05 Noiembrie 2013, Sursa : Euractiv.ro

Comisionul ilicit este cea mai raspandita forma de frauda la achizitiile publice in proiectele pe fonduri europene derulate in Romania si Spania, releva un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers si Ecorys pentru Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), publicat de HotNews.ro.

This gallery contains 3 photos.

2 Noiembrie 2013, Autor : Mirela Oprea, Sursa : Avocatnet.ro

Toti cetatenii unei tari membre a Uniunii Europene sunt, automat, si cetateni ai UE.

Cetatenia UE vine in completarea cetateniei nationale si confera cateva drepturi importante in plus.

Astfel, drepturile care revin in calitate de cetatean al UE se regasesc in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (articolul 20) si in Carta drepturilor fundamentale (Titlul V).

Articolul 20 (Tratatul privind functionarea Uniunii Europene)

(1) Se instituie cetatenia Uniunii. Este cetatean al Uniunii orice persoana care are cetatenia unui stat membru. Cetatenia Uniunii nu inlocuieste cetatenia nationala, ci se adauga acesteia.
(2) Cetatenii Uniunii au drepturile si obligatiile prevazute in tratate. Acestia se bucura, printre altele, de:

• dreptul de libera circulatie si de sedere pe teritoriul statelor membre;
• dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European, precum si la alegerile locale in statul membru unde isi au resedinta, in aceleasi conditii ca si resortisantii acestui stat; C 83/56 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 30.3.2010 RO
• dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei tari terte in care statul membru ai carui resortisanti sunt nu este reprezentat, de protectie din partea autoritatilor diplomatice si consulare ale oricarui stat membru, in aceleasi conditii ca si resortisantii acestui stat;
• dreptul de a adresa petitii Parlamentului European, de a se adresa Ombudsmanului European, precum si dreptul de a se adresa institutiilor si organelor consultative ale Uniunii in oricare dintre limbile tratatelor si de a primi raspuns in aceeasi limba.

Aceste drepturi se exercita in conditiile si limitele definite prin tratate si prin masurile adoptate pentru punerea in aplicare a acestora.

“Ca cetatean european, drepturile tale sunt protejate acasa, in afara tarii si online !”

Drepturile tale ca European le poţi viziona AICI.

Puteti locui si circula liber in UE

In calitate de cetatean al UE, aveti dreptul de a locui si de a circula liber pe teritoriul UE fara a face obiectul discriminarii pe motiv de nationalitate. Daca indepliniti anumite conditii, va puteti stabili oriunde pe teritoriul UE. De exemplu, la intrarea in alta tara din UE, vi se poate cere sa aratati un act de identitate, iar pentru a pleca in alt stat membru pe o perioada de peste trei luni, trebuie sa indepliniti anumite conditii care difera in functie de motivul deplasarii (munca, studii, etc.).

Initiativa cetateneasca

Initiativa cetateneasca europeana va permite sa-i solicitati Comisiei Europene sa pregateasca o propune de act legislativ. Cererea trebuie sa fie semnata de cel putin un milion de cetateni provenind din cel putin un sfert din statele membre.

Participarea activa la viata civica a UE

Uniunea incurajeaza cetatenii si organizatiile sa joace un rol activ in dezvoltarea UE. Programul Europa pentru cetateni finanteaza initative in domenii ca participarea si democratia la nivelul UE, dialogul intercultural, ocuparea fortei de munca, coeziunea sociala si dezvoltarea durabila, impactul politicilor UE asupra societatii. Programul Drepturi fundamentale si cetatenie  promoveaza drepturile cetatenilor UE.

Cautarea unui loc de munca in statele membre ale UE

In calitate de cetatean european, aveti dreptul sa lucrati in alte tari din UE fara permis de munca. Ca persoana aflata in cautarea unui loc de munca trebuie sa fiti tratat ca si cetatean al tarii respective, in ceea ce priveste accesul la piata muncii – cu exceptia anumitor posturi din sectorul public. Daca va intereseaza un loc de munca in alta tara UE, puteti consulta site-ul retelei de servicii europene pentru ocuparea fortei de munca www.ec.europa/eures.

Atentie ! 

Cetatenii romani si bulgari au nevoie de permise de munca in anumite tari UE.

Transferul indemnizatiei de somaj in strainatate

Somerii pot obtine sprijin pentru a-si gasi un loc de munca in alta tara UE. Daca sunteti somer si doriti sa cautati un loc de munca in alta tara, puteti solicita oficiului de ocupare a fortei de munca din Romania sa va transfere indemnizatia de somaj in tara respectiva, pe termen de 3 luni, cu posibilitatea extinderii pana la 6 luni.

Pentru a primi indemnizatia de somaj fara intreruperi, trebuie sa va prezentati  formularul de autorizare si sa va inregistrati la oficiul de ocupare a fortei de munca din tara respectiva, in termen de 7 zile de la parasirea tarii in care ati devenit somer. Daca termenul de 3 luni expira si nu v-ati gasit inca loc de munca, puteti solicita prelungirea autorizatiei cu inca 6 luni.

