Premierul Victor Ponta a declarat marţi că intenţionează să desfiinţeze Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor, motivând că acesta a fost de multe ori o ‘frână inutilă în desfăşurarea normală şi rapidă a soluţionării contestaţiilor.

‘Pentru că s-a dovedit în aceşti ani o frână inutilă, de multe ori, în desfăşurarea normală şi rapidă a soluţionării contestaţiilor şi, pentru că nu vreau să vorbesc fără probe, de foarte multe ori a fost şi altceva decât o frână, a fost încă o strecurătoare pe unde trebuiau să mai câştige cei de pe locul cinci.

Finalul este acelaşi – se merge în instanţă şi dacă pe aceiaşi bani putem să finanţăm o secţie specială la Tribunalul Bucureşti formată din judecători care judecă rapid toate contestaţiile şi nu mai stăm şapte luni, zece luni, un an, doi, ci într-o săptămână-două nişte judecători soluţionează contestaţiile, spun cine are dreptate, cine nu are cred că este de zece ori mai bine’, a explicat premierul înainte de şedinţa USL întrebat de ce intenţionează să desfiinţeze Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor.

This gallery contains 1 photo.

17 Martie 2013, Autor : Ovidiu Slimac

Deşi s-a născut în Oltenia, prin testamentul scris în anul 1940, cerea să fie înmormântat “la poalele Tâmpei, pe o alee între brazi, undeva mai deoparte. Prietenii mei de la Braşov îmi vor găsi locul. Tache Ionescu la poalele Bucegilor,  eu la picioarele lui, la poalele Tâmpei … Aparţin Bisericii Ortodoxe Române”, scria Nicolaie Titulescu în testament.

În ciuda dorinţei exprese de a fi înmormântat la Braşov, timp de cinci decenii, corpul său neînsufleţit a rămas în Franţa, de unde a fost adus la Braşov, abia în anul 1992.

“Ne-am adunat astăzi ca să cinstim memoria lui Nicolae Titulescu, ilustrul bărbat de stat şi una din figurile cele mai proeminente ale intelectualităţii neamului nostru.”

Aşa şi-a început discursul său, proeminentul om al bisericii şi deopotrivă a culturii neamului românesc, custodele Muzeului “Prima Şcoală Românească”, excelenţa sa, părintele Nicolae Olteanu.

În răstimpul de când se odihneşte aici, domnia sa Nicolae Titulescu, an de an, tot mai puţini sunt aceia care se îngrijesc în a aduce cu ei o floare, ori un gând cald amintirii acestui puternic gânditor al neamului românesc şi aceasta doar împrejurul datei comemorării lui.

Ciudat nici aceasta nu se ma întâmplă la data certificată de istorici ci undeva pe lângă ea, cu o zi ba chiar cu două înainte.

Voi reveni cu amănunte de la acest eveniment şi închei acum, prin a vă adresa o întrebare : De ce se doreşte a se uita istoria neamului nostru prin reducerea până la zero a importanţei datorate iluştrilor înaintaşi care au făcut istorie şi pe care citez din acelaşi discurs : “idealul integralităţii noastre etnice i-a încălzit mai mult şi în slujba căruia s-a pus cu un devotament mai presus de elogiu” ?

Duminică, 17 Martie 2013, Sursa : Ştiri.ro

16 Martie 2013, Autor : Alexandra Pele, Sursa : Gândul

Domnul Ionescu are un salariu brut de 3.000 de lei şi, în principiu, este mulţumit pentru că suma este cu peste 40% mai mare decât medie naţională, de numai 2.100 de lei.

Înainte însă de a-şi putea cheltui leafa, el ştie că trebuie să dea nişte bani la stat, pentru pensie, sănătate şi şomaj. Din cei 3.000 de lei, contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale, al asigurărilor sociale de sănătate şi al Fondului de Şomaj reprezintă circa 500 de lei. Rămâne deci cu 2.500 de lei, dar, această sumă se impozitează, conform legii, cu 16%.

  După ce i se reţin diferitele contribuţii şi impozite, Ionescu  – un nume generic pentru oricare dintre milioanele de români salariaţi –  se întoarce acasă cu 2.100 de lei. Locuind într-un apartament cu două camere şi circa 50 de metri pătraţi, situat în zona B din Capitală, contribuabilul ştie că va trebui să achite un impozit de circa 120 de lei aşa că, fiind precaut, pune deoparte lunar câte zece lei. Pentru maşina din parcare, un Logan cu o capacitate cilindrică de 1.600 mai pune deoparte încă 5 lei pentru că impozitul îi vine cam 64 de lei pe an.

