January 2014
M	T	W	T	F	S	S
« Dec		Feb »
	1	2	3	4	5
6	7	8	9	10	11	12
13	14	15	16	17	18	19
20	21	22	23	24	25	26
27	28	29	30	31

Monthly Archives: January 2014

Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare CU EXECUTARE

This gallery contains 1 photo.

27 Ianuarie 2014, Sursa : Mediafax.ro, Autor : Cătălin Lupăşteanu

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, luni, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

Completul de judecată, format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, a mai dispus, în cazul Monicăi Iacob Ridzi, şi interzicerea unor drepturi timp de trei ani.

Aceeaşi pedeapsă – respectiv cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi.

Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 – iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Alături de Ridzi este judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie – mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie – septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 – ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 – ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.

Davos – Raport : Riscurile mondiale cele mai probabile ale anului 2014

This gallery contains 1 photo.

26 Ianuarie 2014, Sursa : Curs de Guvernare.ro, Autor : Victor Bratu

Raportul „Riscuri Globale 2014”, dat publicităţii vineri, la Davos, arată că inechitatea socială are potențial exploziv, fiind probabil să provoace un impact la scară mondială. Alte riscuri cu potenţial să genereze crize majore sunt, conform raportului, fenomenele meteorologice extreme, şomajul şi o nouă criză financiară. Raportul “Riscuri Globale 2014”, alcătuit de peste 700 de experţi ai Forumului Economic Mondial, analizează 31 de riscuri globale. Dintre acestea, o atenţie specială este acordată următoarelor : şomajul în rândul tinerilor, “dezintegrare digitală” şi evoluţii geopolitice.

Riscurile cu impactul cel mai probabil : problemele sociale

Decalajul cronic dintre veniturile celor mai bogaţi şi celor mai săraci cetăţeni ai lumii este privit de raport ca fiind cel mai probabil risc să provoace daune grave la nivel mondial. Analizând cea mai probabilă evoluţie a omenirii în următorii 10 ani, raportul clasifică în cinci categorii- economic, de mediu, geopolitic, social şi tehnologic- potenţialele riscuri, pe care le evaluează şi punct de vedere al probabilităţii şi al impactului potenţial.

Cele mai probabile ameninţări globale : după prăpastia veniturilor, experţii Forumului Economic Mondial consideră fenomenele meteorologice severe ca fiind cel mai probabil să provoace „un şoc sistemic la scară globală”. Acestea sunt urmate de şomaj şi subocupare, schimbări climatice şi atacuri cibernetice. Ameninţările cu cel mai distructiv impact : crizele financiare sunt considerate cele care pot afecta cel mai grav sistemele şi statele. Riscul economic este urmat de două din categoria celor de mediu- schimbări climatice şi criza apei potabile, unul de categorie socială (şomaj şi subocupare) şi altul tehnologic (colapsul infrastructurii esenţiale de comunicaţii). „Fiecare dintre riscurile analizate de raport deţine potenţial la scară mondială, dar interconectabilitatea acestora (posibilitatea declanşării concomitente sau în efect de cascadă- n.red.) poate conduce spre un efect multiplicator. Este vital deci ca bogaţii şi decidenţii lumii să privească cu responsabilitate aceste riscuri.”, a afirmat Jennifer Blanke, economist şef al Forumului Mondial.

Cum au evoluat factorii de risc din punct de vedere al probabilităţii (CLICK PE TABELUL 1) şi al impactului (CLICK PE TABELUL 2) în perioada 2007-2014.

(TABELUL 1 – CLICK PENTRU MĂRIRE)

(TABELUL 2 – CLICK PENTRU MĂRIRE)

„Cod portocaliu” pentru Internet, şomajul tinerilor şi pentru complexitatea situaţiei geopolitice

Pe lângă măsurătorile asupra seriozităţii, a probabilităţii şi a impactului potenţial ale celor 31 de riscuri globale, raportul include şi secţiuni speciale. Acestea sunt :

„Armaghedonul cibernetic”. Dependenţa în creştere de Internet şi creşterea explozivă a terminalelor mobile fac ca riscul de eşec sistemic – la un nivel care să ducă la colapsul unor întregi societăţi – să fie în 2014 mai mare ca oricând. Recentele dezvăluiri ale supravegherii globale asupra comunicaţiilor au generat numeroase reacţii punctuale de apărare, care ar putea conduce la „balcanizarea Internetului”. „Încrederea în Internet este în continuă scădere ca rezultat al utilizării incorecte a datelor, a hacking-ului şi a interferenţei asupra vieţii private”, a declarat Axel P. Lehmann, oficial al Zurich Insurance Group. „O fragmentare a Internetului este modalitatea greşită de abordare – va genera pierderea beneficiilor pe care le oferă World Wide Web. Decât să construim grădini înconjurate de ziduri înalte mai bine stabilim standarde clare de securitate în încercarea de a restabili încrederea”, a insistat Axel P. Lehmann.
Şomajul în rândul tinerilor combinat cu costurile educaţiei. Statisticile la zi arată că peste 50% dintre tinerii care trăiesc în state dezvoltate sunt şomeri. În statele sărace, care găzduiesc 90% din tinerii lumii, fenomenul angajărilor fără forme legale este în continuă creştere. Fenomenul este explicat de David Cole, înalt oficial al Swiss Re: „Ca rezultat al crizei economice globale, tânăra generaţie din pieţele mature se confruntă cu o ofertă scăzută pe piaţa muncii. Aceasta se petrece în contextul în care tocmai aceştia vor trebui să asigure pensiile generaţiei mature. În paralel, pe pieţele emergente sunt disponibile mai multe oferte de muncă, dar aici lipseşte forţa de muncă calificată. Este vital să generăm soluţii care să adapteze sistemul educaţional la cererile pieţei de muncă şi să creăm sisteme globale de accesare a ofertelor de muncă”
Complexitatea în creştere a situaţiei geopolitice. Lumea de astăzi prezintă patru riscuri majore, cu impact asupra stabilităţii mondiale: 1. Incertitudinea pieţelor emergente, ca rezultat al presiunilor sociale, politice şi economice. 2. Fricţiuni politice şi comerciale interstatale, în care comerţul şi investiţiile sunt utilizate pentru creşterea influenţei în diverse arii geografice. 3. Progresul lent pe provocări globale, ca rezultat al ineficienţei de răspuns adecvat faţă de riscuri de mediu şi de dezvoltare. 4. Un mediu geopolitic fracturat, care împiedică progresul industiilor esenţiale dezvoltării globale.

(Descărcați AICI Raportul „Riscuri Globale 2014”, dat publicităţii la Davos.)

„Riscuri Globale 2014” a fost elaborat cu ajutorul experţilor Marsh&Lennan, Swiss Re, Zurich Insurance Group, Oxford University, Universitatea Naţională din Singapore, University of Pennsylvania.

Premieră la Davos : puternicii lumii împrumută temele de discuție de la protestatarii tradiționali

De obicei, chestiunea inechităţii sociale face obiectul protestelor care se desfăşoară în staţiunea montană elveţiană Davos în paralel cu reuniunea. Anul acesta însă, asupra problemei s-au aplecat participanţii Forumului Economic Mondial, îngrijoraţi de prăpastia care s-a căscat între veniturile celor bogaţi şi celor săraci. Un sondaj efectuat printre participanţii la reuniunea economică de la Davos relevă faptul că 58 % dintre aceştia caracterizează inechitatea socială drept frână a dezvoltării economice. 68 % dintre cei chestionaţi cred că guvernele naţionale trebuie să ia măsuri urgente pentru micşorarea decalajelor.

Sărăcia – moralitate versus cinism

“Indiferenţa faţă de situaţia populaţiei sărace va duce la subminarea economiilor şi va creşte presiunea asupra guvernelor naţionale să adopte măsuri de protecţie socială pentru proprii votanţi”, este concluzia exprimată vineri de Tim Adams, preşedinte al Institute of International Finance – reprezentant al peste 400 de grupuri financiare, printre care se numără Goldman Sachs, Barclays şi Deutsche Bank AG. “Cu cât nivelul salariilor stagnează, cu atât este mai presant să găsim soluţii de creştere. Dacă muncitorul nu câştigă suficient, atunci el nu va mai putea să consume bunuri”, a mai declarat Tim Adams. Subiectul inechităţii sociale s-a detaşat în subiect principal la Davos. Discuţiile au alunecat chiar şi spre zone sensibile, de tipul : ar trebui “aruncaţi peste bord” cei care nu ţin pasul în cursa globală, în care tehnologia şi competitivitatea fac desuete anumite meserii ? “Nu este o chestiune de business, este o chestiune de moralitate”, a nuanţat pentru Bloomberg James Gorman, CEO Morgan Stanley. “Dacă aş putea alege, prima mea dorinţă ar fi să reuşim să eradicăm sărăcia. Inechitatea socială însă, atâta timp cât există creştere economică, ar putea fi considerată drept un efect secundar”, a declarat şi Sergio Ermotti, director executiv UBS AG.

