Published on Feb 11, 2013

15 Februarie 2013

This gallery contains 1 photo.

12 Februarie 2013, sursa România Liberă

Fostul preşedinte al CNSRL Frăţia, Marius Petcu, a fost ridicat de poliţişti şi dus în arestul Direcţiei de Cercetări Penale. El urmează să ispăşească o pedeapsă de şapte ani de închisoare.

Fostul lider sindical Marius Petcu a fost condamnat definitiv, marţi, la şapte ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Petcu, fost preşedinte al CNSRL Frăţia, este acuzat că a primit aproape 1,4 milioane de lei de la administratorul unei firme, în schimbul atribuirii unui contract pentru lucrări la un centru din Snagov, potrivit Mediafax.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă, astfel că Marius Petcu urmează să fie încarcerat pentru a executa pedeapsa de şapte ani de închisoare.

Instanţa supremă a admis, cu majoritate, recursul procurorilor numai în ce priveşte încadrarea juridică, menţinând restul deciziei din 22 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Frăţia şi al Federaţiei Sanitas, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de corupţie.

Totodată, doi din cei trei magistraţi din completul de judecată de la instanţa supremă au respins ca nefondat recursul declarat de Marius Petcu.

Unul dintre magistraţii din completul de judecată a avut o opinie separată în cauză, dispunând admiterea recursului procurorilor şi pe cel al lui Petcu, casarea sentinţei din 22 mai 2012 şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

În 22 mai 2012, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Marius Petcu, fost lider al CNSLR-Frăţia şi al Federaţiei Sanitas, la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de corupţie.

Instanţa a menţinut, după rejudecare, pedeapsa de şapte ani de închisoare cu executare dispusă de Tribunalul Bucureşti în 8 decembrie 2011, dar a dispus ca la acuzaţia de luare de mită adusă lui Petcu să fie retrasă forma continuată a infracţiunii.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la instanţa supremă, care marţi a dat o sentinţă definitivă în acest dosar.

Judecătorul Tribunalului Bucureşti arăta, în motivarea deciziei din 8 decembrie 2011, că Marius Petcu este lacom de bani, deşi are o avere impresionantă, este lipsit de scupule şi a avut o atitudine nesinceră, aspecte ce necesită stabilirea unei pedepse exemplare.

Tribunalul a dispus la acel moment ca timp de zece ani după executarea pedepsei Marius Petcu să aibă interdicţie de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice, să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat sau o funcţie sindicală, apreciind că gravitatea faptei acestuia reclamă ca fostul lider sindical să fie îndepărtat din mişcarea sindicală pe durata maximă prevăzută de lege.

Marius Petcu a stat în arest preventiv din 31 martie până în 20 iunie 2011, când a fost eliberat sub control judiciar. Liderul sindical a fost arestat după ce în 24 martie 2011 a fost prins luând mită 40.000 de euro de la Petre Scrieciu, sumă ce ar fi reprezentat o parte din banii ceruţi pentru ca firma omului de afaceri să execute lucrările la un centru pentru sindicate din Snagov.

În 21 aprilie 2011, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Marius Petcu, pentru luare de mită, în formă continuată.

Procurorii au stabilit că, în perioada septembrie 2009 – martie 2011, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, Petcu ar fi primit de la Petre Scrieciu, administratorul unei societăţi comerciale, denunţător în cauză, sume de bani totalizând 1.398.400 lei, în schimbul atribuirii către firma acestuia a unui contract de execuţie lucrări.

Potrivit procurorilor, banii au fost primiţi în mod repetat, câte 87.400 de lei lunar, o rată reprezentând aproximativ 20 la sută din valoarea fiecărei situaţii de lucrări decontate în cadrul contractului care avea ca obiect construirea “Centrului de educaţie, perfecţionare şi recreere – Snagov”.

De asemenea, în 1 februarie, Marius Petcu ar fi primit de la Scrieciu, prin intermediar, un imobil situat în staţiunea Predeal în valoare de 535.165 de lei. Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele tranşe din mită neplătite încă, cele aferente lunilor următoare, sau de a facilita obţinerea de către aceeaşi firmă a unei lucrări viitoare, mai arătau procurorii DNA.

