, in finalul articolului, asupra remediilor pe care ofertantii le au la indemana pentru a corecta comportamentul arbitrar al autoritatilor contractante.

OBLIGATIA AUTORITATII CONTRACTANTE DE A SOLICITA CLARIFICARI

Art. 201 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 face vorbire despre dreptul autoritatii contractante de a solicita clarificari/completari ale documentelor prezentate de ofertanti. In mod similar, art. 35 din H.G. nr. 925/2006 stipuleaza acelasi drept al comisiei de evaluare, in timp ce tonul art. 78 devine usor imperativ atunci cand uziteaza sintagma “comisia de evaluare stabileste” care sunt clarificarile si completarile formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecarei oferte.

Prevalandu-se de terminologia folosita de legiuitor, in practica, nu putine sunt situatiile in care autoritatile contractante invoca dreptul, iar nu obligatia de a solicita clarificari atunci cand decid in mod arbitrar sa excluda anumiti ofertanti din cadrul procedurii de atribuire.

Un asemenea comportament al autoritatii contractante este insa contrazis de jurisprudenta constanta a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor. Astfel, Consiliul a subliniat in nenumarate cazuri atat obligatia comisiei de evaluare de a stabili care sunt clarificarile si completarile formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecarei oferte, cat si obligatia autoritatii contractante de a nu respinge oferta inainte de a solicita aceste clarificari. Cu titlu exemplificativ, C.N.S.C. a retinut incalcarea legislatiei achizitiilor publice prin nesolicitarea de clarificari in urmatoarele situatii:

• nu s-a recunoscut un document in limba engleza care atesta indubitabil indeplinirea cerintei de calificare si nu s-au solicitat in temeiul prevederilor art. 201 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, daca a existat vreun dubiu, o traducere a documentului in cauza [1];
• in anexa la propunerea financiara si in propunerea tehnica au fost mentionate procente diferite de produse derivate ce urmeaza a fi furnizate, iar autoritatea contractanta a stabilit neconformitatea ofertei fara a lamuri inainte o astfel de neclaritate [2];
• a existat o inadvertenta intre tipul produsului ofertat mentionat in oferta tehnica si tipul produsului mentionat in adresa furnizorului anexata la oferta, ceea ce ar fi trebuit sa determine autoritatea contractanta sa solicite clarificari, imediat ce a sesizat inadvertenta [3].

Se poate concluziona astfel cu certitudine ca, ori de cate ori exista neclaritati, dreptul comisiei de evaluare de a solicita clarificari se transforma intr-o veritabila obligatie, impusa de diligenta de care aceasta trebuie sa dea dovada in evaluarea ofertelor.

LIMITELE DREPTULUI DE A SOLICITA CLARIFICARI

In aceeasi ordine de idei, autoritatea contractanta nu poate solicita prin clarificari orice informatii si/sau documente suplimentare. Asa cum rezulta din prevederile art. 201 din O.U.G. nr. 34/2006, scopul solicitarii de clarificari este bine determinat: demonstrarea indeplinirii cerintelor stabilite prin criteriile de calificare si selectie sau demonstrarea conformitatii ofertei cu cerintele solicitate. Prin urmare, solicitarea de clarificari este subordonata prevederilor documentatiei de atribuire, neputand adauga la cerintele deja stabilite prin aceasta. Cu alte cuvinte, comisia de evaluare nu este indreptatita sa solicite ofertantilor clarificari ce nu isi gasesc corespondent in cerintele documentatiei de atribuire, pentru a crea in mod artificial premisele respingerii acestora.

Din jurisprudenta Consiliului in materie de solicitari de clarificari excesive si abuzive, spicuim un exemplu interesant [4]. O autoritate contractanta a solicitat in completarea listei privind principalele utilaje, echipamente, mijloace fixe si laboratoare propuse ca fiind necesare pentru prestarea serviciilor de transport, detalierea modului in care se va asigura prestarea serviciilor cu utilajele prezentate in oferta. Analizand modul de elaborare a cerintei de calificare, Consiliul a retinut faptul ca aceasta a dorit prezentarea exclusiv a unei declaratii referitoare la echipamentele tehnice, respectiv Formularul F14, fara sa impuna vreo alta cerinta cumulativa, cum ar fi detalierea modului in care se va asigura prestarea serviciilor. Astfel, C.N.S.C. a constatat ca autoritatea contractanta a elaborat o cerinta simplista/generalista, ofertantul a depus documentele de calificare in conformitate cu cerintele din documentatia de atribuire, iar autoritatea contractanta a dat dovada de un formalism exagerat, conducand astfel la modificarea cerintei de calificare stabilite in documentatia de atribuire.

O a doua limitare pe care o cunoaste in mod firesc dreptul de a solicita clarificari se regaseste la alin. (2) al art. 201. In cazul in care solicita clarificari/completari, autoritatea contractanta trebuie sa aiba grija sa nu determine aparitia unui avantaj evident in favoarea unui ofertant/candidat.

REMEDIUL AFLAT LA DISPOZITIA OFERTANTILOR   

Impotriva unei solicitari de clarificari formulate in mod abuziv sau a respingerii ofertelor pentru ambiguitati ce ar fi putut fi lamurite, operatorii economici pot formula contestatie in termenul legal.

In ipoteza formularii contestatiei impotriva solicitarii de clarificari, obligatia ofertantului de a transmite raspunsul sau la clarificare in termenul stabilit de autoritatea contractanta nu subzista. Sanctiunea corespunzatoare constand in respingerea ofertei ca neconforma pentru lipsa raspunsului la clarificari prevazuta de art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 nu este, asadar, aplicabila. In acelasi sens este si practica C.N.S.C., conform careia operatorul economic devine debitorul obligatiei de a raspunde solicitarii de clarificari in masura in care nu a atacat-o cu contestatie.

In pofida celor de mai sus, exista insa si autoritati contractante care “profita” de astfel de contestatii pentru a respinge ofertele contestatoarelor ca neconforme in temeiul art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006. Apreciem un asemenea comportament al autoritatilor contractante drept inadmisibil, in cazul transmiterii clarificarilor de catre ofertant nemaijustificandu-se formularea contestatiei. In definitiv, legalitatea unei solicitari de clarificari nu se raporteaza la posibilitatea ofertantului de a formula un raspuns fata de aceasta, ci la prevederile documentatiei de atribuire.

Concluzionand, dreptul autoritatii contractante de a solicita clarificari nu poate fi exercitat in mod discretionar. Acesta cunoaste limitari impuse atat de dispozitiile legale, cat si de prevederile documentatiei de atribuire intocmite de insasi autoritatea contractanta. Cea mai importanta limitare ramane insa verificarea legalitatii si temeiniciei solicitarii de clarificari, pe care ofertantii o pot exercita prin intermediul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor. Un ofertant vigilent, care cunoaste in profunzime prevederile documentatiei de atribuire pe care si le-a insusit, poate contracara in acest mod un comportament abuziv al autoritatii contractante, asigurandu-se ca verificarea ofertei sale se va efectua prin prisma aceleiasi documentatii de atribuire pe care a avut-o in vedere la elaborarea acesteia.

[1] Decizia C.N.S.C. nr. 2059/214 C10/1795, 1921, 2005 din data de 14.06.2013

[2] Decizia C.N.S.C. nr. 3917/C4/4412 din data de 31.10.2012

[3] Decizia C.N.S.C. publicata in BO2010_0614

[4] Decizia C.N.S.C. nr. 2158/C2/2096 din data de 20.06.2013