Harta celor 31 de riscuri și probabilitatea lor

Mica Unire şi două discursuri care au făcut istorie

This gallery contains 1 photo.

26 Ianuarie 2014, Sursa : Avocatnet.ro, Autor : Roxana Neagu

Alexandru Ioan Cuza si Mihai Kogalniceanu si-au legat numele de un moment fundamental al devenirii Romaniei moderne : Mica Unire, posibila dupa ce Cuza a fost ales domnitor si in Moldova si Tara Romaneasca.

Am pregatit astazi pentru voi doua texte din cele doua momente-cheie care au permis infaptuirea Unirii :

– discursul lui Mihail Koglaniceanu de la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei ; si

– juramantul domnitorului din ziua in care a fost ales sa conduca ambele principate romane.

In 5 ianuarie 1859, dupa ce Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, deputatul Mihail Kogalniceanu a rostit urmatorul discurs :

Dupa 154 ani de dureri, de umiliri si de degradare nationala, Moldova a reintrat in vechiul ei drept, consfintit prin capitulatiile sale, dreptul de a-si alege pe capul sau, pe Domn. Prin inaltarea ta pe tronul lui Stefan cel Mare, s-a inaltat insasi nationalitatea romana… Alegandu-te pe tine Domn in tara noastra, am voit sa aratam lumii ceea ce toata tara doreste: la legi noi oameni noi.

O Doamne! Mare si frumoasa iti este misiunea. Constitutia din 7 (19) august ne insemneaza o epoca noua si Maria ta esti chemat s-o deschizi!

Fii dar omul epocii; fa ca legea sa inlocuiasca arbitrarul; fa ca legea sa fie tare, iar tu, Maria ta, ca Domn fii bun, fii bland; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toti Domnii trecuti au fost nepasatori sau rai… Fa, dar, ca domnia ta sa fie cu totul de pace si de dreptate; impaca patimile si urile dintre noi si reintrodu in mijlocul nostru stramoseasca fratie. Fii simplu, Maria ta, fii bun, fii Domn cetatean;urechea ta fie pururea deschisa la adevar si inchisa la minciuni si la lingusire.

Porti un frumos si scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Sa traiesti dar multi ani, o Doamne! ca prin dreptatea Europei, prin desvoltarea institutiilor noastre, prin simtamintele tale patriotice sa mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale natiei noastre, cand Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor din Bizant ca Romania nu are ocrotitor decat pe Dumnezeu si sabia sa. Sa traiesti, Maria ta !

Cateva zile mai tarziu, la 24 ianuarie 1859, dupa ce a fost ales Domn al Principatelor Unite, colonelul Alexandru Ioan Cuza a facut urmatorul juramant :

Jur in numele Prea Sfintei Treimi si in fata Tarii mele, ca voi pazi cu sfintenie drepturile si interesele Principatelor Unite, ca voi fi credincios constitutiei in textul si in spiritul ei, ca in toata domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toti si in toate uitand toata prigonirea si ura, iubind deopotriva pe cel ce m-a iubit si pe cel ce m-a urat, neavand dinaintea ochilor mei, decat binele si fericirea natiei romane. Asa Dumnezeu si compatriotii mei sa-mi fie ajutor !

România – țara tuturor posibilităților de a pune mâna pe bani publici.

This gallery contains 11 photos.

17 Ianuarie 2014, Sursa : Logec.ro, Autor : Bogdan Glăvan

Vicii majore la procesul de înscriere în schema de minimis: cum să iei subvenții cu firme fictive

România – țara tuturor posibilităților de a pune mâna pe bani publici.

Mai precis prin schema de minimis care, după scandalul din vară, s-a relansat miercuri. Acum, v-ați gândi că guvernul a făcut tot ce se poate pentru a evita un nou scandal, pe principiul

„Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt”, corect ?

Ei bine nu. La guvernul român se aplică principiul „Cine s-a fript o dată, să mai încerce, că poate de data asta merge”

Concentrați-vă deci 2 minute pentru că ce urmează este gradios, bate chiar caracatița POSDRU, despre care am tot scris.

Despre ce este vorba, pe scurt ? Despre faptul că statul oferă IMM-urilor 100000 de euro. Ce trebuie să faci ca să te califici ?

Păi, să ai o firmă serioasă în primul rând conform situațiilor financiare, adică nu una care este „în dificultate”, și să te angajezi că oferi noi locuri de muncă. Să nu activezi în sectorul

serviciilor, ci în producție.

Ce ai de făcut? Completezi aplicația de înscriere și primești automat un punctaj. Dacă ai peste 60 de puncte înseamnă că ești eligibil și treci la etapa următoare: trimiți cererea de finanțare pentru a fi analizată și aștepți răspunsul final. Acum, eu nu vreau să ajungem până acolo, pentru că, după modelul POSDRU s-ar putea să descoperim că lumea este extrem de mică și funcționarii puși să evalueze proiectele au mulți prieteni chiar în firmele care cer finanțare. S-ar putea, știu și eu ?

Dar nu zic că e sigur. Așa că vă propun să ne oprim la formularul de înscriere – fiindcă această etapă este cât de cât transparentă.

Ce observăm noi aici ? Că unele firme din cele care au completat aplicația au reușit marea performanță de a strânge 100 de puncte (din 100). Pe restul nici nu le mai băgăm în seama. Cum au reușit ele această performanță ? O analiză la întâmplare (aleatoare vreau să zic) arată că multe dintre ele nici nu trebuiau să se califice. De exemplu, există firme care nu au situațiile financiare pe 2012.

Dar și mai frumos, există firme care au pierderi pe 2012 sau chiar pe ultimii ani. Există firme care au drept principal obiect de activitate… consultanța.

Adică sunt băieți deștepți, doar că teoretic nu aveau ce să caute aici.

V-am spus că ai și pierderi simultan ?! Nu mai contează.

Să exemplificăm:

SC Media Cons Proiect SRL



SC Macroconsult SRL

SC Avena Market SRL

Și preferata mea, SC Momente Dulci SRL

Ah, încă ceva, ați observat câți angajați au aceste firme? Liniuță, liniuță, zero, unu… Deci doar firme una și una, care merită să ia bani de la stat, vor face investiții nemaipomenite și vor urca PIB-ul țării până la cer.

Dar abia acum vine bomboana de pe colivă. Ce-ați zice dacă v-aș spune că o firmă fictivă se califică și primește 100 de puncte conform aplicației guvernului? Ați zice că glumesc? Ei bine, dovada o aveți mai jos, în firma EU SRL, care nu există, care a introdus date fantasmagorice și complet incoerente în aplicație și care – yes! – a primit 100 de puncte. Și asta pentru că sistemul este corupt (în sens funcțional), iar sistemul este defectat cu intenție pentru a se putea distribui banul public către complicii birocrației statului. Uita așa apare posibilitatea ca o firmă inexistentă să se califice și ea, formal.

Firma apare ca având obiect de activitate producția deși codul CAEN este de servicii. Ea nu are cifră de afaceri, dar are profit.

Și alături de ea sunt și altele!

Să rezumăm, folosind un ton și limbaj mai academic.

Principalele deficiențe identificate :

1. CUI-ul este valid, dar nu este corelat cu denumirea solicitantului sau cu numărul de la Registrul Comerțului

2. Denumirea solicitantului poate fi fictivă

3. Se pot înregistra proiecte și pe CUI-uri din 2013, chiar dacă Ghidul Solicitantului interzice

acest lucru

4. Codul CAEN aferent planului de investiții, nu este corelat cu grila de punctaj, astfel ca pentru un cod CAEN de servicii punctat cu 20 de puncte, solicitantul poate alege în grila de punctaj 35 de puncte aferent activității de producție

5. Posibilitatea de a introduce date financiare eronate

6. Necorelarea indicatorilor de încadrare în categoria de IMM (cifra de afaceri, nr angajați) cu punctajul acordat la criteriu Categoria IMM

7. Posibilitatea de a cere mai multe tranșe de plată decât cele prevazute în Ghidul solicitantului, adica 3.

Din situația proiectelor depuse până ieri la ora 8:40, reiese că:

– S-au depus 109 proiecte cu 100 de puncte, adică aproximativ 10% din total proiecte depuse, ceea ce statistic este mult;

– Un număr de 14 proiecte cu 100 de puncte pt a căror denumire solicitant înregistrată on-line nu există pe portalul ONRC un CUI (vezi BRUTARIA ALBASTRA-pozitia 1116, MINI COOPER-poziția 1125, COZIA AIR-poziția 1126, EU SRL-poziția 1159). În mod logic, înregistrarea on-line a acestor proiecte nu trebuia permisă de sistemul de validare al procesului de inregistrare on-line;

– 12 proiecte care nu apar pe mfinante.ro că ar avea situații financiare depuse pe 2012, ceea ce face imposibilă încadrarea în categoria IMM;

– 2 solicitanți înregistrați în 2013 au obținut 100 de puncte, în condițiile în care formularul de înregistrare on-line nu permite introducerea de numere de la Registrul Comerțului din 2013;

– O firmă cu mai mult de 9 angajați a obținut punctaj maxim în condițiile în care un astfel de IMM nu putea obține mai mult de 95 de puncte.

