Ai primit o amendă de circulaţie? Plăteşte-o dacă nu vrei să rişti să fii executat silit! Specialiştii Ziarului Financiar îţi spun care e „traseul” amenzii tale – de la agentul de poliţie care o întocmeşte până la primăriile care-ţi încasează banii şi în ce condiţii ţi se poate pune sechestru pe bunuri sau proprire pe salariu!

Plăteşti în 48 de ore doar jumătate din amendă

Din momentul în care poliţistul a încheiat un proces-verbal de constatare a unei contravenţii la regimul de circulaţie pe drumurile publice şi în care eşti obligat să plăteşti o amendă, ai la dispoziţie 48 de ore pentru a achita jumătate din cuantumul acesteia. La expirarea acestui termen, plata amenzii se va face integral. Atenţie! Nu pierde dovada plăţii unei amenzi, integral sau pe jumătate, păstreaz-o asupra ta atunci când vei plăti taxele şi impozitele anuale, ori vei solicita diverse operaţiuni la direcţia de taxe şi impozite (înstrăinarea unei maşini sau a unui imobil). Sunt situaţii în care sistemul informatic nu prinde şi dovada plăţii amenzii, ci doar existenţa ei şi este posibil să nu poţi să îţi rezolvi astfel problema pentru care te-ai dus.

Trimiterea somaţiei, într-un timp nelimitat

Mai departe, organele de poliţie, în termen de maximum 90 de zile de la emitere, trebuie să transmită procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei direcţiilor fiscale locale. Din momentul primirii, mai departe, primăriile, prin direcţia de taxe şi impozite, au obligaţia de a-ţi trimite o somaţie. Atenţie! Codul de Procedură Fiscală nu precizează un termen clar pentru trimiterea somaţiei, din momentul în care primăria a primit procesul-verbal de la autoritatea emitentă (organul de poliţie în situţia în care vorbim despre amenzile de circulaţie). De aceea nu poate fi considerată „pierdută” sau „uitată” amenda ta.

Nu achiţi în 15 zile? Eşti executat silit!

În maximum 15 zile de la primirea acestei somaţii, trebuie să te prezinţi la ghişeul direcţiei de plată şi să-ţi achiţi amenda. Atenţie! Legislaţia nu prevede transmiterea somaţiei cu confirmare de primire, de aceea nu poţi invoca negăsirea hârtiei la cutia poştală.  Dacă după cele 15 zile amenda nu a fost plătită, primăriile pot trece la executarea silită. De regulă, dacă vorbim despre sume foarte mari de bani, se trece la punerea unui sechestru pe autoturisme sau chiar imobile. Dacă este vorba despre amenzi neplătite, iar cuantumul acestora nu este foarte mare, de obicei se recurge la proprire pe conturi bancare sau pe salarii.

Cine nu poate fi executat silit?

Direcţiile de taxe şi impozite locale au posibilitatea de a obţine conturile bancare ale debitorilor, adresa şi locul de muncă. Băncile au obligaţia de transmitere a situaţiei conturilor persoanelor fizice sau juridice către Banca Naţională a României, care, mai departe, poate transmite lista la Ministerul Finanţelor Publice. Acesta pune la dispoziţia direcţiilor locale de colectare la bugetele locale toate datele. Dacă nu ai cont bancar, direcţiile locale apelează la Inspectoratul Teritorial de Muncă pentru a obţine relaţii despre locul tău de muncă, după care se instituie proprire pe veniturile salariale. Atenţie! Proprirea pe salariu nu poate fi mai mare de 30% din veniturile tale înregistrate, iar sechestrul nu se poate pune pe bunurile necesare vieţii şi muncii. În concluzie, numai fără conturi bancare, fără serviciu cu contract de muncă legal înregistrat şi fără proprietăţi pe numele tău poţi evita executarea silită.

«Nu ai rovinietă? Amenda maximă e până în 500 de lei»

Şoferii care circulă fără rovinietă nu pot fi sancţionaţi decât o singură dată în 30 de zile pentru această faptă. De asemenea, cei care circulă fără a achita tariful pentru utilizarea drumurilor naţionale vor fi sancţionaţi doar cu amendă, fără să mai plătească şi tariful de despăgubire, care era de 28 de euro pentru autoturisme. Amenda pentru lipsa rovinietei se plăteşte în maximum 15 zile de la data comunicării, la orice unitate de trezorerie din România. Amenda pentru autoturisme este de minimum 250 de lei şi maximum de 500 de lei.