  De-abia apoi îşi poate calcula şi organiza restul cheltuielilor. După ce îşi face cumpăraturile şi plinul la maşină, Ionescu îşi plăteşte întreţinerea, curentul, cablul şi factura la internet. Constată cu această ocazie că din sumele achitate, 24% se duc tot la stat, sub formă de TVA.

  Practic, din salariul său de 3.000 de lei, aproape jumătate, respectiv 1.420 de lei ajung într-o formă sau alta în vistieria statului, fie că este vorba despre contribuţii la pensie, sănătate şi somaj, fie că este vorba despre taxe,TVA sau impozite, potrivit calculelor gândul.

  Analiştii avertizează că în ciuda nivelului foarte ridicat al taxelor şi impozitelor din România, orice relaxare fiscală ar putea stârni “o revoluţie” deoarece scăderea încasărilor ar însemna mai puţini bani pentru plata pensiilor şi a altor ajutoare sociale de care depind numeroase categorii de persoane.

Totodată, evoluţiile demografice, care arată că tot mai mulţi vârstnici depind de tot mai puţini salariaţi, nu creează pe termen scurt condiţiile necesare reorganizării sistemului de impozitare.

“Deşi s-a discutat despre reducerea acestor contribuţii este aproape imposibil să schimbi sistemul (fiscal n.r.) fără a provoca o revoluţie. Prea multe categorii sociale depind de structura actuală a bugetului. Este o necesitate a economiei să regândim sistemul de impozite şi taxe, însă trebuie să conştientizăm faptul că acesta reflectă nişte cauze structurale, demografice, care sunt imposibil de modificat şi care se înscriu într-un trend ce nu poate fi combătut cu măsuri ad-hoc”, a declarat pentru gândul analistul economic Aurelian Dochia.

În opinia sa, povara pensiilor şi a ajutoarele sociale, dar şi a sistemului de sănătate va continua să crească.

Cum va arăta populaţia României în 2060

Structura demografică a României se va modifica semnificativ în următorii 50 de ani, arată un studiu realizat anul trecut de Expert Forum cu sprijinul mai multor specialişti din domeniu printre care şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Mai exact, vârstnicii (persoanele peste 65 de ani) vor reprezenta 35 % din populaţie în 2060, dublul faţă de ponderea actuală de 17 %, în timp ce populaţia de vârstă activă (20-64 de ani) va scădea ca pondere în populaţia totală de la 67 % la 56 %.

  La nivel european, “de la un număr de patru persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, se ajunge la două persoane de vârstă activă care vor susţine o persoană de peste 65 de ani. Aceste schimbări devin şi mai dramatice la nivelul anumitor ţări, care se vor confrunta cu dezechilibre demografice mult mai accentuate, în special fostele ţări comuniste. Polonia, Letonia şi România, alături de Slovacia şi Bulgaria, vor avea rate de dependenţă a vârstnicilor între 65-70 %”, se arată în raport.

Impozitarea muncii este însă o povară şi pentru angajatori, care achită, la rândul lor contribuţii sociale. Astfel, dacă pentru un salariu brut de 3.000 de lei contribuabilul are de plătit la stat aproape 900 de lei, costurile angajatorilor sunt de încă 840 de lei.

Suma de mai sus reprezintă, pentru salariul etalon de 3.000 de lei, CAS, 20,8 % (624 de lei), CASS, 5,2 % (156 de lei), contribuţia la şomaj, 0,5 % (15 lei), contribuţia la Fondul de Concedii şi Indemnizaţii 0,85 % (26), contribuţia la Fondul de Garantare al Plăţii Creanţelor Salariale, 0,25 % (8 lei), contribuţia la Fondul de Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, 0,4 % (12 lei).

Practic, pentru a-i putea acorda angajatului un salariu de 3.000 de lei, costul total al companiei este de 3.840 de lei.

România colectează mai puţin din taxe decât statele cu impozite mai mici

Cu toate că nivelul taxelor, impozitelor şi contribuţiilor din România este mai ridicat decât cel din alte state europene, gradul slab de colectare al acestora face ca veniturile bugetului pensiilor de stat sau ale bugetului asigurărilor de sănătate să fie insuficiente pentru plata pensiilor şi ajutoarelor sociale, fiind nevoie de credite bugetare pentru a acoperi diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile efective.

“Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare slabă a acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată”, se arată în cel mai recent raport anual al Consiliului Fiscal, organism creat la cererea expresă a FMI pentru a monitoriza politicile fiscal-bugetare ale Guvernului României.

Spre exemplu, în 2011, România a colectat din TVA venituri în valoare de 8,4 % din PIB, la fel ca Estonia, în condiţiile în care nivelul TVA din România este cu patru puncte procentuale mai mare decât cel din Estonia. Totodată, în Bulgaria s-a colectat chiar mai mult din TVA, respectiv 8,6 % din PIB în 2011, în condiţiile în care taxa percepută pe valoare adăugată este de 20 %.

“În ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale plătite de angajaţi şi de angajatori, veniturile bugetare încasate în anul 2011 au fost de 8,3 % din PIB, cu mult mai mici decât în Cehia (13,1 % din PIB) şi Ungaria (12,3 % din PIB), cu toate că ratele legale de contribuţii erau relativ similare, Slovenia (13,6 %), Estonia (11,4 % din PIB), Lituania (9,5 %), Polonia (9,1 %) şi Letonia (8,6 %), unde ratele legale de contribuţii sociale erau semnificativ mai mici decât în România”, se mai precizează în raportul Consiliului.

Cât a încasat statul în 2012 din taxe şi impozite

În 2012, statul a încasat impozite pe profit, salarii, venit şi câştiguri de capital în valoare de 32,7 miliarde de lei. În jur de 21 de miliarde de lei, circa 3,6 % din PIB, reprezintă încasările din impozitul pe salarii şi profit.

La bugetul asigurărilor sociale angajatorii şi angajaţii au vărsat anul trecut circa 35,5 miliarde de lei. Suma s-a dovedit însă insuficientă, valoarea totală a pensiilor plătite în 2012 ridicându-se la peste 48 de miliarde de lei.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj s-au strâns circa 1,3 miliarde de lei şi s-a cheltuit peste un miliard de lei, iar la Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate veniturile au fost de 14,9 miliarde de lei, iar cheltuielile de 18 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte încasările din taxe locale, anul trecut, administraţiile financiare din teritoriu au colectat suma de 4 miliarde de lei din impozitul pe proprietate.

Pe ce îşi cheltuiesc românii banii

Salariul reprezintă circa jumătate din veniturile unei gospodării, în timp ce un sfert sunt constituite din prestaţiile sociale, respectiv pensii, indemnizaţii, şomaj şi alte ajutoare sociale, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Pe de altă parte, a doua cea mai mare cheltuială a unei gospodării este plata impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor şi taxelor.

În a doua parte a anului trecut, cheltuielile medii lunare ale unei gospodării erau de circa 2.214 lei, respectiv 771 de lei pe persoană.

O mare parte dintre acestea o reprezentau cheltuielile de consum, respectiv banii alocaţi pentru mâncare (42 %), utilităţi (15 %), băuturi alcoolice şi tutunul (7,6 %) sau transport (6,4 %).

Reducerea CAS, prioritatea executivului în 2014

Consultanţii financiari sunt de părere că reducerea nivelului contribuţiilor sociale ar atrage investiţii străine şi ar genera creştere economică.

“Diminuarea costurilor muncii prin scăderea contribuţiilor sociale ar putea fi un scop pentru anul 2013. Această măsură are foarte mari şanse să genereze investiţii străine, ca urmare poate duce la creştere economică”, a declarat Dan Schwartz, managing partner al firmei de consultanţă şi audit RSM Scot, citat de Mediafax.

Măsura a fost inclusă în programul de guvernare al cabinetului Ponta II pentru perioada 2013-2016, unde se prevede o diminuare a CAS-ului plătit de angajatori cu 5 puncte procentuale.

Reducerea fiscalităţii pentru angajator va deveni o prioritate pentru bugetul din 2014, a afirmat Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, la Gândul LIVE.

“Cred că trebuie să fim cu toţii de acord că nu se pot face toate în aceleaşi timp : şi să tai TVA-ul şi să tai CAS-ul. Nici în programul de guvernare, fără a face politică, nu se spune că le vom face de la 1 ianuarie 2013, ci pe un interval de patru ani. Eu pot să vă spun de pe acum că prioritatea bugetului pe 2014 va fi reducerea CAS-ului”, a precizat Voinea.