08 Februarie 2013, Autor : Raluca Florescu, sursa : evz.ro

Deblocarea rambursărilor nu rezolvă problema acelor firme care au ajuns în pragul falimentului din lipsă de fonduri, programul fiind blocat luni de zile

Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

 

Zilele trecute, Comisia Europeană (CE) a dat undă verde pentru deblocarea rambursărilor pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). E drept, la câteva luni după ce premierul Victor Ponta anunţase că fondurile erau deja deblocate. CE a menţinut o corecţie de 25% din fonduri, după cum a anunţat ministrul de resort, Eugen Teodorovici.

 

Ce înseamnă anunţul pentru beneficiarii de fonduri? Solicitările de rambursare de fonduri vor putea fi onorate de autorităţi, iar „în zilele imediat următoare vor fi achitate cereri în valoare de 148 milioane de euro”, a comunicat Teodorovici. Mai grav este însă efectul nefast al perioadei de blocare. Fondurile au fost pre-suspendate din cauza suspiciunilor de fraudă, dar şi a unor greşeli la nivel organizatoric, a explicat pentru EVZ ex-ministrul pentru fonduri europene, Leonard Orban.

 

Interviu cu Violeta Simionescu, director asociat in cadrul companiei Integrate Investment si partener la Roland Gareis Consulting.

“Profesionistii sunt cei care trebuie sa dea tonul in achizitii”

Astazi la fel ca si ieri, vremurile par a fi caracterizate prin “criza”, fie ea financiara sau economica, la care se adauga o continua criza politica. Daca insa discutam despre “criza” in contextul provocarilor constante din ultima jumatate de secol, adica cele legate de schimbari climatice si de ritmul epuizarii resurselor naturale – resurse pe care, in fapt, ne bazam activitatea economica si implicit, dezvoltarea sociala si economica – am putea intelege nevoia de reactie si instinctul de supravietuire a sistemelor sociale la contextul descris.

 

In acelasi timp, nu poate trece neobservata conotatia expresiei “business as usual” si faptul ca la nivelul Uniunii Europene continua generarea de politici economice asociate directionarii catre o crestere economica inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, in paralel cu generarea de mecanisme de implementare a acestora, reflectate, spre exemplu prin orientarile integrate adoptate de catre Consiliul European in iulie 2010. Violeta Simionescu, director asociat in cadrul companiei Integrate Investment si partener la Roland Gareis Consulting, cu o experienta de peste 12 ani in domeniul achizitiilor, explica sistemul prin care achizitiile se pot transforma in motoare de crestere economica.

 

Exista diferente majore in modul in care actorii principali din economie ( sectorul public si cel privat) inteleg sa implementeze conceptul de dezvoltare durabila ? 

Majoritatea organizatiilor din sectorul privat si cateva organizatii din sectorul public, inteleg si anticipeaza tendintele care vor configura si contura pietele de viitor si care par a avea un numitor comun: dezvoltarea durabila – sau sustenabilitatea in limbaj accesibil.Evident este insa ca modul de creare a valorii adaugate in termeni “sustenabili” este subiect al prioritatilor definite de un guvern pe de o parte si de sectorul privat pe de alta parte, intr-un context in care nu trebuie sa mai vorbim despre “pasarea” responsabilitatilor ci despre impartirea acestora.

 

Nimeni nu vorbeste insa de o transformare majora, stadiul in Romania fiind inca cel al unei abordari reactive, intelegand prin aceasta fie schimbari in legislatie, generate in marea majoritate a situatiilor de transpunerea directivelor in legislatia nationala, fie comunicarea agresiva a necesitatii utilizarii resurselor in mod eficient. Desi caracterizata ca fiind reactiva, aceasta abordare asigura totusi cadrul pentru o constanta ameliorare a eficientei utilizarii resurselor, si in prima instanta, functie de nivelul de dezvoltare al societatii, crearea de noi piete, stimularea inovarii si crearea de valoare adaugata economica si nu doar financiara. Ceea ce difera insa la nivel national este modul in care sectorul public si privat au inteles sa implementeze conceptul de dezvoltare durabila (sub aspect economic, social si al protectiei mediului).