– Multe proiecte au denumiri solicitanți care se regăsesc în denumirea mai multor IMM-uri, ceea ce face imposibilă identificarea solicitantului real fără menționarea CUI-ului.

– Un număr mare de proiecte, pentru care din informațiile publice reiese că ar putea să nu îndeplinească condițiile de obținere a punctajului de 100, deoarece au activități principale din zona serviciilor sau comerțului și/sau au sediul social în zona urbană. Aceste proiecte au un oarecare potențial de risc și din acest motiv ar fi indicat să se prezinte mai multe informații despre proiectele depuse (cod CAEN aferent planului de investiții, locație de implementare).

Postez aici prima și ultima pagină din lista de 13 pagini pe care o am:

Grapini despre minimis: “Orice neconcordanta intre cererile depuse de IMM-uri online si documentele-suport atrage descalificarea”

17 Ianuarie 2014, Sursa : Finanţare.ro

Sistemul de inregistrare online pentru ajutoarele de minimis permite inregistrarea unor date fictive, iar unii solicitanti au profitat de aceasta bresa pentru a-si maximiza punctajele, atrage atentia analistul Bogdan Glavan.

Cu toate acestea, ministrul Maria Grapini da asigurari ca nimeni nu va beneficia de ajutoarele de minimis de pana la 100.000 de euro pe baza unor declaratii date in fals.

“Cei care procedeaza astfel se pacalesc singuri. Nu-i ajuta cu nimic daca introduc date fictive pentru a-si mari punctajul. Ei trebuie sa aduca oricum documentele-suport in termen de 10 zile, iar acestea vor fi verificate in termen de 60 de zile de cele 8 Oficii Teritoriale pentru IMM-uri. Orice neconcordanta intre cererile depuse de IMM-uri si documentele-suport atrage descalificarea solicitantului. Nu exista loc de erori. Trebuie sa coincida in proportie de 100%. Indiferent daca au mintit cu buna stiinta sau au daca au completat gresit formularul, rezultatul este acelasi: descalificarea”, a declarat ministrul Grapini pentru Finantare.ro. Aceasta ii sfatuieste pe solicitanti sa completeze cu mare atentie cererile, pentru ca au tot timpul la dispozitie.

Pana vineri au completat cereri pentru ajutorul de minimis aproximativ 1.700 de IMM-uri. Cele mai multe depasesc punctajul minim de 60 de puncte, iar peste 150 au maximul de 100 de puncte. Sesiunea de depunere a cererilor va ramane deschisa pana pe 24 ianuarie, ora 20.00.

“Daca exista mai multi care vor sa pacaleasca sistemul, nu e nici o problema. Vom munci mai mult la verificarea dosarelor, iar in final vor primi bani doar cei care au fost corecti”, a concluzionat ministrul delegat pentru IMM-uri.

Sesiunea anterioara a ajutoarelor de minimis, organizata in luna august anul trecut pe principiul “primul venit, primul servit”, a generat un scandal imens si a fost anulata din cauza suspiciunilor de frauda.

Cu voia dvs., ultima ironie pe listă

21 Ianuarie 2014, Sursa : Logec.ro, Autor : Bogdan Glăvan

Am văzut reacția doamnei Grapini în legătură cu probleme apărute la înregistrarea online pentru primirea ajutoarelor de minimis (ca și comunicatul oficial emis). A spune acum că firmele fictive înscrise în cursă vor fi depistate de vigilentele autorități ale statului în faza următoare a competiției este o banalitate cu aromă de wishful thinking. În fiecare zi autoritățile statului ne oferă o nouă mostră de incompetență, așa încât a le invoca din nou rolul nu face decât să toarne sare pe rană. Dacă autoritățile sunt așa de vigilente, doamna ministru, atunci de ce nu au fost în stare să pună la punct o aplicație civilizată de înscriere online ?!

Nici nu mai amintesc aici restul problemelor identificate, maniera absurdă în care aplicația îți oferă punctajul maxim etc. Este inutil. La platitudinile emise de funcționarii guvernamentali nu se poate răspunde decât cu o ironie pe măsură. O ironie strecurată tocmai în lista de firme înscrise pentru câștigarea banilor publici. Cu voia dvs. ultima pe listă.

REACŢII

Carmen Voicu

January 17, 2014 at 11:15 am

Buna ziua,
Necitind cu atentie ghidul de procedura (document public pe care constat ca doar l-ati rasfoit), va dezinformati cititorii, lucru care nu va face deloc cinste. Sunt departe de a avea incredere in obiectivismul si profesionalismul functionarilor publici romani (prost platiti, slab pregatiti si frustrati), insa, de aici si pana la a sugera ca finantarile se acorda in baza acestui formular de inscriere e o cale ca de la cer la pamant. Inscrierea online este doar primul pas. Sistemul are minusuri, sunt de acord ca ar trebui facuta automat o corelare intre cui si numele societatii si ca ar trebui respinse la inscriere CAEN-urile din 2013, (precum si alte neconcordante), INSA, este doar primul pas. Cei care intrunesc un punctaj mai mare de 60 vor trimite zeci de documente contabile, planul de afaceri, anexe, etc, si daca, din analiza acestor documente se va constata ca informatiile din cererea de inscriere au fost incorecte, vor fi respinsi fara drept de apel.
Faceti niste confuzii majore:
– firmelor care au inregistrat pierderi – nu le este interzisa inscrierea;
– firmelor care se afla in dificultate – nu le este interzisa inscrierea (in situatia de egalitate de puncte, acestea vor pierde finantarea la concurenta cu o firma care nu e in dificultate);
– firmele care au activitate principala de servicii – pot obtine un punctaj maxim, atunci cand solicita finantarea pentru o alta activitate autorizata (un CAEN de productie);
– firmele care solicita finantarea pentru un CAEN de servicii – au acest drept, doar ca vor obtine un punctaj mai mic decat cele din domeniul productiei;
– “numarul mediu de angajati” nu inseamna numarul efectiv de angajati. In plus, se noteaza numarul mediu de angajati conform evidentei contabile din decembrie 2012;
O DATA IN PLUS: posibilitatea de a te inscrie online nu inseamna si posibilitatea de a fi admis la finantare! Orice informatie gresita sau incompleta din formularul de inscriere determina RESPINGEREA LA FINANTARE.

Va doresc o zi buna si va rog sa va documentati cu atentie, altfel nu va exista nicio diferenta intre d-voastra si un functionar incompetent, superficial si frustrat.

Toate cele bune,
Carmen Voicu

Mircea

January 17, 2014 at 12:37 pm

Dna. Voicu,

Cu alte cuvinte dvs. ne spuneti ca „sigur ca sistemul permite fraudarea procesului de selectie, dar asta nu inseamna ca procesul de selectie va fi fraudat”.

T R A N S P A R E N T A . Intelegeti acum?

Liviu

18 January 2014

Doamna Grapini uita cateva lucruri:
1. verificarea automatizata, adica de catre sistem, a unor informatii pe care statul roman le are la dispozitie, ar duce la diminuarea considerabila a muncii inutile depuse de functionari cu dosare incorecte, neconforme, fictive sau false. Si ma refer la datele de identificare complete, situatiile financiare ale firmelor. O aplicatie nu foarte desteapta poate face lejer aceste lucruri, de asemenea poate bloca aplicantii care nu depun informatii corelate cu cele de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor si poate elimina suspiciuni si munca inutila;
2. solicitantii onesti ar avea posibilitatea de a obtine Scrisoarea de acceptare la evaluarea administrativa din prima, fara sa astepte ca un functionar sa ia “la mana” aplicatiile depuse sa le elimine pe cele neconforme si mai apoi un sef din AIPPIMM sa se gandeasca daca acorda sau nu bugetul eliberat celor din lista de asteptare. A se vedea ce s-a intamplat in 2013 cu programul de comert de la AIPPIMM, unde cei din lista de asteptare au fost contactati in noiembrie sa vina sa semneze contracte de finantare pt ca au intrat in buget, pt ca dupa o zi sa fie pusi pe “fold”, iar ulterior fiind totul retractat pt ca sefii au redistribuit banii ramasi. Nu se va intampla la fel si la MINIMIS?
3. De ce sa cred promisiunile unui politician ca verificarile facute de oameni vor fi impecabile, corecte, legale, cand avem o gramada de contraexemple? Exista vreun organism independent implicat in procesul de evaluare care sa certifice corectitudinea procesului? Are doamna Grapini certitudinea ca oamenii din interior, care lucreaza pe acest program si cunosc slabiciunile sistemului, nu se vor folosi de ele si nu pot fi tocmai cei care incalca regula jocului?