PENTRU LOTUL 2 AL AUTOSTRĂZII TIMIŞOARA-LUGOJ, PROIECT DE 138 MIL. EUR

15 Februarie 2013, Sursa : Vass Lawyers

VASS Lawyers a reprezentat cu succes firma S.C. SELINA S.R.L. in contestarea rezultatului procedurii de atribuire privind contractul de achizitie publica „Proiectare si Executie Autostrada Timisoara – Lugoj, Lot 2”, organizata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale S.A. (C.N.A.D.N.R.). Contractul are o valoare estimata de 138 milioane Eur.

S.C. SELINA S.R.L. este unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata constructiilor din vestul tarii si, in calitate de lider al asocierii S.C. SELINA S.R.L. – DOPRASTAV a.s. – S.C. SODI CONSTRUCTII S.R.L., a atacat comunicarea C.N.A.D.N.R. nr. 92/194/04.01.2012, prin care i s-a adus la cunostinta faptul ca oferta sa a fost exclusa din procedura. VASS Lawyers a demonstrat in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (C.N.S.C.) conformitatea ofertei cu documentatia de atribuire si, prin urmare, indeplinirea criteriilor de calificare, obtinand o decizie favorabila clientului sau.

De altfel, C.N.S.C. a respins ca nefondata si cererea de interventie depusa de S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L., asociere a carei oferta a fost declarata castigatoare de autoritatea contractanta C.N.A.D.N.R.

In urma acestui demers, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a admis contestatia formulata de VASS Lawyers, in numele asocierii S.C. SELINA S.R.L. – DOPRASTAV a.s. – S.C. SODI CONSTRUCTII S.R.L., dispunand anularea rezultatului procedurii, privitor la excluderea ofertei contestatoarei si la desemnarea ofertei castigatoare. C.N.A.D.N.R. este astfel obligata sa continue procedura, prin reevaluarea ofertei S.C. SELINA S.R.L. – DOPRASTAV a.s. – S.C. SODI CONSTRUCTII S.R.L. si a ofertei desemnate anterior castigatoare, tinand cont de cele precizate in motivarea deciziei.

Criteriul de atribuire a contractului este pretul cel mai scazut, iar oferta financiara a asocierii S.C. SELINA S.R.L. – DOPRASTAV a.s. – S.C. SODI CONSTRUCTII S.R.L. are, intr-adevar, pretul cel mai mic dintre ofertele admisibile.

16 Martie 2013, Sursa : Societatea Academică Română

Societatea Academică din România (SAR) şi-a prezintat joi 14 martie, Raportul de Analiză şi Prognoză pe anul 2013, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Raportul analizează capacitatea statului român de a gestiona probleme de politici publice pe parcursul anului 2012, precum şi resursele relansării României în anul 2013, în contextul recesiunii economice la nivel european.  La eveniment au participat, printre alţii: Liviu Dragnea, Vicepremier; Liviu Voinea, Ministru Delegat – Ministerul  Finanţelor Publice; Eugen Nicolăescu, Ministru al Sănătăţii; Eugen Teodorovici, Ministru al Fondurilor Europene; Călin Popescu Tăriceanu, Senator PNL; Leonard Orban, fost Ministru al Afacerilor Europene;  Mircea Geoană, Senator PSD;  Gheorghe Ialomiţianu, Deputat PDL; Cristian Pârvan, Secretar General al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România; Daniel Dăianu, profesor SNSPA; Lucian Isar, CA TAROM. Dezbaterea a fost deschisp de Alina Mungiu-Pippidi, Preşedintele SAR, şi Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Cea mai aprigă dispută a constituit-o raportul dedicat relaţiei cu FMI. Conform raportul redactat de expertul SAR, Florin Cîţu, reiese că România nu a pus în aplicare niciuna dintre recomandările FMI şi doar a mimat reforma economică în perioada 2009-2012. Singurul obiectiv atins din acordul cu Fondul a fost deficitul bugetar, dar şi acesta pe seama creşterii datoriilor restante ale statului, atât la nivel central şi local, cât mai ales la nivelul companiilor naţionale, se mai arată în Raportul SAR. În document se concluzionează că majorarea dramatică a acestor arierate, creşterea taxelor, dublarea datoriei publice, precum şi revizuirea în favoarea administraţiei de la Bucureşti a majorităţii ţintelor convenite cu FMI, au făcut creşterea economică prognozată improbabil de atins.