 

Spre exemplu, in domeniul achizitiilor, sectorul public se rezuma la comunicarea agresiva a necesitatii utilizarii eficiente a fondurilor publice, in timp ce sectorul privat actioneaza efectiv in aceasta directie prin utilizarea de instrumente asociate dezvoltarii durabile, cum ar fi costul pe durata de viata drept criteriu pentru selectarea ofertei castigatoare sau stabilirea de cerinte minime legate de aspecte de mediu sau sociale.

 

Realitatea economica dar si documente ce au stat la baza formularii politicilor economice (ca de pilda “Raportul Monti”) au aratat ca impactul economic, ecologic si social al tranzactiilor de pe piata achizitiilor nu este apreciat la justa valoare, fiind de cele mai multe ori subevaluat si uneori interpretat eronat. Concret, majoritatea surselor de informare pe tema reformei in achizitii publice la nivel european precizeaza faptul ca desi legislatia ofera cadrul necesar realizarii de achizitii publice in mod eficient, la nivel de state membre exista potential pentru imbunatatirea eficientei si administrarii achizitiilor publice.

 

Ce impact au tranzactiile de pe piata achizitiilor publice la nivel comunitar ?

 

Impactul continutului tranzactiilor de pe pietei achizitiilor publice la nivel european din perspectiva economica, sociala si a protectiei mediului este semnificativ. Valoric, volumul tranzactiilor pentru care se publica anunturi de participare la nivelul Uniunii Europene este de 447,03 miliarde euro la nivelul anului 2010 (pentru Romania, volumul valoric este de 7,6 miliarde euro).

 

De aceea pare logica importanta acordata aspectelor ce tin de achizitii sau dezvoltare durabila la nivel de reglementare. Concret, atat achizitiile cat si dezvoltarea durabila inregistreaza o evolutie sistematica sub aspectul reglementarii la nivel european si national. Desigur, trebuie sa facem distinctie intre modificarile legislative care aduc valoare si contribuie la implementarea efectiva de politici economice si concepte de dezvoltare durabila si cele care nu aduc valoare, ci doar creaza “incarcare administrativa”.

 

Exemple de reglementari la nivel european care contribuie la implementarea efectiva a politicilor economice in domeniul dezvoltarii durabile sunt cele legate de sporirea importantei criteriilor sociale si de mediu, introducerea utilizarii costului pe durata de viata drept componenta a criteriului de atribuire, generalizarea comunicarii pe cale electronica in domeniul achizitiilor publice, reducerea sarcinii administrative prin reducerea numarului de documente solicitate operatorilor economici in procesul de achizitie. In paralel, dintre exemplele de reglementari in domeniul achizitiilor publice la nivel national care creaza “incarcare administrativa” amintim limitarea continutului documentatiei de atribuire la anumite aspecte care nu permit implementarea efectiva a conceptului de dezvoltare durabila sau descrierea corespunzatoare a modului de derulare a procesului de achizitii.

Utilizarea achizitiilor publice ca motoare de crestere economica

Este evidenta si dovedita – in practica si in literatura de specialitate – si comunicata ca atare prin cadrul legislativ existent, posibilitatea utilizarii achizitiilor ca instrument de implementare a politicilor economice ce includ componente ce contribuie la asigurarea unei dezvoltari durabile pe termen lung. Astfel, devine vizibil ca pentru o abordare pragmatica in utilizarea achizitiilor drept vehicul de implementare a politicilor economice (la nivel de stat) sau a strategiilor de dezvoltare ce includ componente ale dezvoltarii durabile, sunt necesare cel putin urmatoarele :

 

* Schimbarea modului de abordare in diseminarea conceptelor de achizitii si dezvoltare durabila la nivel national. 

Aceste concepte trebuie privite dincolo de „Monitorul Oficial”, respectiv dincolo de procedurile cuprinse in manualele de achizitii existente la nivelul organizatiilor din sectorul privat, intelegand prin aceasta largirea orizontului de intelegere si aprofundarea rolului achizitiilor. Dincolo de obligativitatea respectarii anumitor reguli in relatia cu piata, achizitiile trebuie abordate din perspectiva unui nou stadiu in evolutia dezvoltarii unui sistem social. Aceasta schimbare de perspectiva este absolut necesara, achizitiile fiind, in fapt, in zilele noastre mijlocul de atingere a obiectivelor stabilite. Practic, achizitiile inseamna modul contemporan de obtinere a resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor unui stat sau a unei organizatii din sectorul privat, utilizand tranzactiile comerciale pentru asigurarea accesului la resurse.