Mi se pare ca din nou complicam foarte mult niste lucruri care se puteau face simplu, eficient si transparent.

Ce sa mai vorbim? Uitati-va pe lista de inscrisi la MINIMIS. Sunt inscrise PFA-uri, intreprinderi individuale sau mai aberant, solicitanti cu adrese de e-mail la denumirea solicitantului. Cel putin aceste situatii ar fi putut fi eliminate si sunt altele pe care nu le vedem pt ca nu se ofera o transparenta corespunzatoare, adica inclusiv CUI-ul solicitantului, valoarea proiectului si a finantarii nerambursabila, asa cum se face pe fonduri europene.

In loc de promisiuni, prefer faptele. Iar faptele sunt dezamagitoare, din nou!

Balici Mihai

18 January 2014

In sfarsit se vad roadele d-nei ministru
inscrierile au decurs normal ,nu au fost incidente la sistemul informatic si totul a mers struna
Desigur cei care au declarat in inscriere un punctaj si vor gasi alte punctaje in dosare ,sunt eliminati din start .
Asemenea sistem trebuie folosit si la programele comert/servicii si START , sa se inscrie datele minimale on line si dosarul intreg depus pe suport de hartie la OTIMMC TERITORIAL
LA ACELE PROGRAME NU STIU CE MINTE BOLNAVA A INTRODUS CA LA INSCRIEREA ON LINE SA INSCRII CELE 40-70 DE PAGINI A UNUI PROOIECT SI SA STAI 2-3 ORE SA INSCRII UN PROIECT
In plus chiar daca faci formularul inainte , cu grafice ,tabele etc (cca 50 de pagini) nu poti sa le copiezi in formularul online si ar trebui sa le refaci
Atunci cand copiezi ies bazaconii in diverse capitole ale formularului on line si evaluatorul pe buna dreptate nu intelege nimic si primesti raspunsul
proiect fara coerenta
Apoi nici nu intelegem de ce sa le trimiti on line intreg dosarul ,cand evaluatorul nu se poate holba pe ecran 10 ore sa iti analizeze tie intreg dosarul si oricum il va lista sa il poata citi
Dar cand ti-l listeaza tabelele , graficele apar intr-o forma total aiurea ,necitibile ,nu se pot vizualiza
Deci d-na ministru cred ca ar trebui sa dispuna si la celalate programe gestionate de Agentia IMM sa fie acelasi sistem usor ca la minimis , adica o inscriere on line de informatii minime si apoi dosarul intreg depus pe hartie dupa o perioada

Conferinţa publică de informare asupra activităţii de lobby şi advocacy

This gallery contains 2 photos.

22 Ianuarie 2014, Sursa : Canbv.ro

Conferinţa publică de informare asupra activităţii de lobby şi advocacy susţinută de către :

Academia de Advocacy Timişoara şi partenerul local,

Alchemy Consulting & Training

cu sprijinul Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov

In data de 23 ianuarie, incepand cu ora 14,30 la sala de conferinte a Camerei de Comert si Industrie Brasov, va invitam sa aflati dintr-o sursa autorizata ce este advocacy, ce face un lobbyist, cum sa intervenim eficient si transparent si legitim la decizia publica. De asemenea, unde este limita legala intre lobby si trafic de influenta.

Academia de Advocacy este o organizaţie non profit, cu expertiză în domeniul advocacy, care asistă grupurile legitime de interese în amendarea actelor normative relevante şi mobilizează participarea acestora în elaborarea politicilor publice. Academia de Advocacy are drept scop mobilizarea partenerilor sociali şi a societăţii civile în practicarea principiilor democraţiei participative, utilizând tehnici transparente de intervenţie din domeniul de advocacy și lobby. Pune la dispoziţia grupurilor legitime de interese programe de advocacy, lobby, instruire, asistenţă tehnică, consultanţă de specialitate, monitorizare, analiză diagnostic şi cercetare.

,,Dialogul este un proces emergent, surprinzător și plin de sensuri. Trăim vremuri complicate, în care dialogul a devenit ultima cale de înțelegere, vocea consultărilor și dezbaterilor fiind acoperită de sunetele stridente ale luptelor inutile. Dialogul ar trebui reinventat pentru ca democrația să nu sufere. Academia de Advocacy își propune să aducă la masa dialogului oameni și grupuri de interese care par ireconciliabile. Vrem să refacem sensul dialogului, să reînvățăm să vorbim și mai ales să ascultăm.” (Radu Nicosevici, președinte Academia de Advocacy).

Printre realizarile inregistrate de Academia de Advocacy, in ultimii ani se regasesc: introducerea in codul ocupational din Romania a noii profesiuni de “specialist in activitatea de lobby” cod COR 243220, elaborarea si autorizarea standardului occupational pentru ocupatia “Specialist in activitatea de lobby”, crearea unei biblioteci in domeniu cu peste 1200 de volume, accesibila online, initierea Corpului profesionistilor in Lobby, cu acoperire nationala, operationalizarea unei platform virtuale de alerte legislative de la nivel local, national si European, modificarea legii transparentei [Legea 52/2003] in scopul intensificarii acesteia, sprijin acordat Guvernului Romaniei in vederea asigurarii d eproceduri minimale pentru consultari publice transparente, interventii in vederea realizarii proiectului de lege ce prevede reglementarea activitatilor de lobby, etc .

Agenda conferintei este:

14,15-14,30 – primirea participantilor
14,30 – 14,40 – cuvant de deschidere
14,40 – 15,40 – prezentarea conceptului de lobby si advocacy [prezentare interactiva]
15,40 – 16,00 – pauza de socializare
16,00-16,30 – Conferinta de presa

Din partea Academiei de Advocacy vor participa presedintele Radu Nicosevici [tbc], vicepresedintele Corina Dragomirescu, secretarul general al Corpului Profesionistilor in lobby – Simona Fit.

Invitam reprezentanti ai institutiilor locale si regionale, membrii Camerei de Comert, oameni de afaceri, manageri , precum si reprezentanti ai societatii civile sa participe la aceasta conferinta. Pe langa informatii cu caracter general pe care le vom prezenta, vom anuntat si organizarea unui curs de lobby si advocacy la Brasov, in parteneriat cu Alchemy Consulting & Training, curs ce se va finaliza cu diploma acreditata ANC.

Participarea la eveniment este gratuita, scopul acestuia fiind de informare vizavi de beneficiilor activitatii de lobby si advocacy in comunitatea brasoveana.

Confirmarea participării Dumneavoastră la acest eveniment se poate face la persoana de contact din partea partenerului regional :

domnul Sorin Peligrad [peligradsorin@yahoo.com], reprezentant regional, tel: 0730830760

CCR – unanimitate : Legea descentralizării este integral neconstituțională. Principiile încălcate

This gallery contains 1 photo.

10 Ianuarie 2014, Autor : Victor Bratu, Sursa : Cursdeguvernare.ro

Curtea Constituţională a admis vineri, în unanimitate, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii descentralizării, formulată de PDL pe 23 noiembrie 2013, după ce premierul Victor Ponta a angajat răspunderea Guvernului pe acest proiect.

„Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională” – a anunțat, oficial, Curtea.

Decizia CCR are ca efect suspendarea definitivă a textului care oricum era în suspensie până la decizia Curţii.

Guvernul trebuie să refacă legea integral.

Principii şi exigenţe pe care Legea descentralizării le încalcă

Conform unui comunicat al CCR, principiile încălcate de Legea descentralizării sunt:

principiul autonomiei locale, în privința trecerii bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, fără exprimarea consimțământului autorităților administrației publice locale/județene
principiul legalității, prin nerespectarea cadrului legal în materia descentralizării și a proprietății.
regimul constituțional al proprietății, în privința transferului masiv de bunuri din domeniul public/privat al statului

Curtea Constituțională a mai constatat:

încălcarea exigențelor de claritate, precizie și predictibilitate a legii prin reglementarea contradictorie a drepturilor care se transferă/constituie prin lege (de proprietate/de administrare)
lipsa de corelare cu ansamblul normativ în materie și cu reglementările din care sunt preluate competențele descentralizate
reglementarea unor structuri descentralizate cărora nu le este conferită nicio atribuție (comisiile județene ale monumentele istorice) cu menținerea în paralel a structurilor care au format obiectul descentralizării (comisiile zonale ale monumentelor istorice)

”Legea vicepremierului Dragnea” – amânată și scoasă prin asumarea răspunderii

Legea descentralizării a fost elaborată la ministerul vicepremierului Liviu Dragnea, ministru al Administrației și Dezvoltării locale. Încă de la faza de proiect, au existat voci care au acuzat coaliția de guvernare că pune instituțiile statului la dispoziția liderilor politici locali. Acest fapt a determinat guvernul să evite o dezbatere care s-ar fi anunțat prelungită, și să-și asume răspunderea pe lege în fața Parlamentului.