Clientelismul politic şi corupţia reprezintă cea mai mare ameninţare pentru creşterea economică, reiese din Raportul Societăţii Academice din România. Documentul prezintă dovezi pe baza datelor Eurostat, potrivit cărora ţări cu corupţie semnificativă, ca Italia, Grecia sau România, cheltuiesc banii publici pe proiecte discreţionare, în vreme ce domenii cheie pentru dezvoltare, ca Sănătatea şi Educaţia, rămân cronic subfinanţate. Conform datelor statistice, ţările cele mai corupte au cele mai mari investiţii guvernamentale, cel mai mic buget pentru Sănătate şi o rată de colectare a taxelor şi impozitelor semnificativ mai redusă decât în statele unde fenomenul corupţiei se manifestă mai puţin.

Acordurile cu FMI şi Comisia Europeană trebuie finalizate şi înnoite – a spus ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, ca răspuns la concluzia raportului SAR, conform căreia ţara noastră ar trebui să renunţe la un eventual nou acord cu Fondul Monetar Internaţional. Experţii SAR consideră că obiectivele acordurilor de până acum, legate de creşterea economică au fost ratate, iar printr-o nouă înţelegere, nu numai că România nu ar mai avea de câştigat, ci ar putea pierde o parte din posibilii investitori care ar percepe un nou acord ca pe un semn de vulnerabilitate. Liviu Voinea spune, însă, că întreruperea acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale ar avea efecte negative. De exemplu, o creştere a volatilităţii şi a costurilor surselor de finanţare. Liviu Voinea, astfel cum a fost preluat de colegii de la Radio Romania Actualitati: “Alături de îmbunăţirea absorbţiei fondurilor europene, reformele structurale reprezintă principalul motor de creştere economică sustenabil, pe termen mediu, şi, le putem face mai bine, în interiorul acordurilor cu partenerii internaţionali, decât în afara acestor acorduri. Şi, parte din îmbunătăţirea percepţiei imaginii României, în ochii investitorilor străini, se datorează stabilităţii politice şi reformelor, în special pe zona de consolidare fiscală, parte, se datorează şi existenţei acordului cu partenerii noştri internaţionali”. Exista o relaţie direct proporţională între rata de investire a unui guvern şi nivelul coruţiei.

Pesimismul privind performanţa economică este explicat prin barierele administrative, precum timpul necesar pentru plata taxelor şi capacitatea slabă de combatere a corupţiei, potrivit SAR, a carei analiza indică pentru 2013 o creştere a PIB de 1 %, sub prognoza Guvernului, de 1,6 %, au notat jurnalistii de la Mediafax. Potrivit preşedintelui SAR, Alina Mungiu Pippidi, indicatorii non financiari sunt mai relevanţi pentru pesimismul analiştilor, indicând pe rând favoritismul companiilor de către guvernanţi, timpul necesar pentru plata taxelor, sau de a face importuri şi exporturi, capacitatea de combatere a corupţiei, sau transparenţa administraţiei.

În ceea ce priveşte favoritismul, Pippidi a amintit că România se află pe al doilea loc, după Slovacia, cu o notă de 2, dintr-o scală de la 1 la 7. Alina Mungiu Pippidi a arătat că se poate observa o relaţie direct proporţională între rata de investire a unui guvern şi nivelul coruţiei, ceea ce înseamnă că ţările unde statul se implică mai mult în economie, prin proiecte şi investiţii, au şi un grad mai mare de corupţie. România este un exemplu elocvent în privinţa acestui paralelism. O relaţie invers proporţională, mult mai uşor observabilă, se regăseşte şi între parametri birocraţie (traduşi prin timpul necesar pentru diverse acţiuni care ţin de interacţiunea cu autorităţile) – capacitatea de combatere a corupţiei.

De asemenea, raportul anual al SAR reiterează că lipsa de transparenţă favorizează corupţia, relaţia fiind demonstrată de această dată prin comparaţie cu gradul de dotare cu servicii online puse la dispoziţie de autorităţile publice, centrale şi locale. Un studiu al Băncii Mondiale arată şi relaţia directă dintre controlul corupţiei şi rata de absorbţie.

“Cu alte cuvinte, dacă ştiu controlul corupţiei ştiu cât va fi absorbţia”, a spus Alina Mungiu Pippidi.