Recunoasterea calificarilor profesionale

In calitate de cetatean UE, aveti dreptul de a va exercita profesia in alta tara europeana. Daca profesia nu va este reglementata in tara gazda, o veti putea practica in aceleasi conditii ca si cetatenii acelei tari, nefiind nevoit sa obtineti un certificat oficial de recunoasterea calificarilor. Pentru a afla ce reguli se aplica in cazul profesiei dvs si care sunt punctele nationale de contact care va pot ajuta, puteti consulta www.ec.europa.eu/interna_market/qualifications.

Impozitele

Nu exista norme europene care sa stabileasca modul de impozitare a veniturilor cetatenilor UE care locuiesc si lucreaza in alta tara decat cea de origine. In mod normal, tara in care lucrati va impozita veniturile pe care le obtineti pe teritoriul sau. Daca locuiti si va platiti impozitele in alta tara, tara de resedinta v-ar putea impozita si ea veniturile obtinute in tara in care lucrati.

Totusi, unele state au incheiat acorduri pentru a evita dubla impunere. Cand locuiti mai mult de 6 luni pe an in alta tara, s-ar putea considera ca aveti domiciliul fiscal in tara respectiva. Ca urmare, aceasta va poate impozita veniturile totale obtinute oriunde in lume.

Drepturi de securitate sociala

Cand va mutati pe teritoriul UE, sunteti obligat sa platiti contributii la fondul de asigurari sociale doar intr-o singura tara. Astfel, veti fi supus legislatiei din tara in care lucrati efectiv. Tara in care lucrati va raspunde de drepturile de securitate sociala, chiar daca faceti naveta din alta tara a UE cel putin o data pe saptamana.

Dosarul de pensionare

Daca ati locuit si lucrat in cel putin 2 tari din UE, este posibil sa aveti drepturi de pensie in fiecare dintre ele. Cererea se depune la casa de pensii din tara in care locuiti. Daca nu ati lucrat niciodata in tara respectiva, va trebui sa depuneti cererea de pensionare la autoritatea competenta din ultima tara in care ati lucrat. Autoritatile competente trebuie sa va plateasca pensia indiferent in ce tara din UE locuiti. Regulile aplicabile pensiei pentru limita de varsta sunt valabile si pentru pensiile de invaliditate si de urmas.

Servicii medicale in strainatate

Potrivit legislatiei UE, aveti dreptul la servicii medicale in alte tari din UE si, in anumite conditii, aveti dreptul de a solicita rambursarea costurilor de la casa nationala de asigurari de sanatate. (AvocatNet.ro a scris AICI despre dreptul de a va primi banii inapoi daca va tratati in strainatate)

Inainte de a pleca din tara, este recomandat sa solicitati un card european de sanatate, pe care il puteti obtine gratuit de la casa dvs de asigurari de sanatate. Cardul va permite accesul la servicii medicale de stat in cazul in care va imbolnaviti sau aveti un accident pe durata sederii in alta tara din UE.
Aveti dreptul la ingrijiri medicale chiar daca v-ati uitat cardul acasa. Va trebui insa sa achitati contravaloarea serviciilor medicale si sa solicitati rambursarea la casa dvs de asigurari de sanatate.

Studii in strainatate

In calitate de cetatean al UE, aveti dreptul de a studia intr-o alta tara europeana, in aceleasi conditii ca si cetatenii acesteia. Conditiile de admitere difera mult de la o tara/universitate la alta. Acestea trebuie respectate, insa criteriul nationalitatii nu poate fi folosit ca motiv de respingere a accesului la educatie si formare profesionala.

Totusi, trebuie sa stiti ca diplomele universitare nu sunt recunoscute automat la nivelul intregii UE. Astfel, daca doriti sa studiati in alta tara, trebuie sa aflati mai intai daca diploma pe care o detineti va fi recunoscuta si la ce nivel.

Cumparaturi online

Legislatia europeana va protejeaza cand faceti cumparaturi online in alte tari UE. Astfel, aveti dreptul de a anula o achizitie efectuata online in termen de 7 zile de la data receptiei.

Incepand din iulie 2014, termenul se va extinde la 14 zile.

In plus, cand faceti cumparaturi pe Internet in UE, aveti la dispozitie 2 ani pentru a solicita repararea sau inlocuirea gratuita a produselor care au defecte sau nu corespund descrierii.

In baza legislatiei UE, produsele pe care le cumparati online trebuie livrate in interval de 30 de zile dela efectuarea comenzii. Daca produsul pentru care ati platit nu este disponibil , vanzatorul trebuie sa va informeze si sa va restituie banii in termen de 30 de zile.

Atentie ! 

Aceste reguli nu sunt valabile in cazul rezervarilor pentru vacanta, calatorii, cazare si activitati recreative.

Vanzarea sau cumpararea unei masini

Pentru masinile noi – sub 6.000 km la bord- cumparate din alta tara UE sunteti scutit de plata TVA din tara respectiva. In schimb, trebuie sa va inmatriculati masina si sa platiti TVA in tara in care locuiti.