  Indiferent de mijlocul de transport pe care calatorii il folosesc pentru a se deplasa de la o destinatie la alta in cadrul Uniunii Europene, acestia au anumite drepturi.

Mai mult, atunci cand intervin situatii neprevazute pe parcursul calatoriei, de exemplu intarzierea mijlocului de transport, anularea cursei, pierderea bagajelor, pasagerii pot solicita operatorilor de transport plata unor despagubiri care pornesc de la 200 de euro si pot ajunge chiar si la 21.000 euro.

Despagubirile in cazul zborului cu avionul pot depasi 1.200 de euro

Potrivit europa.eu, pasagerii care calatoresc cu avionul au anumite drepturi, care se aplica in situatiile in care programul de zbor este perturbat din cauza intarzierilor, anularilor si suprarezervarilor.

De asemenea, aceste drepturi se aplica si in situatiile in care se decoleaza de pe orice aeroport situat in UE sau se aterizeaza pe teritoriul UE la bordul unei aeronave apartinand unui transportator aerian din UE sau Islanda, Norvegia ori Elvetia.

Daca pasagerilor nu li se permite imbarcarea, zborul este anulat ori s-au facut rezervari peste limita locurilor disponibile, atunci acestia dreptul:

• fie sa isi continue calatoria folosind mijloace de transport comparabile,
• fie sa obtina rambursarea pretului biletului si, daca este cazul, sa beneficieze de transport gratuit inapoi la punctul de plecare.

In situatia in care avionul are intarzieri mai mari de cinci ore, calatorii au dreptul la rambursarea costului biletului, mentioneaza europa.eu.

Atentie! Din momentul in care pasagerii accepta solutia rambursarii, compania aeriana este scutita de obligatia de a le asigura continuarea calatoriei sau de a le oferi alt tip de asistenta.

In cazul in care pasagerilor nu li se permite imbarcarea, zborul este anulat sau ajung la destinatia finala, inscrisa pe bilet, cu o intarziere de peste 3 ore conform europa.eu, acestia pot sa primeasca si despagubiri intre 250 si 600 de euro, in functie de distanta, dupa cum urmeaza:

Zboruri in interiorul UE:

• sub 1.500 de km: 250 euro
• peste 1.500 de km: 400 euro

Zboruri intre un aeroport din UE si unul din afara UE:

• sub 1.500 de km: 250 euro
• intre 1.501 si 3.500 de km: 400 euro
• peste 3.500 de km: 600 euro

Daca operatorul aerian va oferi un zbor alternativ, cu un orar asemanator, atunci valoarea despagubirii poate sa scada cu 50%.

Atentie!  Potrivit sursei citate, calatorii NU au dreptul la despagubiri pentru anulari daca:

• zborul a fost anulat din motive exceptionale, de exemplu din cauza conditiilor meteo nefavorabile;
• au fost informati ca zborul este anulat cu 2 saptamani inainte de ziua plecarii;
• li s-a oferit un zbor alternativ pe aceeasi ruta, cu un orar de zbor asemanator.

Totusi, chiar daca acestia nu au dreptul la despagubiri pentru circumstante exceptionale, operatorul trebuie sa le propuna una din urmatoarele variante:

• rambursarea costului biletului (intreg sau corespunzator segmentului de zbor pe care nu l-au parcurs);
• o alta modalitate de transport pana la destinatia finala, cu prima ocazie;
• reprogramarea zborului la o data aleasa de acestia (in functie de locurile disponibile).

In ceea ce priveste bagajele, daca acestea sunt pierdute, deteriorate sau au sosit cu intarziere, atunci calatorii pot avea dreptul la o despagubire din partea companiei aeriene, de pana la aproximativ 1.220 euro.

Mai mult, daca in bagaje sunt transportate obiecte de valoare, atunci calatorii pot inainta companiei aeriene o declaratie speciala contra cost, cel tarziu in timpul formalitatilor de check-in, situatie in care ar putea obtine despagubiri mai mari de 1.223 euro, informeaza sursa citata.

Cei care calatoresc cu autobuzul si autocarul au dreptul la cazare atunci cand plecarea este anulata

Calatorii care parcug cu autobuzul sau autocarul distante de peste 250 de km si care au ca punct de plecare sau destinatie o tara din UE beneficiaza de anumite drepturi, in situatia in care rezervarea pe care au facut-o se anuleaza sau exista o intarziere de peste doua ore, mentioneaza europa.eu.