Un alt clasament care plasează România pe o poziţie foarte slabă este cel al timpului necesar pentru racordarea la reţeaua de electricitate, unde România se află printre ultimele 10 state, dintr-un studiu pe 185 de ţări. Prima recomandare a raportului SAR vizează reducerea barierelor de creştere, prin simplificarea procedurilor administrative cu îmbunătăţirea indicatorilor de impact (timpul de plată a taxelor, import-export), pentru a ajuta economia măcar în zona care nu are contracte cu statul. Pippidi a explicat că nu insistă pe corupţie, întrucât flagelul va fi abordat de către Parchet, instanţe şi ANI, iar fenomenul va fi mult limitat de restricţiile de disponibilităţi. SAR propune şi asumarea unui rol de control mai activ al statului în zona monopolurilor, care trag în jos climatul de afaceri prin servicii de slabă calitate şi comportament abuziv şi al întăririi standardelor europene. De asemenea, este propusă colectarea de statistici de performanţă administrativă corecte pentru a permite o guvernare eficientă.

Despre regionalizare şi cui se datorează diferenţele de dezvoltare Actuala împărţire administrativ-teritorială a condus la creşterea diferenţelor de dezvoltare regională în România, consideră vicepremierul Liviu Dragnea. El a tinut să confirme, astfel, una dintre concluziile Raportului SAR, prezentat ieri. Liviu Dragnea : “S-au constituit trei grupuri de lucru pe lângă Ministerul Dezvoltării. Toate aceste grupuri de lucru lucrează la elaborarea criteriilor care odată definite să fie introduse într-un model matematic şi care să ne dea una sau două sau trei variante posibile de configurare a regiunilor din care să alegem, neuitând obiectivul esenţial al acestui proces şi anume dezvoltarea echilibrată a acestei ţări”. Autorii raportului SAR au susţiut, între altele, că incapacitatea de stabili priorităţile de dezvoltare ale fiecărei regiuni şi lipsa unor garanţii că banii europeni sunt corect folosiţi, încă sabotează o mare parte din impactul pe care îl pot avea aceste fonduri.

Vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a declarat că viitoarele capitale ale regiunilor nu vor fi stabilite în funcţie de care oraş e mai frumos, ci se doreşte ca în fiecare actuală reşedinţă de judeţ să fie câte o instituţie regională.

“În ceea ce priveşte reşedinţele, a fost o mare dezbatere şi probabil că mai este, unde va fi reşedinţa din regiunea nu ştiu care. Şi au început deja dispute, discuţii la televizor, oraşul meu e mai frumos, al tău e mai urât şi aşa mai departe. Nu aşa vor fi stabilite reşedinţele de regiune. În schimb, noi am propus, am lansat o idee în dezbatere şi a început să prindă adepţi. Vrem ca într-o regiune să fie sediul administrativ unde va fi stabilit, în reşedinţa unui judeţ actual, în schimb în fiecare reşedinţă din fiecare judeţ din regiunea respectivă să fie stabilită o instituţie regională, direcţia regională financiară sau aici să fie reşedinţa administrativă sau aici să fie reşedinţa economică”, a afirmat Dragnea la dezbaterea organizată de SAR la Reprezentanţa Comisiei Europene. El a arătat că”se lucrează” la acest model de distribuţie a viitoarelor instituţii regionale. “Să sperăm că va aduce mai multe beneficii, pentru că e important ca fiecare comunitate să aibă sentimentul că are posibilitatea să beneficieze de avantajele regionalizării”, a menţionat el. Dragnea a spus că la nivel local sunt “temeri şi dezbateri” privind şi numărul regiunilor. “Că numărul regiunilor va fi 8, va fi 10, va fi 12, va fi 7 este important, dar nu cu aceasta se începe”, a spus ministrul.

Totodată, ministrul a arătat că nu se va începe reforma regionalizării nici prin desfiinţarea de comune, pentru că aceasta “va speria populaţia”, ci că după 2014 se va încerca o stimulare a formării unor asocieri de trei-patru comune. El a spus că şi în această situaţie se poate merge pe rămânerea în clădirile actuale ale primăriilor de comune ale unor funcţionari care să deservească populaţia, iar în centrul asocierii de comune să fie mutate numai anumite atribuţii ale primarilor actuali. Dragnea a spus şi că se poate merge pe formula alegerii unui singur primar al asocierii de comune, secondat de viceprimarii aferenţi fiecărei comune actuale. “O asemenea organizare administrativă, dacă nu este comunicată cum trebuie, nu va avea suport public. Ce nu are suport public, va fi un eşec”, a subliniat Dragnea.