Totodata, daca achizitionati o masina cu peste 6.000 km la bord de la o persoana fizica, nu trebuie sa platiti TVA nici in tara in care ati cumparat-o, nici in tara in care o inmatriculati.

Daca vindeti o masina noua in calitate de persoana fizica, nu trebuie sa platiti TVA. In cazul in care cumparatorul locuieste in alta tara si doreste sa ia masina in tara respectiva, va trebui sa achite TVA acolo. In aceasta situatie, aveti dreptul sa recuperati TVA platit initial de la autoritatile din tara dumneavoastra.

Drepturile pasagerilor

In situatia in care nu vi se permite imbarcarea, zborul dumneavoastra intarzie prea mult sau este anulat, aveti doua optiuni: sa schimbati ruta catre destinatia pe care o doriti sau sa solicitati rambursarea pretului biletului.

In plus, in functie de  distanta de zbor si de durata intarzierii, ati putea beneficia de bauturi racoritoare, alimente, posibilitati de comunicare si cazare. In acelasi timp, daca trenul are o intarziere de peste o ora, puteti fie sa solicitati rambursarea pretului biletului ori furnizarea unei modalitati alternative de transport.

Plati, imprumuturi, investitii

Transferurile de bani pe teritoriul UE sunt protejate de legislatia europeana. Comisioanele bancare pentru operatiuni in euro trebuie sa fie aceeasi, indiferent daca transferul se face in aceeasi tara sau in alta tara din UE. Cand mergeti in alta tara UE, suma maxima pe care o puteti detine in numerar este 10.000 Euro. Daca depasiti aceasta suma, trebuie sa contactati autoritatile vamale din tara dumneavoastra.

Plafonul depozitelor bancare garantate este de 100.000 euro. Acest plafon se aplica pe depozit si per grup bancar. In calitate de persoana fizica, puteti solicita un credit de consum in orice tara din UE. Daca ati semnat un contract de creditare aveti dreptul sa va razganditi in 14 zile.

Inceperea si extinderea activitatii unei intreprinderi

Aveti dreptul de a desfasura activitati comerciale peste tot in UE. Ca antreprenor, puteti vinde bunuri si servicii oriunde in Europa, in aceleasi conditii ca si firmele din regiunea respectiva. De asemenea, puteti deschide o filiala in orice tara UE. Daca sunteti la inceput de drum, programul Erasmus pentru tinerii antreprenori va poate facilita un stagiu pe langa un antreprenor experimentat timp de 6 luni, pentru a acumula experienta.

Finantare pentru orice afacere

In calitate de antreprenor european, aveti dreptul sa solicitati un imprumut bancar in oirce tara din UE. UE gestioneaza, de asemenea, la nivel central, o serie de programe de finantare care v-ar putea veni in ajutor daca activati in domeniul transportului, mediului sau cercetarii. In acelasi timp, puteti opta pentru alte forme de finantare, disponibile la nivel local prin intermediul fondurilor structurale.

Vanzari si cumparari de bunuri

Majoritatea marfurilor pot fi vandute sau cumparate oriunde in UE, fara obstacole sau cerinte specifice. Cele mai multe produse prezente pe piata UE fac obiectul unor reglementari comune, care stabilesc standarde ridicate de siguranta pentru protectia consumatorilor si a mediului. Produsele care nu fac obiectul acestor norme sunt reglementate de legislatia nationala si standardele fiecarui stat membru. In calitate de producator, distribuitor sau importator, trebuie sa indepliniti o serie de obligatii pentru a garanta calitatea si siguranta produselor.

Prestari de servicii in strainatate

Firmele europene pot presta servicii in orice tara din UE. Daca firma dumneavoastra presteaza servicii in alte tari din UE cu titlu temporar, nu este nevoie sa deschideti filiale in tarile respective. Daca doriti sa prestati servicii in alta tara din UE in mod permanent, puteti sa deschideti un sediu secundar in tara respectiva.

Anul 2013, anul european al cetatenilor

Anul european al cetatenilor 2013 aduce in prim-plan drepturile care le revin, automat, tuturor locuitorilor Uniunii Europene, in calitate de cetateni ai acesteia. Toti cei 500 de milioane de cetateni europeni beneficiaza de aceste drepturi in viata de fiecare zi, iar avantajele pe care le confera acestea se rasfrang si asupra economiei UE.

Anul european incurajeaza dialogul dintre toate nivelurile administratiei publice, societatea civila si intreprinderi, pentru a intelege cum doresc cetatenii sa arate UE in 2020, din perspectiva drepturilor, a politicilor si a guvernantei.

De ce este nevoie de un an european al cetatenilor ?

Drepturile cetatenilor UE sunt inscrise in Tratatul UE si vin in completarea drepturilor nationale. De valorificarea acestora beneficiaza, pe de o parte, cetatenii si, pe de alta parte, UE in general, atat din punct de vedere economic cat si din punctul de vedere al sprijinului manifestat de populatie fata de proiectul european.

Raportul Comisiei Europene din 2010 privind cetatenia UE indica faptul ca cetatenii europeni nu profita din plin de drepturile lor intrucat nu le cunosc. Este vorba in special de dreptul la libera circulatie si dreptul de stabilire in alte tari ale Uniunii.