Astfel, acestia pot solicita sa li se ramburseze costul biletului si, daca este necesar, sa li se asigure transportul gratuit catre punctul initial de plecare – de exemplu, daca intarzierea sau anularea ii impiedica sa isi indeplineasca scopul calatoriei. De asemenea, acestora li se poate asigura transportul, in conditii similare, catre destinatia finala, in cel mai scurt timp si fara costuri suplimentare.

In caz contrar, calatorii au dreptul sa depuna o plangere si sa solicite rambursarea costurilor si o despagubire echivalenta cu 50% din pretul biletului.

Conform europa.eu, daca durata deplasarii pe distante lungi de peste 250 de km depaseste 3 ore, iar plecarea este anulata sau se efectueaza cu o intaziere de peste 90 de minute, calatorii au dreptul la:

• gustari si bauturi racoritoare – in functie de intarziere sau de durata asteptarii;
• cazare, daca este necesar, pentru cel mult doua nopti, la pretul maxim de 80 de euro pe noapte. Transportatorul nu este obligat sa asigure cazarea daca intarzierea este cauzata de conditii meteorologice extreme sau de dezastre naturale.

Calatorii au dreptul la despagubiri si in cazul in care sunt raniti intr-un accident de autobuz, precum si daca bagajele sau alte bunuri sunt pierdute sau deteriorate. In caz de deces, despagubirea poate fi solicitata de membrii de familie pe care calatorul ii are in intretinere.

Pentru calatoriile cu trenurile internationale anumite despagubiri pot fi de 21.000 euro

Calatorii care merg cu trenurile internationale care circula in UE au dreptul sa isi anuleze calatoria si sa solicite rambursarea imediata a pretului biletului (integral sau doar pentru segmentul de calatorie neefectuat) daca trenul are o intarziere de cel putin o ora, informeaza europa.eu.

Mai mult, daca intarzierea ii impiedica pe pasageri sa isi indeplineasca scopul calatoriei, acestia ar putea beneficia inclusiv de transport gratuit inapoi la punctul de plecare sau sa isi continue calatoria cu prima ocazie, ori la o data ulterioara sau sa beneficieze de cazare, daca trebuie sa astepte peste noapte.

Conform sursei citate, in situatia in care pasagerii aleg sa isi continue calatoria in conditiile date sau accepta propunerea de a folosi alt mijloc de transport pentru a ajunge la destinatie, ar putea avea dreptul la urmatoarele despagubiri:

• 25% din pretul biletului pentru intarzieri intre 1 si 2 ore;
• 50% din pretul biletului pentru intazieri de peste 2 ore.

Totusi, calatorii nu vor avea dreptul la despagubiri daca au fost informati despre intarziere inainte de a cumpara biletul.

De asemenea, daca pe parcursul calatoriei bagajele au fost pierdute sau deteriorate, pasagerii au dreptul la despagubiri in valoare de pana la 1.300 euro/bagaj inregistrat, insa vor trebui sa dovedeasca valoarea continutului acestora. In caz contrar, valoarea despagubirii este de 330 euro/bagaj inregistrat.

In cazul producerii unui accident feroviar in urma caruia un calator a murit sau a fost ranit, acesta/persoanele aflate in intretinerea sa are/au dreptul la despagubiri de pana la 1.500 euro pentru bagajul de mana pierdut sau deteriorat, indiferent daca acesta a fost inregistrat sau nu.

Mai mult, daca un calator este ranit sau moare in urma unui accident feroviar, acesta/persoanele aflate in intretinerea sa are/au dreptul la despagubiri care sa acopere nevoile imediate, precizeaza europa.eu. Compania feroviara trebuie sa achite o parte din suma in termen de 15 zile de la producerea accidentului. In caz de deces, valoarea acestei prime plati este de minim 21.000 euro/persoana.

Actul normativ care stabileste ce documente sunt necesare pentru a vota la alegerile europarlamentare din 25 mai este Legea nr. 33/2007, care face distinctia intre doua tipuri de alegatori: resortisanti si comunitari.

Astfel, prin alegator resortisant se intelege orice cetatean al Romaniei care are dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European. Alegatorii resortisanti sunt inscrisi in listele electorale permanente. Acestia vor putea vota in 25 mai daca au 18 ani impliniti, inclusiv in ziua de referinta, si daca au resedinta sau domiciliul pe teritoriul Romaniei.