În 11 decembrie 2013, Curtea Constituţională a amânat pentru data de 10 ianuarie discutarea sesizării din cauza faptului că, pentru a judeca cauza, au fost solicitate tuturor instituţiilor implicate în procesul descentralizării documentele şi avizele care au stat la baza legii.

La vremea respectivă, premierul Ponta se declara îngrijorat că legea nu va putea fi aplicată de la 1 ianuarie.

„Îmi pare rău să văd, dar nu o să avem de la 1 ianuarie Legea descentralizării. Curtea Constituţională nu lucrează de Sărbători, a amânat-o pe 10 ianuarie. Sunt un pic îngrijorat. Curtea nu ne-a zis şi nu ştiu ce să facem de la 1 ianuarie- care sunt atribuţiile guvernului, care sunt atribuţiile parlamentului… Poate reuşim să mărim bugetul Curţii, să muncească şi dânşii un pic mai eficient. Că, dacă durează trei, patru, şapte luni o hotărâre, e destul de dificil”, declara Victor Ponta citat de Mediafax.

Urmare a solicitărilor efectuate, Curtea a primit aproximativ 4.000 de pagini de documente de studiat. Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, declara înaintea şedinţei CCR că judecătorii au avut de studiat un dosar uriaş. „Cred că este cel mai voluminos dosar din câte am judecat până acum”, a spus Augustin Zegrean.

Asumarea răspunderii în Parlament s-a făcut în 40 de minute

Guvernul şi-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe Legea descentralizării pe 19 noiembrie 2013. La ședință au participat 451 de parlamentari, opoziția PDL părăsind sala înainte discursului premierului Victor Ponta.

A fost nevoie de doar 40 de minute pentru ca proiectul guvernului, negociat îndelung între partidele coaliției de la guvernare, să devină lege.

Premierul Ponta și-a justificat trecerea legii prin asumarea răspunderii prin necesitatea de-a transfera cât mai repede atribuțiile către administrațiile locale, pe fondul a ceea ce el a numit atunci ”lupte cu armate de funcționari din ministere, care nu voiau să-și piardă puterile pe care le aveau”.

Guvernul a aprobat 568 de amendamente la proiectul descentralizării, dintr-un total de 2.040 amendamente depuse de către parlamentari, majoritatea legate de forma proiectului, proceduri de tehnică legislativă şi erori materiale din anexe.

Domeniile care treceau în atribuțiile administrațiilor locale

Domeniile care urmau să fie descentralizate, ca şi competenţe, atribuţii şi instituţii:

sănătatea,
agricultura,
mediul,
cultura,
tineretul şi sportul,
autorizarea şi clasificarea în turism,
cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare,
competenţele teritoriale legate de pescuit.

Nu au fost incluse porturile, aşa cum apărea într-o formă intermediară a proiectului, şi nici plajele.

Conform legii declarate neconstituţională de către CCR, la finalizarea procesului de descentralizare, aproximativ 14.000 de oameni erau încadraţi în instituţiile descentralizate, fiind preluaţi din subordinea ministerelor, cu toate drepturile actuale şi cu cheltuielile de personal aferente, la instituţiile descentralizate care intrau în subordinea autorităţilor locale.

Descentralizarea implica, de asemenea, transferul a circa 2.000 imobile din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor teritoriale.

Controverse politice asupra legii

La numai câteva zile după asumarea răspunderii guvernamentale pe Legea descentralizării au început să fie lansate acuzaţii la adresa legii. Cele mai multe au fost formulate de PDL, partidul care a contestat la CCR Legea descentralizării, însă cele mai dure au fost cele formulate de preşedintele Traian Băsescu. Controverse au fost inclusiv în interiorul USL, PNL fiind suspectat de PSD de sabotaj.

Traian Băsescu: ”Vor să îşi consolideze pe veci baronii”

Principalele acuzaţii ale preşedintelui Traian Băsescu :

“Avertizez public că este o crimă administrativă, nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcţionarea instituţiilor- schimbarea stăpânilor, bucuria nebunilor- dar se uită definiţia statului roman, care e stat unitar. Vă dau în scris că, dacă vor face această mişcare, antinaţională, vor trebui să reînfiinţeze în câteva luni noi direcţii. Sunt brutali, privesc prioritar interesul politic, să îşi consolideze baronii câştigaţi acum încât nici mama legilor să nu îi mai mişte de acolo”, Traian Băsescu, pe 21 noiembrie 2013, la B1Tv.

Radu Mazăre: “Liberalii să plece din Guvern”

Principalele acuzaţii din interiorul USL au fost formulate de primarul Constanţei, Radu Mazăre

„Pentru că s-au opus descentralizării promovată de Dragnea, pentru că s-au opus descentralizării Portului, deşi în campanie susţineau contrariul, pentru mine sunt doar nişte mincinoşi care îşi doresc cât mai multă putere sub controlul lor. Ca atare, indiferent dacă Ponta se împacă cu Antonescu sau nu, liberalii au pierdut susţinerea mea. Cu cât pleacă mai repede din Guvern, cu atât mai bine”, Radu Mazăre, pe 5 ianuarie, Gândul.

Gheorghe Nichita: ”Stroe a fost înghiţit şi copleşit de sistem”

Acuzele primarului municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita,

“Ministrul liberal de Interne, Radu Stroe, doreşte un stat centralist în care să deţină controlul. Stroe a fost înghiţit şi copleşit de sistem”, Gheorghe Nichita, 4 ianuarie, Mediafax.

Fondul ONG : Granturi pentru organizaţiile care caută parteneri în statele donatoare

This gallery contains 1 photo.

10 Ianuarie 2014, Sursa: Programul Fondul ONG in Romania

Al doilea Apel pentru cereri de finantare din cadrul Fondului pentru Relatii Bilaterale vine in sprijinul ONG-urilor aflate in cautarea unor parteneri din statele donatoare (Norvegia, Islanda si Liechtenstein), pentru pregatirea viitoarelor aplicatii de proiecte.

Status: ACTIV ; Depunere până la : 20.02.2014 ; Bugetul actiunii : 71.958,23 euro ;
Suma maxima : 3.000 euro/proiect

Obiectivele programului
Solicitanti eligibili
Documentatie

Obiective specifice

Sunt finantate acele cheltuieli de calatorie si subzistenta ale solicitantului si / sau ale partenerului implicat in activitatile de mobilitate.

Proiectele de mobilitate se vor concentra pe facilitarea colaborarii pe unul sau mai multe domenii de interventie agreate.

Printre domeniile care primesc finantare in cadrul Fondului ONG se regasesc: cetatenia activa si implicarea comunitatii, combaterea saraciei si excluziunii, dezvoltarea comunitatilor rurale interetnice, imbunatatirea starii mediului, cresterea accesului si furnizarii de servicii sociale si de baza pentru grupuri vulnerabile, dezvoltarea capacitatii ONG-urilor prin infiintarea de retele, coalitii si think tank-uri.

Solicitanţi eligibili

Pot depune cereri in cadrul acestui Apel organizatiile neguvernamentale si nonprofit, infiintate legal si cu sediul in Romania, organizate si conduse conform legislatiei romanesti in vigoare cu privire la organizatiile neguvernamentale, respectiv asociatii, fundatii si federatii.

O organizatie neguvernamentala poate depune, in calitate de Solicitant, doar o singura Cerere de finantare in cadrul prezentului Apel.

Un parteneriat oficial intre o organizatie neguvernamentala din Romania si o organizatie din statele donatoare (Norvegia, Islanda si Liechtenstein) este obligatoriu.

Organizatiile / entitatile din statele donatoare nu pot aplica direct pentru finantare. Cu toate acestea, costurile angajate de catre partenerii din statele donatoare sunt eligibile in cadrul proiectelor depuse de o organizatie romaneasca, cu conditia ca acestea sa fie angajate pentru activitati eligibile in cadrul prezentului Apel pentru Cereri de finantare.

Activitati eligibile

Sunt eligibile urmatoarele tipuri de activitati de mobilitate derulate de catre ONG-uri din Romania in parteneriat cu entitati din statele donatoare, care isi propun sa dezvolte parteneriate in vederea implementarii unor viitoare proiecte bilaterale :

Activitati care urmaresc dezvoltarea unor parteneriate bilaterale, prin sprijinirea lucrului impreuna si a schimbului de cunostinte, interese si experiente pe idei specifice de proiecte, intre ONG-uri din Romania si parteneri din statele donatoare.
Activitati care urmaresc identificarea unor parteneri suplimentari pentru dezvoltarea unor proiecte in parteneriat, prin participarea la intalniri, conferinte, vizite de studiu, vizite, evenimente organizate de catre (potentiali) parteneri din statele donatoare.