Tot in 2010, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene ca 2013 sa devina Anul european al cetateniei, pentru a relansa dezbaterile privind cetatenia UE si pentru a-i informa pe cetatenii Uniunii despre drepturile care le revin.

Context politic

Anul european al cetatenilor 2013 are loc intr-un moment important :

• cu doar un an inaintea alegerilor europene din 2014: Anul european vine in completarea eforturilor depuse de institutiile europene si de tarile UE pentru a aduce in prim-plan drepturile de vot al populatiei din UE si pentru a incuraja cetatenii sa participe la vot
• cea de-a 20-a aniversare a cetateniei UE: conceptul este inscris in Tratatul de la Maastricht privind UE, care a intrat in vigoare in 1993
• publicarea editiei din 2013 a Raportului privind cetatenia UE: in acest raport vor fi analizate situatiile in care unele persoane sunt impiedicate sa-si exercite drepturile care le revin in calitate de cetateni europeni si sunt propuse actiuni menite sa solutioneze aceste obstacole
• Anul european al cetatenilor este el insusi menit sa evidentieze avatantajele pe care cetatenia UE le ofera cetatenilor, consumatorilor, rezidentilor, studentilor, lucratorilor sau reprezentantilor politici
• implicarea publicului general este cruciala: asa cum a declarat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, in discursul sau din 2012 privind starea uniunii,  „Vremurile in care integrarea europeana se facea cu consimtamantul implicit al cetatenilor au trecut. Europa nu poate fi tehnocrata sau birocratica. Nici macar diplomatica. Europa trebuie sa fie din ce in ce mai democratica.” Avand in vedere provocarile de ordin economic si financiar cu care se confrunta statele membre ale UE, este necesar, mai mult ca niciodata, sa responsabilizam cetatenii europeni si sa consolidam dimensiunea cetateneasca a Uniunii. Implicarea fiecaruii cetatean european la nivelul comunitatii si societatii de care apartine, pe plan local, regional, national sau european, este esentiala pentru mentinerea unei vieti democratice solide si pentru viitorul UE.

Mai multe detalii despre drepturile ca cetatean european puteti citi AICI si AICI.

31 Noiembrie 2013

Aspecte concrete, probleme uzuale şi soluţii practice –

ediția a VII-a

LECTORI:
Eugen TEODOROVICI    – Ministrul Fondurilor Europene
Dominic DUMITRU          – Director General UCVAP
Adela VOICU                 – Șef Serviciu – Serviciul Autorizare POR
Florentina DRĂGAN        – Consilier de soluționare și membru în colegiul CNSC
Corneliu BURADA          – Expert achiziţii publice
Violeta ȘTEFĂNESCU     – Expert jurist şi expert achiziţii publice
Cezarina FĂLAN            – Expert jurist şi expert achiziţii publice

*La eveniment vor participa și reprezentanți din cadrul ANRMAP
**Toţi invitaţii au confirmat participarea

ORAR :
09:00 – 09:30 – Welcome coffee
09:30 – 12:00 – SESIUNEA I (Dezbateri)
12:00 – 13:00 – Lunch break
13:00 – 15:15 – SESIUNEA II (Dezbateri)
15:15 – 15:30 – Coffee break
15:30 – 17:00 – SESIUNEA III (Dezbateri)
Evenimentul îşi propune dezbaterea şi clarificarea celor mai importante aspecte referitoare la achiziţiile publice.

8 noiembrie 2013 | Brașov, Hotel Aro Palace

Pliant conferinta_Achizitiile publice in Romania_Brasov

Formular inscriere Conferinta AP

Spicuim din tematicile propuse a fi dezbătute :

I Cele mai recente modificări în domeniul achiziţiilor publice :

• Modificările preconizate în cazul legislaţiei Uniunii Europene – noile directive în domeniul achiziţiilor publice.
• Modificările aduse legislaţiei naţionale: OUG nr. 34/2006, modificările preconizate ale HG. nr. 925/2006.
• Sistemul achiziţiilor publice în România. Comunicarea interdepartamentală şi interinstituţională în procesul de achiziţie publică.
• Detalierea rolului ANRMAP, UCVAP, CNSC, precum şi a instanţelor judecătoreşti.
• Rolul ANRMAP, ordine, instrucţiuni, notificări:
– Instrucţiuni privind modalitatea de aplicare a prevederilor anumitor articole din OUG nr. 34/2006 – art. 19, art. 188 alin (2) lit. d), art. 188 alin. (3) lit. c), art. 28 alin. (7), art. 28 alin. (2^1)
• Planificarea achiziţiilor publice.
• Estimarea valorii unui contract de achiziţie publică. Privire specială asupra contractelor de lucrări : modul de calcul al diverselor si neprevăzutelor. Impactul asupra art. 122 lit. i) si 252 lit. j).
• Clarificare sau erată ? Criterii de alegere şi consecinţe practice.
• Subcontractarea – dispoziţii legale, limite, situaţii practice.
• Conflictul de interese – reglementări şi modalitate de aplicare.