 

* Deplasarea centrului de preocupare a autoritatilor ce reglementeaza tranzactiile comerciale realizate din fonduri publice de la nivel operational la nivel strategic.

Descrierea asociata cu rolul fundamental de formulare la nivel de conceptie, promovare si implementare a politicii in achizitii publice nu trebuie limitata la interventii asupra continutului documentelor asociate achizitiilor sau controlului. Acest rol presupune inainte de toate o abordare pro-activa si o analiza in profunzime a nevoilor autoritatilor contractante in raport cu legislatia in achizitii publice. Mai mult, aceasta presupune inclusiv intelegerea si asumarea rolului „suport” al achizitiilor.

 

* Instituirea unui program educational multidisciplinar pentru personalul implicat in realizarea achizitiilor.

Trecand peste conjunctura actuala si peste masurile stabilite pe termen scurt, trebuie sa admitem ca pe termen lung este nevoie de o recunoastere a ocupatiei de achizitor si de o conturare a unei evolutii in cariera de achizitor (inclusiv la nivel formal) in paralel cu recunoasterea rolului si importantei functiei „achizitii” la nivel de organizatie. Recunoasterea profesiei de achizitor inseamna si acceptarea faptului ca nu poti deveni expert in achizitii in urma unei sesiuni de perfectionare de 4 zile si ca acest mod de abordare nu este unul sustenabil.

In majoritatea statelor exista retele profesionale ale achizitorilor precum si organizatii recunoscute pentru programe educationale de elita in achizitii. De pilda, programul educational CIPS, operativ din primavara 2013 si promovat de catre renumita organizatie britanica Chartered Institute of Purchaising & Supply si partenerii sai – Universitatea Nationala de Aparare „Carol I”, Colegiul National de Aparare, Charles Kendall Group si Integrate Investment – ofera tocmai posibilitatea unei perfectionari la standarde internationale cu toate avantajele care deriva.

 

Este imbucurator faptul ca vestea lansarii la Bucuresti a Centrului de studii CIPS a fost primita cu interes si entuziasm de mediul de afaceri din Romania, semn ca, desi la inceput de drum, aceasta meserie starneste dorinta de specializare in randul profesionistilor romani si a companiilor care sunt gata sa investeasca in viitorul profesional al angajatilor.

 

4 Februarie 2013, sursa : Vass Lawyers

DEPARTAMENTUL PENTRU PROIECTE DE INFRASTRUCTURA SI INVESTITII STRAINE VA COORDONA PROIECTELE DE PPP

 

In M.Of. nr. 33 din data de 15 ianuarie 2013 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 7/2013 privind organizarea si functionarea Departamentului pentru proiecte de infrastructura si investitii straine.

Actul normativ a intrat in vigoare la data de 15 ianuarie 2013 si a abrogat art. 2 din Hotararea Guvernului nr. 1.239/2010 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, precum si pentru aprobarea unor masuri privind reorganizarea Unitatii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

 

Astfel, Departamentul pentru proiecte de infrastructura si investitii straine (denumit in continuare „D.P.I.I.S.”) este organizat si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

 

Acesta va asigura coordonarea proiectelor de infrastructura de interes national, pregatirea, executia si implementarea proiectelor de infrastructura desemnate in competenta sa prin hotarare a Guvernului, precum si coordonarea aplicarii uniforme a politicii Guvernului la nivel central si local in domeniul stimularii, promovarii si implementarii investitiilor straine si al parteneriatelor public-privat.

 

Prin H.G. nr. 7/2013 sunt reglementate, in principal, urmatoarele aspecte :

• functiile principale ale D.P.I.I.S.;
• atributiile principale ale D.P.I.I.S.;
• conducerea D.P.I.I.S;
• structura organizatorica a D.P.I.I.S.;
• finantarea D.P.I.I.S.;
• unitatile aflate sub autoritatea D.P.I.I.S.;
• patrimoniul D.P.I.I.S.

FUNCTIILE PRINCIPALE ALE D.P.I.I.S.