Conditii de finantare

Suma disponibila in cadrul acestui apel de proiecte este de 71.958,23 euro.

Valoarea maxima a grantului este de 3.000 de euro, cu o limita maxima de 1.500 de euro per participant per calatorie.

Perioada maxima de implementare a proiectelor de mobilitate este de 2 luni.

Toate activitatile de mobilitate din cadrul proiectelor finantate trebuie sa fie planificate a se incheia pana pe 23 mai 2014.

Nu se solicita cofinantarea proiectelor de mobilitate. Rata de finantare pentru un proiect de mobilitate poate fi de pana la100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Termen-limita

Dosarul Cererii de finantare, compus din toate documentele mai sus mentionate, va fi transmis in :

2 exemplare tiparite (un original si o copie)
1 versiune electronica (de exemplu CD – care sa cuprinda anexele in oricare din urmatoarele formate: Word, PDF, Excel, etc),

intr-un plic sigilat, prin posta recomandata, curier sau depunere personala la adresa : Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile/Bd. Nerva Traian nr. 21, sector 3, Bucuresti, cod postal 031044/ In atentia: Vlad Dumitrescu, Senior Grants Officer.

Cererile de finantare transmise prin e-mail sau fax NU vor fi acceptate.

Plicul sigilat trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii :

EEA GRANTS : Fondul pentru Relatii Bilaterale, Apel pentru Cereri de finantare nr. 2/2013

Titlu proiect mobilitate : <titlul proiectului>

Solicitant : <numele complet si adresa solicitantului>

Nume si nationalitatea partenerului : <nume complet si nationalitatea partenerului>

Termenul-limita pentru depunere este 20 februarie 2014. Dupa acest termen, toate solicitarile de finantare primite intra in procesul de evaluare si selectie.

DOCUMENTAŢIE

Puteti descarca urmatoarele documente utile :

Ghidul solicitantului (PDF)

Anexa 1 – Formular cerere de finantare (DOC)

Anexa 2 – Declaratia privind eligibilitatea si acordul de parteneriat (DOC, En)

Anexa 3 – Declaratia de eligibilitate a solicitantului (DOC)

Anexa 4 – Model contract finantare (DOC)

Anexa 5 – Raport tehnic si financiar (DOC)

Anexa 6 – Cerere de plata (DOC)

Puteti consulta aici o baza de date cu potentiali parteneri din statele donatoare.

Finanţatori : Islanda, Liechtenstein şi Norvegia

Harta sărăciei în România

This gallery contains 1 photo.

10 Ianuarie 2014, Sursa : Capital.ro

Gradul de sărăcie și de excluziune socială din România a ajuns în 2012 la 42% din populație, în creștere față de anul precedent, când acest indicator se afla la 40,3%.

Acest indicator plasează România pe primele locuri în Europa, România fiind depășită doar de Bulgaria, cu 49%, în timp ce media UE se situa în jurul a 25%.

De exemplu, în 2011, 4,74 milioane din totalul populaţiei române se aflau în risc de sărăcie (cu un venit mai mic de 60% din venitul mediu disponibil), 6,28 milioane se confruntau cu lipsuri materiale severe iar 1,14 milioane locuia u în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută.

În toamna anului trecut, reprezentanții Comisiei Europene au cerut autorităților române ca în perioada 2014-2020 să aloce fonduri importante și să definească programe clare pentru combatarea sărăciei.

“Comisia Europeană este foarte hotărâtă să ducă la bun sfârşit acest obiectiv şi se aşteaptă ca România să se orienteze în primul rând către persoanele cele mai afectate de sărăcie şi excluziune socială. Obiectivul combaterii sărăciei a evoluat la nivel european. Toate instituţiile europene susţin incluziunea socială şi doresc ca toate statele membre să crească rata de incluziune. În Europa, mulţi oameni trăiesc în sistemul rezidenţial, care îi separă de comunitate. Dezinstituţionalizarea este parte dintr-o misiune strategică. (…) Trebuie să ne asigurăm că persoanele vulnerabile sunt primele care beneficiază de noul program de finanţare”, a declarat, la București, în toamna anului trecut, Philippe Hatt, Head of Unit România, Bulgaria şi Malta, DG Employment, Comisia Europeană, conform mediafax.ro

România are cea mai mare cotă din UE de populație care trăiește în zonele rurale (45% din totalul populației) și, conform datelor INS pentru 2010, riscul de sărăcie extremă este 4 ori mai mare în zonele rurale (8,8%) în comparație cu zonele urbane (2,2%). În ceea ce privește disparitățile regionale, analiza regionala arată că regiunile cu cele mai mari rate de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială sunt: Nord-Est, Sud-Vest-ul Olteniei, Sud-Est și Muntenia Sud. La celălalt capăt se află regiunile Vest și București-Ilfov. În plus, regiunea Vest, este caracterizată, de asemenea, de o rată relativ stabilă, în timp ce regiunea Sud-Vest a avut un trend negativ în ceea ce privește evoluția ratei, de la 55,4% (2007) la 21% (2011).

Zonele urbane afectate de sărăcie includ oraşe mici care se confruntă cu îmbătrânirea demografică şi depopularea, oraşele mono-industriale (de exemplu oraşele miniere), oraşe agricole sau oraşe nou înfiinţate. Oraşele mici concentrează sărăcia din cauza infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educaţie), în plus, acestea au fost puternic afectate de restructurarea industrială şi sunt foarte vulnerabile la reforma industrială şi economică, care are ca principal efect o rată scăzută de ocupare şi, prin urmare, venituri instabile şi mici.

Localităţile izolate din zonele muntoase sau din regiunile de-a lungul coridorului Dunării suferă aceleaşi tendinţe negative ca rezultat în special al poziţionării geografice dificile şi al limitărilor în ceea ce priveşte activităţile şi ocuparea forţei de muncă. “Nivelul sărăciei este foarte mare în aceste teritorii, fiind necesară o abordare integrată pentru a răspunde nevoilor lor complexe de dezvoltare. Cartografierea sărăciei în zonele rurale şi urbane arată un risc mai mic de sărăcie în localităţile rurale care sunt aproape de un oraş mare. În zonele în care nu există centre urbane, sau la periferia oraşelor mici sau subdezvoltate, tendinţa este de creştere a sărăciei”, se menționează în acordul de parteneriat propus de de România pentru perioada de programare 2014-2020.

În vara anului trecut, Evenimentul zilei scria că Aproape 220.000 de români primesc venit minim garantat. Lunar, se consumă cu ei 42 de milioane de lei, cei mai mulţi benefi ciari fiind în Vaslui, Buzău, Dolj, Teleorman.

Zonele cele mai sărace din România sunt, de ani buni, sudul Moldovei, cel al Munteniei şi al Olteniei.

Dacă luăm în calcul criteriul beneficiarilor de venit minim garantat, Vasluiul ocupă primul loc cu 2,7% din totalul locuitorilor. Buzăul, Mehedinţiul, Doljul şi Teleormanul se plasează pe următoarele locuri în clasamentul sărăciei. Toate aceste regiuni au suprafeţe agricole întinse, cei mai mulţi locuitori ocupându- se cu agricultura de subzistenţă. „Ocuparea în agricultură aduce sărăcie în România”, explica pentru evz.ro Dumitru Sandu, profesor universitar la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.

Bogăţia este distribuită diferit la sat faţă de oraş: „Buzăul este un bun exemplu pentru că urbanul a avut o bună dezvoltare în ultimii ani, în timp ce ruralul a rămas pe loc. La noi, sărăcia care vine din rural are cifre mai mari în timp ce, în Vest, discrepanţele sunt mult mai mici”.

Sărăcia din Oltenia

Există şi factori specifici.„ Judeţele Mehedinţi şi Dolj au devenit sărace în ultimii 10-15 ani ca urmare a deşertificării. Fără irigaţii, agricultura a rămas după cum vine ploaia”, explică Dumitru Sandu. Un alt proces care a dus la pauperizare este cel al migraţiei în străinătate, care a făcut ca la sate să rămână numai bătrânii. „În sine, procesul migraţiei nu ar trebui să ducă la sărăcie întrucât persoanele care pleacă trimit bani în ţară. Aşa s-a întâmplat între anii 2005-2008 când au intrat în ţară circa 8-9 miliarde de dolari. Însă, din 2010 încoace, aceste sume au scăzut la jumătate. Oamenii nu se mai gândesc să se întoarcă. Criza este mai grea în România astfel că subzistă acolo”, explică sociologul.

Şi nu este vorba numai despre criză: „Cei plecaţi nu mai vin şi pentru că instituţiile româneşti de bază – primărie, şcoală, spital – sunt neperformante. Ei văd că votul prin corespondenţă nu funcţionează, că politicienii nu îi caută decât odată la patru ani, că e mai simplu să-şi înfiinţeze o firmă acolo, copiii se descurcă mai bine la şcoală”, enumeră sociologul.