II Elemente nevralgice în procesul de achiziţie publică. Riscuri şi contestaţii :

• Managementul riscurilor în achiziţiile publice: riscuri identificate în planificarea achiziţiilor publice, în cadrul procedurii de atribuire şi în derularea contractelor de achiziţii publice.
• Rolul ANRMAP (monitorizare). Aplicarea sancţiunilor.
• Rolul UCVAP – Contribuţia UCVAP la buna derulare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică – scop preventiv, corectarea erorilor în timp real, criterii, norme. Rolul observatorilor UCVAP şi asumarea răspunderii autorităţii contractante.
• Rolul CNSC. Contestaţiile. Situaţii practice. Mod de soluţionare. Sancţiuni.

III Achiziţiile publice derulate în cadrul proiectelor cofinanţate din fonduri europene

• Răspunderea pentru corecţiile financiare aplicate în cadrul proiectelor cofinanţate din fonduri europene din cauza achiziţiilor publice derulate în mod defectuos.
• OG nr. 14 şi 15/2013 – cazuri de suportare de la bugetul de stat a corecţiilor financiare.
• Achizițiile efectuate de beneficiarii privati de fonduri europene.
• Nereguli şi fraude, abateri şi infracţiuni.

N.A. Cartea ”Achizițiile Publice în România” dar și ”Ghidul Finanțărilor Europene – de la idee la proiect” asigură plus valoarea evenimentului și face diferența !

This gallery contains 1 photo.

Miercuri, 23 Octombrie 2013, Sursa : Ministerul Fondurilor Europene

Granturi SEE pentru conservarea patrimoniului cultural şi natural, respectiv pentru promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața profesională și cea privată

Alte două noi programe prin care România va atrage granturi SEE, au fost semnate în data de 22 octombrie a.c. de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Cele două programe sunt :

„Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, respectiv

„Promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața profesională și cea privată”,

iar valoarea cumulată a granturilor se ridică la aproximativ 23 milioane de euro.

Prin programul „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural” sunt alocate României granturi în valoare de peste 16,47 milioane de euro. Prin acest program urmează să fie finanţate proiecte care vizează restaurarea, renovarea şi protejarea patrimoniului cultural, respectiv dezvoltarea comunităţilor locale şi asigurarea unor mijloace de trai sustenabile din punct de vedere economic prin revitalizarea patrimoniului natural şi cultural.

În cadrul programului este prevăzut pentru finanțare și un proiect predefinit cu o valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro, gestionat de Muzeul Astra din Sibiu. Programul este implementat de Ministerul Culturii, iar în perioada de implementare a programului vor fi lansate mai multe cereri de proiecte.

În acelaşi timp, prin programul „Promovarea egalității de gen și a echilibrului între viața profesională și cea privată” sunt alocate României granturi în valoare de peste 5,3 milioane de euro. Granturile alocate prin intermediul acestui program vor fi utilizate pentru finanțarea de proiecte care vor promova egalitatea de gen şi echilibrul între viaţa profesională şi cea privată.

Programul va fi implementat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Potrivit estimărilor, apelul de proiecte urmează să fie lansat în trimestrul IV al acestui an.

Până în prezent au fost semnate 15 programe din cele 22 prin care România beneficiază de granturi SEE şi Norvegiene. Valoarea granturilor alocate României în perioada 2009-2014 este de aproximativ 306 milioane de euro. Aceste finanţări vor susţine implementarea de proiecte în domenii precum justiţie şi afaceri interne, protecţia mediului, cercetare, sănătate, cultură, societate civilă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale pentru populaţia roma.

Context:

Prin Acordul pentru Spaţiul Economic European (SEE), trei dintre ţările AELS – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, fac parte din piaţa internă europeană şi contribuie la dezvoltarea socială şi economică prin intermediul granturilor SEE şi norvegiene, de care beneficiază 15 state membre din estul, centrul și sudul Uniunii Europene.

Norvegia este principalul stat donator, contribuind cu 97% din totalul finanţărilor. Obiectivele majore ale granturilor SEE şi norvegiene sunt reducerea disparităților sociale și economice în Spațiul Economic European, respectiv întărirea relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi cele beneficiare.

În perioada de finanţare 2004-2009, România a avut alocate granturi cu o valoare de aproximativ 100 milioane de euro pentru proiecte în domenii cheie precum protecţia mediului, producţia sustenabilă, sănătate şi îngrijirea copilului, conservarea patrimoniului cultural şi dezvoltarea societății civile.

Un număr de 65 de proiecte specifice şi peste 100 de proiecte dezvoltate de ONG-uri au fost implementate, rata de absorbţie ajungând la 85%.

Pentru mai multe detalii referitoare la granturile SEE şi norvegiene, vă rugăm să vizitaţi www.norvegia.ro, www.eeagrants.org, www.eeagrants.ro sauwww.norwaygrants.ro.

This gallery contains 1 photo.