 

D.P.I.I.S. exercita, in conformitate cu reglementarile in vigoare, urmatoarele functii principale :

• functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare si a politicilor Guvernului in domeniul proiectelor de infrastructura de interes national, al investitiilor straine si al parteneriatelor public-private;
• functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice ale Guvernului in domeniul proiectelor de infrastructura de interes national, al investitiilor straine si al parteneriatelor public-private;
• functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura, in domeniile sale de activitate, administrarea proprietatii publice si private a statului;
• functia de reprezentare, prin care se asigura, in domeniile sale de activitate, reprezentarea pe plan intern si extern a Guvernului;
• functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul proiectelor de infrastructura de interes national, al investitiilor straine si al parteneriatelor public-private, precum si in domeniul functionarii entitatilor si organismelor care isi desfasoara activitatea sub autoritatea sa.

ATRIBUTIILE PRINCIPALE ALE D.P.I.I.S. 

 

Cu titlu de exemplu, in realizarea functiilor sale, D.P.I.I.S. indeplineste, printre altele urmatoarele atributii principale in domeniul parteneriatelor public-private :

• asigura indrumarea si monitorizarea partenerilor publici si a investitorilor privati interesati in activitatea de organizare si derulare a unui proiect de parteneriat public-privat, in conditiile legii;
• verifica fiecare anunt de intentie sau alta documentatie complementara transmis/transmisa de catre partenerul public pentru publicare in Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP) si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
• emite catre operatorul SEAP acceptul de publicare pentru anunturile privind parteneriatele public-privat;
• elaboreaza strategia nationala pentru promovarea si implementarea proiectelor de parteneriat public-privat si o supune aprobarii Guvernului;
• urmareste, verifica si raporteaza periodic Guvernului punerea in aplicare a strategiei nationale pentru promovarea si implementarea proiectelor de parteneriat public-privat;
• stabileste si promoveaza proceduri de identificare si realizare a proiectelor de parteneriat public-privat si de sustinere a tuturor partenerilor publici in pregatirea si implementarea proiectelor de parteneriat public-privat;
• constituie si gestioneaza baza de date publica integrata a tuturor proiectelor de parteneriat public-privat;
• actualizeaza si asigura mentinerea si functionarea sistemului de prelucrare, colectare si management al informatiilor si datelor statistice privind derularea contractelor de parteneriat public-privat la nivel central si local;
• asigura promovarea conceptului si proiectelor de parteneriat public-privat;
• elaboreaza, pe baza propriilor analize si verificari, documentele de sinteza referitoare la procesul de derulare a proiectelor de parteneriat public-privat;
• participa, prin reprezentanti, la invitatia partenerilor publici, conform prevederilor legale in vigoare, in cadrul comisiilor de evaluare si negociere constituite in vederea selectiei investitorului privat si a negocierii contractului de parteneriat public-privat;
• identifica si asigura difuzarea la nivel national a celor mai bune practici in domeniul parteneriatului public-privat;
• stabileste contacte si tine legatura pe teme de investitii prin proiecte de parteneriat public-privat cu organisme guvernamentale si nonguvernamentale, precum si cu investitori straini si autohtoni;
• emite recomandari privind structurarea proiectelor de parteneriat public-privat, avand in vedere impactul asupra nivelului creditarii din sectorul public, precum si asupra limitelor de imprumut la nivel national sau local;
• monitorizeaza evolutia procesului de implementare a proiectelor de parteneriat public-privat si coordoneaza actiunile necesare implementarii adecvate a acestora;
• acorda asistenta de specialitate partenerilor publici si investitorilor interesati in toate fazele de derulare a unui proiect de parteneriat public-privat;
• in nume propriu sau in beneficiul unei alte entitati publice, planifica, pregateste, atribuie, negociaza, implementeaza si urmareste derularea contractelor de parteneriat public-privat.

De asemenea, D.P.I.I.S. mai are atributii si in urmatoarele domenii :

• in domeniul sau general de competenta;
• in domeniul proiectelor de infrastructura de interes national;
• in domeniul investitiilor straine.

CONDUCEREA D.P.I.I.S.

 

Conducerea D.P.I.I.S. se exercita de catre ministrul delegat pentru proiecte de infrastructura de interes national si investitii straine, ordonator tertiar de credite.