Ce ar trebui făcut

În România, sărăcia are cauze structurale. Inerţia acestor factori este mare de aceea sărăcia este greu de combătut. În lipsa unui sistem de irigaţii, a unor forme asociative care să permită cultivarea terenurilor pe suprafeţe mari şi dezinteres pentru colectarea produselor fermierilor este greu de făcut agricultură performantă.

„Nicio regiune nu iese din sărăcie doar prin agricultură, ci prin diversificarea ocupării. Iar lipsa educaţiei duce invariabil la sărăcie, fie că ai ocupare în agricultură, fie că nu”, a conchis profesorul universitar Dumitru Sandu.

POS DRU : APROBĂ pentru CPP 163 DE 2 X ACELAŞI PROIECT

This gallery contains 1 photo.

9 Ianuarie 2013, Sursa : Finanţare.ro

POS DRU : Lista cererilor de finanţare aprobate pentru CPP 155, 158 şi 163

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a publicat lista cererilor de finantare aprobate care se incadreaza in alocarea financiara stabilita in Ghidul Solicitantului, pentru urmatoarele cereri de propuneri de proiecte : CPP 155, CPP 158 si CPP 163.

Solicitantii ale caror cereri de finantare au fost respinse in faza B, solicitantii ale caror cereri de finantare se afla pe lista de rezerva si solicitantii cererilor de finantare aprobate vor primi scrisoarea de informare pana la sfarsitul zilei in curs (8 ianuarie 2014).

Solicitantii ale caror cereri de finantare nu primesc scrisoare de informare vor contacta OI POSDRU responsabil.

Solicitantii ale caror proiecte au fost respinse pot contesta decizia de respingere. Contestatia se poate depune personal in zilele lucratoare sau poate fi transmisa prin curier/posta, numai la registratura AMPOSDRU, la adresa: B-dul Carol I, nr. 34-36 (parter), sector 2, Bucuresti.

Pentru contestatiile depuse personal, data limita de inregistrare a contestatiei la registratura AMPOSDRU este 14 ianuarie 2014, orele 16.00. Pentru contestatiile transmise prin curier/posta, data limita de transmitere este 14 ianuarie 2014.

Documente anexate :

CPP 155 – Lista cererilor de finantare aprobate (PDF)

CPP 158 – Lista cererilor de finantare aprobate (PDF)

CPP 163 – Lista cererilor de finantare aprobate (PDF)

ADUCERE AMINTE : Sărbători în cârdășie.

A venit Moșul la abonații fondurilor europene ?

Autor : Bogdan Glăvan, Sursa : Logec.ro

În vreme ce unii se pregătesc să dea goluri la vară cu Brazuca, în România niște cetățeni deștepți fac tiki-taka cu Posdruca. Mai exact, pe sfârșit de an au dat lovitura la Campionatul de fonduri europene, asigurându-și contracte grase în cadrul POSDRU. Vineri s-au afișat câștigătorii unor competiții – adică Cereri de Propuneri de Proiecte (CPP) – declanșate la începutul verii. Rezultatele sunt de-a dreptul spectaculoase. Deși concurența a fost intensă, pe unele CPP-uri depunându-se sute de proiecte, practic câteva firme și-au adjudecat partea leului.

Pe CPP 141 (Regiunea Nord-Vest), firma SC SIAB Development SRL a câștigat nu mai puțin de 4 proiecte (adică un sfert din total), IDENTICE CA BUGET ȘI CU ACELAȘI PUNCTAJ, deci copy-paste probabil atât la formulare cât și la evaluare. Am aruncat o privire pe site-ul ministerului de finanțe și m-a cuprins o nouă dilemă. Oare cum poate o firmă cu 6 angajați care anul trecut a avut o cifră de afaceri de 1 mil. lei (și pe ultimii trei ani 2,6 mil. lei) să asigure derularea unor proiecte în valoare de aproape 8 mil. lei?! Și asta dacă ne referim doar la aceste proiecte. Dar ce știu eu, poate are un parteneriat beton sau poate se va duce să facă împrumut la bancă sau un CAR, ceva…

Pe CPP 130 (Regiunea Sud-Vest Oltenia), granturile s-au împărțit între câțiva abonați. Astfel, firma SC ACZ Consulting SRL a câștigat nu mai puțin de 3 proiecte, aproximativ același buget și același punctaj, deci copy-paste. Asociația Psihologilor Gorjeni a câștigat tot 3 proiecte, despre care se poate spune același lucru.

Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică Catalactica, o altă abonată a fondurilor europene, are 5 proiecte câștigate pe patru domenii diferite: CPP 129, 138, 139, 143. Despre performanța remarcabilă a acestei asociații a scris în 2012 și Costi Rogozanu:

Sorin Cace şi Corina Cace sînt eroii mei întîmplători. Sînt oameni care au reuşit să o ducă bine pe timp de criză pentru că s-au conectat cum trebuie la ţeava UE.

Familia Cace a avut în derulare mai multe proiecte (aici aveţi o lista cu cele terminate) în zona Teleorman (cîteva de integrarea romilor pe piaţa muncii şi altele). Despre efecte nu ştim nimic. E totuşi lăudabil că au un site unde scriu tot ce au făcut (am întîlnit cazuri unde organizatorii nu se obosesc cu aşa ceva).

Lucrurile au început să meargă după 2009. Ea la ASE, el la ICCV. Declaraţia de avere a Corinei Cace arăta destul de modest. Familia avea drept bază veniturile de la ASE. În 2011, bunăstarea a explodat. În declaraţia Corinei Cace pe 2011, apar banii care vin cel mai probabil din proiectele POSDRU. Alte surse nu sînt trecute. Aşadar, familia Cace a luat cam 170.000 de lei de la locul de muncă de bază. Şi exact 427.158 lei din cercetare-dezvoltare şi conventii civile. 100 000 de euro pe an pentru o familie de intelectuali este un venit bunicel.

Catalactica, minunata aventură POSDRU a familiei Cace, este doar o picătură într-o mare baltă (puteţi studia pe aici alte sute de proiecte). Am găsit un proiect de sute de mii de euro care se numeşte “Înapoi la muncă!”, un mesaj dispreţuitor folosit de reprezentanţi ai fostei puteri în diverse ocazii.

Local, prostia care se întîmplă ar fi următoarea: sînt bani mulţi care alimentează un establishment universitar, funcţionăresc, ong-istic şi jurnalistic. Dar aceşti bani nu au efect, nu însănătoşesc mediul, nu-l scoate din zona extremă de vulnerabilitate. Sînt bani “paraleli” cu profesia de bază şi cu responsabilităţile ei.

Văd că singurul efect al articolului domnului Rogozanu este dinamizarea afacerii Asociației Catalactica (care are și filiala Teleorman, că deh, acolo sunt șomerii mulți și vine banul gros). Ba mai mult, pe baza studiilor realizate și plătite de stat domnul Sorin Cace și-a susținut recent teza în vederea obținerii atestatului de abilitare – adică de îndrumător de doctorat. Vă recomand să îi parcurgeți lista de lucrări științifice și, dacă găsiți o lucrare publicată în vreo revistă străină să-mi spuneți și mie, vreau să o citesc.

SC Romapisan SRL are 3 proiecte câștigate, toate pe CPP 132 (Regiunea Nord-Vest), toate copy-paste, cu același buget. Remarcabil, proiectul are bugetul de 672000 lei, adică de 3 ori mai mic decât majoritatea proiectelor concurente; sunt curios cum instruiește grupul țintă cu acești bani și, mai ales, cum proiectul concurent “Adaptor” a fost punctat mai slab deși are buget dublu.

SC Brahms International SRL are 2 proiecte aprobate pe CPP 133 și încă un proiect pe CPP 142. Această firmă a derulat 14 proiecte în perioada 2002-2011 și a acordat certificate de absolvire a unor cursuri de formare profesională pentru 4500 de persoane.

Asociația React este o altă câștigătoare a acestei sesiuni de proiecte. Conform tradiției. Această asociație a devenit celebră prin proiectul Fabrica de bine, despre care mi-am spus părerea în articolul Fabrica de bine – cel mai scump bine făcut vreodată:

Valoarea totala a proiectului este de 18.073.582 lei, din care asistenta financiara nerambursabila insumeaza 16.698.525 lei.

…

Astfel, au fost create 150 de noi locuri de munca pentru persoane vulnerabile social (persoane cu dizabilitati si beneficiari de ajutor social) in domeniul reciclarii si prelucrarii hartiei, al serigrafiei, al reciclarii de mase plastice si in domeniul serviciilor de tip call center.

Ceea ce înseamnă fix 120000 de lei pe cap de angajat, adică aproape 27000 de euro. Adică 70 de salarii medii nete pe economie.