18 Octombrie 2013, Autor : Av. Bianca Beloo, sursa : VASS Lawyers

Solicitarea de clarificari reprezinta, cu siguranta, unul dintre mijloacele pe care legislatia achizitiilor publice le pune la dispozitia autoritatilor contractante pentru evaluarea ofertelor depuse in cadrul procedurilor de atribuire.

Astfel, comisia de evaluare este cea care are posibilitatea de a decide in ce cazuri uzeaza de acest drept si care sunt clarificarile/completarile pe care doreste sa le solicite.

De multe ori, in practica, deciziile comisiei de evaluare sunt insa susceptibile de a denatura scopul insusi al solicitarii de clarificari, ofertantii confruntandu-se fie cu exercitarea abuziva a acestui drept, fie cu neexercitarea lui in mod nejustificat.

Pornind de la dispozitiile legale si de la situatiile intalnite in practica, vom analiza in continuare in ce masura dreptul comisiei de evaluare de a solicita clarificari ofertantilor poate deveni o obligatie si care sunt limitele in care poate fi exercitat. Ne vom opri totodata, in finalul articolului, asupra remediilor pe care ofertantii le au la indemana pentru a corecta comportamentul arbitrar al autoritatilor contractante.

OBLIGATIA AUTORITATII CONTRACTANTE DE A SOLICITA CLARIFICARI

Art. 201 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 face vorbire despre dreptul autoritatii contractante de a solicita clarificari/completari ale documentelor prezentate de ofertanti. In mod similar, art. 35 din H.G. nr. 925/2006 stipuleaza acelasi drept al comisiei de evaluare, in timp ce tonul art. 78 devine usor imperativ atunci cand uziteaza sintagma “comisia de evaluare stabileste” care sunt clarificarile si completarile formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecarei oferte.

Prevalandu-se de terminologia folosita de legiuitor, in practica, nu putine sunt situatiile in care autoritatile contractante invoca dreptul, iar nu obligatia de a solicita clarificari atunci cand decid in mod arbitrar sa excluda anumiti ofertanti din cadrul procedurii de atribuire.

Un asemenea comportament al autoritatii contractante este insa contrazis de jurisprudenta constanta a Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor. Astfel, Consiliul a subliniat in nenumarate cazuri atat obligatia comisiei de evaluare de a stabili care sunt clarificarile si completarile formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecarei oferte, cat si obligatia autoritatii contractante de a nu respinge oferta inainte de a solicita aceste clarificari. Cu titlu exemplificativ, C.N.S.C. a retinut incalcarea legislatiei achizitiilor publice prin nesolicitarea de clarificari in urmatoarele situatii:

• nu s-a recunoscut un document in limba engleza care atesta indubitabil indeplinirea cerintei de calificare si nu s-au solicitat in temeiul prevederilor art. 201 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, daca a existat vreun dubiu, o traducere a documentului in cauza [1];
• in anexa la propunerea financiara si in propunerea tehnica au fost mentionate procente diferite de produse derivate ce urmeaza a fi furnizate, iar autoritatea contractanta a stabilit neconformitatea ofertei fara a lamuri inainte o astfel de neclaritate [2];
• a existat o inadvertenta intre tipul produsului ofertat mentionat in oferta tehnica si tipul produsului mentionat in adresa furnizorului anexata la oferta, ceea ce ar fi trebuit sa determine autoritatea contractanta sa solicite clarificari, imediat ce a sesizat inadvertenta [3].

Se poate concluziona astfel cu certitudine ca, ori de cate ori exista neclaritati, dreptul comisiei de evaluare de a solicita clarificari se transforma intr-o veritabila obligatie, impusa de diligenta de care aceasta trebuie sa dea dovada in evaluarea ofertelor.

LIMITELE DREPTULUI DE A SOLICITA CLARIFICARI

In aceeasi ordine de idei, autoritatea contractanta nu poate solicita prin clarificari orice informatii si/sau documente suplimentare. Asa cum rezulta din prevederile art. 201 din O.U.G. nr. 34/2006, scopul solicitarii de clarificari este bine determinat: demonstrarea indeplinirii cerintelor stabilite prin criteriile de calificare si selectie sau demonstrarea conformitatii ofertei cu cerintele solicitate. Prin urmare, solicitarea de clarificari este subordonata prevederilor documentatiei de atribuire, neputand adauga la cerintele deja stabilite prin aceasta. Cu alte cuvinte, comisia de evaluare nu este indreptatita sa solicite ofertantilor clarificari ce nu isi gasesc corespondent in cerintele documentatiei de atribuire, pentru a crea in mod artificial premisele respingerii acestora.