Ministrul a mai spus că, dacă reforma regionalizării nu va fi finalizată în 2013, o altă nouă oportunitate va fi abia în 2020, deoarece trebuie corelată cu acreditarea la Comisia Europeană a programelor operaţionale, strategiilor şi instituţiilor aferente absorbţiei fondurilor europene pe exerciţiul financiar multianual 2014-2020. El a spus că de la Bruxelles există semnale că regionalizarea trebuie făcută anul acesta sau amânată peste şapte ani. Dragnea a mai argumentat că actuala împărţire a regiunilor de dezvoltare este pe criteriu statistic şi a favorizat clientelismul şi politizarea alocării resurselor financiare. El a spus că modelul cu instituţia regiunii ca nivel suplimentar între Guvern şi administraţia judeţeană este cel optim pentru a asigura un echilibru între nevoia de a genera şi derula proiecte de dezvoltare de anvergură şi cea de a ţine un contact strâns cu comunităţile locale, asigurat în prezent de judeţe.

Teodorovici: Lucrările de extindere a metroului ar putea fi trecute pe finanţare cu fonduri UE.

Jurnaliştii de la Mediafax au remarcat faptul că ministrul Eugen Teodorovici a declarat la dezbaterea organizata de SAR, joi, că extinderea metroului Bucureşti, dar şi segmente de autostrăzi cu finanţare BEI ar putea fi trecute pe finanţare cu fonduri UE, prin cuprinderea ca eligibile în programul operaţional Transport, o decizie a CE fiind aşteptată în următoarele luni. “Discutăm cu Comisia Europeană finanţarea cu fonduri UE a extinderii metroului Bucureşti. Noi am solicitat Comisiei Europene să modificăm POS Transport pentru a include şi transportul urban ca fiind zonă eligibilă. Făcând asta, putem ca toate cheltuielile pentru metrou să le decontăm din bani europeni”, a afirmat Teodorovici, la dezbaterea SAR de la Reprezentanţa Comisiei Europene. El a menţionat că, în principiu, Comisia Europeană s-a arătat favorabilă, însă trebuie modificată structura POS Transporturi, iar decizia finală de la Bruxelles ar putea să vină şi în a doua parte a anului. “Am avut azi o şedinţă puţin mai devreme cu cei de la Transporturi şi i-am rugat ca într-o săptămână – maxim două să am de la ei un document clar, în baza căruia să cer Comisiei Europene această idee”, a spus Teodorovici.

De asemenea, el a spus că, deşi procedura de modificare a POS Transporturi va dura mai mult timp, odată ce va fi convenit cu Comisia Europeană că se acceptă finanţarea, se va putea face finanţarea internă ca pentru un proiect eligibil pe finanţare europeană. Întrebat de ce nu s-a inclus extinderea metroului ca eligibil încă din 2007, Teodorovici a arătat că Bulgaria finanţează metroul din Sofia cu fonduri UE, iar reprezentanţii Guvernului român din 2007 “probabil că nu au avut atunci suficiente argumente”. De asemenea, Teodorovoci a spus că în perioada aprilie-iunie se aşteaptă de la Comisia Europeană şi o decizie privind solicitarea Guvernului român privind includerea în POS Transport şi a altor proiecte pentru segmente de transporturi cu finanţare BEI şi de la bugetul de stat în valoare de 1,9 miliarde de euro. El a menţionat că este vorba despre sectoarele Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Constanţa şi alte “segmente de autostrăzi aflate în derulare”. “Prin acceptarea de către Bruxelles a finanţării acestora cu 85 % s-ar ajunge la rambursări de circa 1,5 miliarde de euro, bani care nu au fost luaţi în calcul la începutul anului”, a spus Teodorovici.

El a mai afirmat că, deşi banii europeni pentru metrou şi celelalte proiecte cu finanţare BEI ar putea veni abia în a doua jumătate a anului, ar fi “ceva fantastic” prin impactul în economie şi la bugetul de stat. În privinţa politicilor statului român in domeniul sanitar Expertul SAR, Sorin Paveliu  susţine că ne aflăm în faţa unui policy failure . „Noi am mers întotdeauna la mica înţelegere, nu am avut o strategie bine formulată, am avut mulţi miniştrii, etc. Pe de altă parte am putut vedea cu ochiul liber ca lucrurile nu merg bine în spitalele publice.” El a prezentat situaţia actuală din sănătate marcată de creşterea susţinută numărului spitalelor private pe de o parte şi de calitatea scăzută a celor publice într-o ţară în care 70 % din populaţie este săracă.