Felicitări inițiatorilor! Au realizat într-adevăr ceva foarte social! Să cheltuie 27000 de euro pentru a oferi un loc de muncă temporar cuiva, fie și cu dizabilități. Cu acești bani un salariat mediu trăia 6 ani. Se puteau trimite la studii universitare aproape 40 de tineri. Puteai să faci cadou unei familii o casă.

Acum asociația are 4 proiecte aprobate în CPP 138, 139, 142, 143, majoritatea cu buget copy-paste: 2,128 mil. lei într-o parte, 2,127 mil. lei în altă parte! Deci a scris un proiect pe care intenționează să îl plimbe prin patru regiuni ale țării și va încasa circa 2 milioane de euro. Sunt curios cum a ținut cont de specificul fiecărei regiuni.

Asociația PRO EST are două proiecte aprobate, pe CPP 136 și 138.

Fundația Serviciilor Sociale Bethany are un proiect pe CPP 131 și încă două pe CPP 140, copy-paste.

Alt caz palpitant. Pe CPP 132, dedicată măsurilor active de ocupare, unde grupul țintă trebuie să fie format din șomeri, persoane inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și PERSOANE CARE AU PĂRĂSIT TIMPURIU ȘCOALA, Universitatea Babeș-Bolyai câștigă proiectul cu titlul DEZVOLTAREA CARIEREI prin consilierea și formarea profesională a forței de muncă cu studii superioare – proiect cu cel mai mare buget din toate cele finanțate. Mă gândesc că se referă la creșterea ocupării șomerilor de carieră. Sau sunt avute în vedere persoanele care au părăsit timpuriu școala după terminarea facultății! Mai departe, comentariile vă aparțin.

Vă simțiți complexați? Vă interesează să aflați cum acești cetățeni ajung să manevreze atât de bine mingea cu bani pe euromaidanul subvențiilor din România? Nu știu: poate sunt foarte capabili; sau poate au capturat statul – mai pe românește, au pus în practică celebra formulă de joc “Noi centrăm, noi dăm cu capul”. O căutare rapidă pe google arată că suspiciunile sunt justificate și poate ar trebui cercetate mai serios de cineva plătit să se ocupe cu asta. O parte din firmele specializate pe câștigarea de bani europeni sunt conduse de politicieni sau de nomenclatura locală și chiar au fost implicate în diverse scandaluri.

Câteva exemple:

Romapisan a fost în centrul unui scandal cu firme căpușă acuzate că au tocat bani pe lucrări fictive.

Asociația PRO EST se pare că a plătit cu zeci de mii de euro conducerea AJOFM Neamț (o instituție cheie în derularea programelor de formare profesională), ceea ce sugerează exact schema cu centrarea menționată mai sus.

ACZ Consulting pare să aibă experiență în… exact aceeași tehnică sau măcar are prietenii potriviți la locul potrivit.

Asociația Elen pare să fie asociată foarte intim cu un fost prefect de Alba.

Firma Brahms International e condusă de un om de afaceri, membru de seamă al unui partid politic (nu mai contează care).

Fundația Ruhama ține tot de un om politic, de data asta de la minorități. Mă opresc aici că devine plictisitor.

Dincolo de detaliile picante ale acestor afaceri, câteva întrebări politically correct pot fi ridicate în speranța că cineva le va și răspunde:

1. Conflictul de interese rămâne combătut prin declarații pe propria răspundere sau prin… măsuri active?

2. Dacă ne propunem să atragem mai mulți bani europeni și să îi și cheltuim fără să fim trași de urechi de la Bruxelles, atunci strategia cea mai potrivită este să încurajăm cartelizarea pieței sau menținerea unui climat concurențial?

3. Veghează cineva la depunerile de proiecte copy-paste?

4. Dacă tot sunt pe banii contribuabililor (de unde credeți că vin fondurile europene?), atunci de ce păstrăm proiectele la secret? De ce nu se publică, împreună cu grilele de evaluare, ca să vadă tot poporul… “modelele de bune practici”?

Putem trage însă și concluzii incorecte politic, dar nu mai puțin serioase. De pildă concluzia că fondurile europene reprezintă un imens mecanism de redistribuit avuție care, precum orice instituție publică, tinde să devină vânatul preferat al căutătorilor de profituri facile. Grupurile de interese care se adapă din banul public nu se cheamă însă “burghezie”, așa cum zice Costi Rogozanu, ci nomenclatură birocratică. Puteți să le spuneți și “baroni”.

ACTUALIZARE

Înainte de Crăciun am scris Sărbători în cârdășie. A venit Moșul la abonații fondurilor europene? și v-am arătat cum se face un ban perfect legal cu proiecte copy-paste.

Probabil datorită indicațiilor prețioase cum că gradul de absorbție trebuie sporit și că planul cincinal trebuie realizat în 4 ani și jumătate, acum DG AMPOSDRU recidivează și comite o chestie și mai tare : finanțează de două ori același proiect.

Ieri a publicat lista cererilor de finanțare aprobate pentru o nouă serie de proiecte, printre care CPP 163. Așa cum puteți vedea din lista de mai jos, proiectele 3 și 4 sunt identice, de fapt este unul și același proiect care primește de două ori finanțare!

Alo, trageți perdeaua că vă vede toată lumea !

S-au lansat Granturile SEE pentru conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural

This gallery contains 1 photo.

7 Ianuarie 2014, Sursa : EEAgrants.ro

Ministerul Culturii, in calitatea de Operator al Programului PA16/RO12 Conservarea si revitalizarea patrimoniului cultural si natural, a anuntat deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de finantare pentru proiectele mari si pentru schema de granturi mici.

Sesiunea se va incheia in data de 7 aprilie 2014 pentru proiectele mari, respectiv 25 aprilie 2014 pentru schema de granturi mici.

Sprijinul financiar nerambursabil are o valoare totala de 16.470.588 euro (85% este acordat de statele donatoare – Norvegia, Islanda si Liechtenstein, iar 15% reprezinta cofinantarea asigurata de la bugetul national) si este destinat proiectelor care au ca obiect protejarea, restaurarea, conservarea si facilitarea accesului publicului la patrimoniul cultural si natural romanesc.

Valoarea asistentei financiare nerambursabile aferenta proiectelor mari este de 9.821.004 euro, iar cea aferenta schemei de granturi mici este de 1.176.470 euro.

Solicitantii eligibili sunt institutiile publice, ONG-urile din domeniul patrimoniului cultural sau al minoritatilor etnice, cultele si asociatiile religioase legal recunoscute, precum si institutiile de invatamant superior sau de cercetare.

Activitatile ce vor fi finantate in cadrul proiectelor vizeaza punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural, amenajarea zonelor de protectie a obiectivelor de patrimoniu, precum si crearea infrastructurii pentru digitizarea resurselor culturale.

Programul doreste sa sustina activitati de conservare si promovare a patrimoniului imaterial al comunitatilor etnice si culturale, inclusiv a populatiei rome.

Vom publica in curand Ghidul Solicitantului si alte documente utile potentialilor solicitanti.

Cauta un articol

Categorii

Calendar

Aboneaza-te!

Monthly Archives: January 2014

Riscurile cu impactul cel mai probabil : problemele sociale

„Cod portocaliu” pentru Internet, şomajul tinerilor şi pentru complexitatea situaţiei geopolitice

Premieră la Davos : puternicii lumii împrumută temele de discuție de la protestatarii tradiționali

Sărăcia – moralitate versus cinism

Harta celor 31 de riscuri și probabilitatea lor

Vicii majore la procesul de înscriere în schema de minimis: cum să iei subvenții cu firme fictive

Grapini despre minimis: “Orice neconcordanta intre cererile depuse de IMM-uri online si documentele-suport atrage descalificarea”

Cu voia dvs., ultima ironie pe listă

REACŢII

Principii şi exigenţe pe care Legea descentralizării le încalcă

Curtea Constituțională a mai constatat:

”Legea vicepremierului Dragnea” – amânată și scoasă prin asumarea răspunderii

Asumarea răspunderii în Parlament s-a făcut în 40 de minute

Domeniile care treceau în atribuțiile administrațiilor locale

Controverse politice asupra legii

Traian Băsescu: ”Vor să îşi consolideze pe veci baronii”

Radu Mazăre: “Liberalii să plece din Guvern”

Gheorghe Nichita: ”Stroe a fost înghiţit şi copleşit de sistem”

Gradul de sărăcie și de excluziune socială din România a ajuns în 2012 la 42% din populație, în creștere față de anul precedent, când acest indicator se afla la 40,3%.

Acest indicator plasează România pe primele locuri în Europa, România fiind depășită doar de Bulgaria, cu 49%, în timp ce media UE se situa în jurul a 25%.

POS DRU : Lista cererilor de finanţare aprobate pentru CPP 155, 158 şi 163

ADUCERE AMINTE : Sărbători în cârdășie.

A venit Moșul la abonații fondurilor europene ?

ACTUALIZARE

Question Pro

Facebook

Noutati

Procurement Paper

Statistici:

Question Pro