Din jurisprudenta Consiliului in materie de solicitari de clarificari excesive si abuzive, spicuim un exemplu interesant [4]. O autoritate contractanta a solicitat in completarea listei privind principalele utilaje, echipamente, mijloace fixe si laboratoare propuse ca fiind necesare pentru prestarea serviciilor de transport, detalierea modului in care se va asigura prestarea serviciilor cu utilajele prezentate in oferta. Analizand modul de elaborare a cerintei de calificare, Consiliul a retinut faptul ca aceasta a dorit prezentarea exclusiv a unei declaratii referitoare la echipamentele tehnice, respectiv Formularul F14, fara sa impuna vreo alta cerinta cumulativa, cum ar fi detalierea modului in care se va asigura prestarea serviciilor. Astfel, C.N.S.C. a constatat ca autoritatea contractanta a elaborat o cerinta simplista/generalista, ofertantul a depus documentele de calificare in conformitate cu cerintele din documentatia de atribuire, iar autoritatea contractanta a dat dovada de un formalism exagerat, conducand astfel la modificarea cerintei de calificare stabilite in documentatia de atribuire.

O a doua limitare pe care o cunoaste in mod firesc dreptul de a solicita clarificari se regaseste la alin. (2) al art. 201. In cazul in care solicita clarificari/completari, autoritatea contractanta trebuie sa aiba grija sa nu determine aparitia unui avantaj evident in favoarea unui ofertant/candidat.

REMEDIUL AFLAT LA DISPOZITIA OFERTANTILOR   

Impotriva unei solicitari de clarificari formulate in mod abuziv sau a respingerii ofertelor pentru ambiguitati ce ar fi putut fi lamurite, operatorii economici pot formula contestatie in termenul legal.

In ipoteza formularii contestatiei impotriva solicitarii de clarificari, obligatia ofertantului de a transmite raspunsul sau la clarificare in termenul stabilit de autoritatea contractanta nu subzista. Sanctiunea corespunzatoare constand in respingerea ofertei ca neconforma pentru lipsa raspunsului la clarificari prevazuta de art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 nu este, asadar, aplicabila. In acelasi sens este si practica C.N.S.C., conform careia operatorul economic devine debitorul obligatiei de a raspunde solicitarii de clarificari in masura in care nu a atacat-o cu contestatie.

In pofida celor de mai sus, exista insa si autoritati contractante care “profita” de astfel de contestatii pentru a respinge ofertele contestatoarelor ca neconforme in temeiul art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006. Apreciem un asemenea comportament al autoritatilor contractante drept inadmisibil, in cazul transmiterii clarificarilor de catre ofertant nemaijustificandu-se formularea contestatiei. In definitiv, legalitatea unei solicitari de clarificari nu se raporteaza la posibilitatea ofertantului de a formula un raspuns fata de aceasta, ci la prevederile documentatiei de atribuire.

Concluzionand, dreptul autoritatii contractante de a solicita clarificari nu poate fi exercitat in mod discretionar. Acesta cunoaste limitari impuse atat de dispozitiile legale, cat si de prevederile documentatiei de atribuire intocmite de insasi autoritatea contractanta. Cea mai importanta limitare ramane insa verificarea legalitatii si temeiniciei solicitarii de clarificari, pe care ofertantii o pot exercita prin intermediul Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor. Un ofertant vigilent, care cunoaste in profunzime prevederile documentatiei de atribuire pe care si le-a insusit, poate contracara in acest mod un comportament abuziv al autoritatii contractante, asigurandu-se ca verificarea ofertei sale se va efectua prin prisma aceleiasi documentatii de atribuire pe care a avut-o in vedere la elaborarea acesteia.

[1] Decizia C.N.S.C. nr. 2059/214 C10/1795, 1921, 2005 din data de 14.06.2013

[2] Decizia C.N.S.C. nr. 3917/C4/4412 din data de 31.10.2012

[3] Decizia C.N.S.C. publicata in BO2010_0614

[4] Decizia C.N.S.C. nr. 2158/C2/2096 din data de 20.06.2013

This gallery contains 1 photo.

10 Octombrie 2013, Autor : Cristian Ştefănescu

Parlamentul României funcţionează în afara legii

– în afara legii cadastrale.

This gallery contains 1 photo.

Septembrie 5, 2013, Sursa : Guvernul României

 Guvern și ministere:

• Expert superior – Ministerul Afacerilor Interne
• Șef serviciu – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
• Consilier principal – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
• Directori (3 posturi) – Ministerul Fondurilor Europene
• Expert principal – Ministerul Fondurilor Europene
• Șef serviciu – Ministerul Fondurilor Europene
• Consilieri juridici (3 posturi) – Ministerul Finanțelor Publice

Instituții naționale:

• Consilier superior – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
• Director adjunct – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
• Șef serviciu – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
• Consilier principal – Comisia Națională de Prognoză
• Inspector de concurență asistent – Consiliul Concurenței
• Consilier juridic superior – Național pentru Combaterea Discriminării
• Consilieri juridici (2 posturi) – Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism
• Consilieri și experți (14 posturi) – Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism
• Director – Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism
• Comisari, consilieri, auditori (7 posturi) – Garda Naţională de Mediu
• Comisari (8 posturi) – Garda Naţională de Mediu

Prefecturi:

• Inspector principal – Instituția Prefectului Județului Suceava

Consilii județene:

• Consilier debutant – Consiliul Județean Caraș-Severin
• Inspector asistent – Consiliul Judeţean Hunedoara
• Șef serviciu – Consiliul Județean Mehedinți
• Director executiv adjunct – Consiliul Județean Vaslui