Pe de alta parte, termenul de alegator comunitar desemneaza orice cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decat Romania, care are dreptul de a alege in Romania pentru Parlamentul European, avand domiciliul sau resedinta in Romania. Acestia vor fi inscrisi in liste speciale. Pentru a putea vota in tara noastra, alegatorii comunitari trebuie sa indeplineasca si o alta obligatie, in plus fata de cea de a avea 18 ani impliniti. Astfel, ei trebuie sa depuna o cerere la primarul unitatii administrativ-teritoriale, in care au resedinta sau domiciliul, pentru inscrierea in lista electorala speciala.

Cererea se depune cu cel putin 60 de zile inaintea alegerilor si va fi insotita de un document valabil de identitate sau de orice alt asemenea document care atesta identitatea, precum si de o declaratie oficiala, pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari:

a. cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei;
b. localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, din statul membru de origine, pe ale carei liste electorale acesta este inscris;
c. mentiunea ca isi exercita dreptul de vot numai in Romania;
d. mentiunea ca nu este lipsit, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, de dreptul de vot in statul membru de origine.

Mai departe, primarul va trimite cererea Autoritatii Electorale Permanente, care, in termen de 15 zile de la inregistrarea cererii, hotaraste asupra indeplinirii conditiilor legale pentru emiterea dovezii pe baza careia alegatorul comunitar va putea sa voteze.

Ce documente trebuie prezentate la sectia de votare?

In ceea ce priveste alegatorii resortisanti, adica acei cetateani ai Romaniei care au dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European, acestia trebuie sa prezinte, la sectia de votare unde sunt arondati potrivit domiciliului, unul dintre urmatoarele documente:

• cartea de identitate,
• cartea de identitate provizorie,
• buletinul de identitate;
• pasaportul diplomatic sau pasaport diplomatic electronic, in cazul membrilor reprezentantelor diplomatice;
• carnetul de serviciu militar, in cazul elevilor din scolile militare.

De cealalta parte, alegatorii comunitari, adica cetatenii altor state UE, trebuie sa isi ateste identitate prin orice document aflat in termen de valabilitate. In plus, ei vor prezenta si dovada eliberata de Autoritatea Electorala Permanenta. “Pot vota la orice sectie de votare din tara sau strainatate, pe baza oricarui document care atesta identitatea si a dovezii eliberate de Autoritatea Electorala Permanenta”, se precizeaza intr-o informare a Autoritatii Electorale Permanente.

Cum voteaza romanii care se afla in strainatate?

Toti cetatenii romani aflati in strainatate (care au domiciliul sau resedinta in strainatate sau care se afla ocazional peste hotare) pot vota la scrutinul din 25 mai, daca indeplinesc doua conditii:

• au implinit, inclusiv pana in ziua alegerilor, varsta de 18 ani
• nu s-au inscris in listele de vot ale unui stat membru UE, altul decat Romania

Atentie! Cetatenii romani care se inscriu pe listele electorale ale altui stat membru al UE nu pot vota pentru desemnarea reprezentantilor Romaniei in Parlamentul European. Potrivit informatiilor publicate de Ministerul Afacerilor Interne, ei pot sa aleaga numai reprezentantii tarii in a carei lista s-au inscris.

Cetatenii romani isi pot exercita dreptul de vot la cele aproape 200 de sectii de votare organizate in strainatate in baza unuia dintre urmatoarele acte de identitate:

• cartea de identitate,
• cartea de identitate provizorie;
• cartea electronica de identitate;
• buletinul de identitate;
• pasaportul diplomatic,
• pasaportul diplomatic electronic;
• pasaportul de serviciu,
• pasaportul de serviciu electronic;
• pasaportul simplu,
• pasaportul simplu temporar;
• pasaportul simplu electronic.

Pentru a putea vota, actele de identitate trebuie sa se afle in termen de valabilitate. MAE atentioneaza ca NU se poate vota cu titlul de calatorie si nici nu se va utiliza cartea de alegator.

Important! Nu au drept de vot debilii si alienatii mintal pusi sub interdictie si persoanele care sunt condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale.

On 28^th March 2014 the three new Public Procurement Directives were published in the Official Journal of the European Union. These will come into force on 17 April 2014. The States has two years to transpose these Directives into national law.

În data de 28 Martie 2014 trei noi Directive în domeniul Achiziţiilor Publice au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Ele vor intra în vigoare de la 17 Aprilie 2014. Statele membre ale Uniunii Europene au vreme doi ani în transpunerea acestora în legislaţia naţională a fiecărui stat.