 

Astfel, ministrul :

• reprezinta institutia in raporturile cu autoritatile publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate;
• indeplineste in domeniile de activitate ale D.P.I.I.S., in mod corespunzator, atributiile generale prevazute de Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor;
• in exercitarea atributiilor ce ii revin, emite ordine si instructiuni;
• in activitatea de conducere a institutiei, este ajutat de un secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului;
• controleaza activitatea D.P.I.I.S. si a entitatilor aflate in coordonarea sau sub autoritatea sa si verifica modul de indeplinire a atributiilor de catre toate compartimentele din structura organizatorica a acestuia si de catre unitatile aflate in coordonarea sau sub autoritatea sa.

STRUCTURA ORGANIZATORICA

 

D.P.I.I.S. dispune de un aparat administrativ propriu, organizat la nivel de directii generale, directii, servicii si birouri si compus din 77 de posturi, exclusiv demnitarii.

Personalul necesar desfasurarii activitatii D.P.I.I.S. este alcatuit din functionari publici si personal contractual, care sunt numiti, respectiv angajati, cu respectarea dispozitiilor legale, in limita numarului maxim de posturi aprobat.

 

UNITATI DE MANAGEMENT AL PROIECTULUI

 

In conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/1999 privind asigurarea unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finantate prin imprumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, inclusiv privind plata specialistilor romani care isi desfasoara activitatea in cadrul unitatilor de management de proiect, aprobata prin Legea nr. 172/2001, cu modificarile ulterioare, D.P.I.I.S. si entitatile aflate in coordonarea sau sub autoritatea sa pot infiinta, organiza si administra unitati de management al proiectului, prin ordin al ministrului.

 

FINANTAREA D.P.I.I.S.

 

Finantarea activitatii D.P.I.I.S. se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

 

UNITATILE AFLATE SUB AUTORITATEA D.P.I.I.S.

 

Unitatile aflate sub autoritatea D.P.I.I.S. sunt prevazute in anexa nr. 2 la H.G. nr. 7/2013. In prezent, singura unitate aflata sub autoritatea D.P.I.I.S. este Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania – S.A.

 

PATRIMONIUL D.P.I.I.S.

 

Patrimoniul D.P.I.I.S. se constituie prin preluarea patrimoniului Unitatii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat si prin preluarea partiala a patrimoniului Centrului Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine.

In termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare Hotararii, se va realiza preluarea personalului de la Centrul Roman pentru Promovarea Comertului şi Investitiilor Straine si de la Unitatea centrala pentru coordonarea parteneriatului public-privat potrivit regimului juridic aplicabil fiecarei categorii de personal, in limita numarului de posturi aprobat.

 

04 Februarie 2013

 

SISAP – Sistemul Informatic de Standardizare a Achiziţiilor Publice – organizează :

Tematica abordată

1. Modificările aduse de OUG nr. 77/27.11.2012 în materia achiziţiilor publice (OUG 34/2006) în vigoare de la 1 ianuarie 2013.

2. Simulare procedură de atribuire OFFLINE şi ONLINE cu fază finală L.E.

Lectori :

– expert achiziţii publice : Bogdan Novăcescu

– expert SISAP : Florin Popovici

 

formular_inscriere Curs SISAP

Mai multe detalii AICI

NOTĂ : 20 de locuri disponibile (2 locuri rezervate – Sindicatul Național al Specialiștilor Experți în Achiziții Publice conform protocolului de colaborare)

30 ianuarie 2013

Please contact me with your email address if you would like a free copy of our Bid Management Solution which is a model which facilitates the identification of areas of weakness, providing you with a guide to up-skilling your staff, resulting in the delivery of an increased success rate in public sector tendering whilst also reducing your costs, increasing your time efficiencies, and providing the data to monitor and manage all areas of your company’s bid performance in a meaningful manner – Tom Callaghan

 

Te rog, scrie-mi adresa ta de e-mail dacă vrei GRATIS o copie a “Bid Management Solution” a firmei Tender Bids Ltd, care este un model ce identifică punctele slabe ale procesului de achiziţie publică, este un ghid pentru slujbaşii din achiziţiile publice şi nu numai, care îţi va arăta cum poţi reduce cheltuielile şi cum să-ţi creşti succesul în acest domeniu, printr-o planificare eficientă şi monitorizarea tuturor aspectelor interdisciplinare, ceea ce te va conduce la o performanţă reală – Ovidiu Slimac