“Toată lumea aplaudă creşterea numărului de speitale private şi ne bucurăm că există investiţii în sănătate, în care băncile au creditat etc. dar ce facem cu ele ? Le lăsăm sa se dezvolte ? Astăzi avem 86 de spitale private acreditate şi încă unele în negocieri cu CNAS. … termenele de la începutul anului aveau substrat. Avem nevoie de spitalele sociale ? Păi cu 70 % populaţie săracă, nu te poţi îndrepta numai către privat. Totuşi, este normal să blochezi accesul acestor spitale private ?”

Paveliu a concluzionat că soluţia este să permitem spitalelor private să intre în competiţia pentru banii publici, dar în acelaşi timp că creştem competitivitatea spitalelor publice. El apeciază că la momentul actual, spitalul public este în concurenţă neloială, inegală cu cele private din cauza guvernanţilor.

Ministrul Sănătăţii,  Eugen Nicolăescu a afirmat că multe dintre recomandarile menţionate în raportul SAR sunt deja spuse public sau fac parte din programul  de reformă şi că raportul este o  „fotografie obiectivă” El a mai spus că prioritatea numărului unul ar trebui sa fie respectul faţă de pacient manifestat în primul rând prin scăderea birocraţiei din sistem, care în loc să scadă a crescut în ultimii ani. O altă problemă importantă, consideră Nicolăescu, este modul în care se utilizează banul public.

Sistemul spitalicesc consumă cei mai mulţi bani ; dacă medicina de ambulator ar funcţiona, numărul pacienţilor şi costurile s-ar micşora (de la 55 %  la 30 % sau 0 % maxim) – e o direcţie de refomă pentru  anul următor.” O ală problemă este şi resursa umană din sector : “30 – 60 % dintre medici pleacă înainte de terminarea programului ; şi numai aprox. 20-30 % din program zilnic al unui medic este realizat. Remedierea acestei situaţii este un obiectiv legislativ important pentru acest an”, a declarat ministrul. Nicolăescu a mai discutat şi despre perspectiva introducerii “pachetului de servicii medicale de bază”, ca fiind singura cale prin care se poate face ordine in sistem. El apeciază că „pachetul nu va fi larg,  dar va fi incadrat intr-un buget solid – fară şpagă şi în condiţii de calitate”. Acest pachet va trebui sa fie insoţit de un pachet suplimentar cu un pachet de asigurări private deductibile din taxele pe venit. Nu se ştie dacă acest pachet va fi obligatoriu sau nu, dar va putea fi accesat de aproximativ 5 milioane de cetăţeni , a precizat Nicolăescu.

14 Martie 2013, Autor : Mădălina Pană

Oportunitatea de a se finanţa din fonduri europene nerambursabile reprezintă o gură de oxigen pentru companiile româneşti, sufocate de lipsa de lichidităţi şi de accesul dificil la credite bancare. Ce alte programe de finanţare gratuită mai au la dispoziţie firmele autohtone şi cum le pot accesa ?

 

Peste 36.000 de proiecte au fost depuse din 2007 până în prezent, pentru obţinerea de fonduri structurale şi de coeziune. Dintre acestea, au fost aprobate 11.445, pentru care Comisia Europeană a efectuat plăţi în valoare de 2,2 miliarde de euro, reprezentând doar 11,5% din cele aproape 20 de miliarde de euro alocate României pentru perioada 2007-2013. Ceva mai bine stăm în cazul fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, unde au fost selectate pentru a primi finanţare nerambursabilă 68.115 de proiecte în sumă de 5,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 77% a fondurilor disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Către beneficiari au fost efectuate plăţi de aproximativ 4,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o absorbţie de peste 54% din sumele alocate de catre Uniunea Europeană prin acest program.

11 Martie 2013, Autor : Răzvan Amariei

Deși se vorbește de descentralizare și de o absorbție mai bună a fondurilor UE, noua împărțire administrativă riscă să fie doar o nouă gaură neagră într-un aparat bugetar și așa stufos.

Primul proiect postdecembrist privind reorganizarea teritorială a României a fost lansat în 2003, de Octav Cozmâncă, pe atunci ministrul administrației publice în cabinetul Năstase. Ideea sa a fost însă respinsă de baronii PSD, care-și simțeau amenințate privilegiile. În vara lui 2011, președintele Traian Băsescu a relansat ideea reorganizării pe baza celor opt regiuni de dezvoltare deja existente.

Procedurile de implementare au fost lansate în dezbatere publică

13 Martie 2013, Autor : Mirela Oprea

Autor : Mirela Oprea