Instituții județene:

• Consilier superior – Camera Agricolă Județeană Alba
• Inspector principal – Casa Județeană de Pensii Alba
• Director general adjunct – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad
• Consilier superior – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Centrul Bistriţa-Năsăud
• Consilieri – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud
• Șef serviciu – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud
• Șef serviciu – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bistrița-Năsăud
• Consilieri și referent – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani
• Consilier superior – Direcția pentru Agricultură Județeană Brașov
• Șef serviciu – Casa de Asigurări de Sănătate Brăila
• Șefi serviciu – Casa de Asigurări de Sănătate Brăila
• Consilier superior – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin
• Consilieri – Casa de Asigurări de Sănătate Constanța
• Inspector principal – Casa Județeană de Pensii Constanța
• Consilier principal – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa
• Referent superior – Direcția Generală de Asistenţă Socială şi Protecția Copilului Dolj
• Inspector principal – Casa Județeană de Pensii Galați
• Șef birou – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Giurgiu
• Consilier asistent – Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov
• Consilier și inspector – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov
• Referent principal – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov
• Consilier asistent – Casa de Asigurări de Sănătate Ilfov
• Consilier superior – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș
• Consilier superior – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Olt
• Referent superior – Direcția de Sănătate Publică a Județului Olt
• Consilier superior – Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova
• Consilier principal – Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Sălaj
• Director executiv – Camera Agricolă a Județului Timiș

Primării:

• Inspector debutant – Primăria Orașului Pecica, județul Arad
• Consilier superior – Primăria Municipiului Pitești, județul Argeș
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Podu Turcului, județul Bacău
• Consilier superior – Primăria Comunei Sascut, județul Bacău
• Consilier principal – Primăria Sectorului 2 București
• Referent de specialitate asistent – Primăria Comunei Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin
• Referenți superiori – Primăria Municipiului Călărași, județul Călărași
• Șef birou – Primăria Municipiului Călărași, județul Călărași
• Referent principal – Primăria Orașului Budești, județul Călărași
• Arhitect șef – Primăria Comunei Topraisar, județul Constanța
• Consilier și referent – Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Bulzești, județul Dolj
• Șef serviciu – Primăria Municipiului Galați, județul Galați
• Șef birou – Primăria Comunei Vânători, județul Galați
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Bulbucata, județul Giurgiu
• Inspector principal – Primăria Municipiului Urziceni, județul Ialomița
• Șef serviciu – Primăria Orașului Amara, județul Ialomița
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Ion Neculce, județul Iași
• Director executiv – Primăria Orașului Buftea, județul Ilfov
• Inspector debutant – Primăria Orașului Buftea, județul Ilfov
• Consilier superior – Primăria Municipiului Baia Mare, județul Maramureș
• Consilier superior – Primăria Municipiului Baia Mare, județul Maramureș
• Inspectori – Primăria Municipiului Baia Mare, județul Maramureș
• Secretar al comunei – Comunei Budești, județul Maramureș
• Șef serviciu – Primăria Orașului Ungheni, județul Mureș
• Consilier asistent – Consiliul Local al Comunei Bicazu Ardelean, județul Neamț
• Inspector asistent – Primăria Municipiului Slatina, județul Olt
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Bănești, județul Prahova
• Referent principal – Primăria Oraşului Negreşti-Oaş, județul Satu Mare
• Inspector asistent – Primarul Comunei Şărmăşag, județul Sălaj
• Inspector principal – Primăria Municipiului Alexandria, județul Teleorman
• Inspector superior – Primăria Municipiului Alexandria, județul Teleorman
• Director executiv – Primăria Municipiului Lugoj, județul Timiș
• Inspector principal – Primăria Municipiului Lugoj, județul Timiș
• Secretar al comunei – Primăria Comunei Saravale, județul Timiș
• Inspector superior – Primăria Orașului Măcin, județul Tulcea
• Inspector și consilier (2 posturi) – Primăria Municipiului Focșani, județul Vrancea

Instituții locale:

• Polițiști locali / consilieri (2 posturi) – Poliția Locală a Municipiului Arad, județul Arad
• Consilier principal – Administrația Imobiliară Oradea, județul Bihor
• Inspector principal – Direcția de Servicii Sociale a Municipiului Brașov, județul Brașov
• Polițist local principal – Poliția Locală a Municipiului Brașov, județul Brașov
• Șef birou – Direcția Generală de Poliție Locală Sector 3 București
• Șef serviciu – Poliția Locală Sector 4 București
• Polițist local asistent – Direcția Generală de Poliție Locală Sector 6 București
• Inspector debutant – Poliţia Locală a Municipiului Târgu-Jiu, județul Gorj
• Consilier superior – Serviciul Public Local de Evidența Persoanelor Zetea, județul Harghita
• Inspector debutant – Serviciul Public de Asistență Socială Slobozia, județul Ialomița
• Inspector principal – Serviciul Public de Asistență Socială Slobozia, județul Ialomița
• Polițiști locali (5 posturi) – Poliția Locală a Municipiului Ploiești, județul Prahova