The History:

In April 2011 the European Commission communicated its intention to modernise the legislative framework for public procurement and in December 2011 confirmed that this would be carried out by way of reviewing the existing directives. The key objectives of this reform outlined by the European Commission in 2011 were as follows:

1. Simplify the rules and procedures and make them more flexible.
2. Increased recourse to carry out negotiations.
3. Increased use of e-procurement.
4. Reduce administrative burden on suppliers.
5. Facilitate a qualitative improvement in the use of public procurement.
6. Improved integrity in public procurement.
7. Appointment of national review body to monitor public procurement practices.
8. Creation of a Concession Contracts Directive to complete the legal framework for European public procurement.

On 15th January 2014 the European Parliament approved the following three new directives on Public Procurement which, as afore mentioned, will come into force on 17 April 2014:

–          Public Contracts Directive 2014/24/EU

–          Utility Contracts Directive 2014/25/EU

–          Concession Contracts Directive 2014/23/EU

Istoric :

În luna Aprilie a anului 2011, Comisia Europeană şi-a anunţat intenţia de a moderniza cadrul legislativ al Achiziţiilor Publice iar în anul 2011, luna Decembrie, a confirmat că aceasta se va întâmpla prin revizuirea Directivelor existente. Obiectivele cheie pentru aceste reforme subliniate de Comisia Europeană au fost următoarele :

1. Simplificarea regulilor şi a procedurilor prin flexibilizarea acestora.

2. Mărirea cadrului pentru aplicarea procedurilor de Negociere.

3. Creşterea utilizării sistemului on-line (de tip e-procurement).

4. Reducerea birocraţiei excesive administrative asupra furnizorilor.

5. Facilitarea prin îmbunătăţiri calitative a utilizării procesului de achiziţie publică.

6. Îmbunătăţirea integrităţii în achiziţiile publice.

7. Numirea unui organism naţional de monitorizare a practicilor în achiziţiile publice.

8. Crearea unei Directive a Contractelor de Concesiune pentru completarea cadrului legal în Achiziţiile Publice Europene.

Directiva EU nr. 23 din 26 februarie 2014 privind atribuirea Contractelor de Concesiune

Directiva EU nr. 24 din 26 februarie 2014 privind Achiziţiile Publice

Directiva EU nr. 25 din 26 februarie 2014 privind achiziţiile efectuate de către entităţile care îşi desfăşoară activităţile în sectoarele Apei, Energiei, Transporturile şi Serviciilor Poştale

Changes that have been implemented to assist in achieving these objectives:

1. Simplify the rules and procedures and make them more flexible.

The various procedures have been altered to make them more flexible. For example, under the new Public Contracts Directive now exists an accelerated open procedure and the reasons to use both the new accelerated open procedure and the pre-existing accelerated restricted procedure has been made more flexible. This no longer precludes reasons that could have been avoided by the procurement officers making the use of these accelerated procedures both simpler and more flexible.

2. Increased recourse to carry out negotiations.

Changes have been made to both the Negotiated Procedure with Notice (now named “Competitive Procedure with Negotiation”) and to the Competitive Dialogue Procedure to make their use more available to procurement officers.

3. Increased use of e-procurement.

New requirements will be coming in to force under the new Public Contracts Directive to require that all notices are sent to the journal electronically, all documents are made available electronically and all responses to notices are submitted electronically. Please note that the Millstream myTenders Pro service will provide you with the facilities to meet these new requirements.

4. Reduce administrative burden on suppliers.

The Public Contracts Directive provides suppliers with the option of using the European Single Procurement Document (ESPD). This enables suppliers to agree that they have all the required certification without providing evidence until this is essential (i.e. at the end of the tendering process but prior to award). It is hoped that this will help reduce the burden on suppliers during the bidding stages.

5. Facilitate a qualitative improvement in the use of public procurement.

This refers to ensuring greater consideration for social and environmental criteria such as life-cycle costs or the integration of vulnerable and disadvantaged persons. This has been provided for in the Public Contracts Directive with new emphasis being placed on sustainable procurement and in particular life cycle costs of a tender. This is a move away from price and allows for quality to play a prominent part in the tender.

6. Improved integrity in public procurement.

One of the key objectives of public procurement legislation has always been to combat corruption and improve integrity. It is therefore logical that this would be reviewed when reforming the Directives to ensure that the rules are still adequate to achieve these objectives. The new Public Contracts Directive has included further additions to the mandatory and discretionary exclusions as well as further obligations to investigate abnormally low tenders and changes to when a concluded contract can be amended. The Commission has had to balance this integrity objective with the objective of making the process less burdensome, given the nature of these two objectives they often conflict.

7. Appointment of national review body to monitor public procurement practices.

This requirement has been entered into the new Public Contracts Directive.

8. Creation of a Concession Contracts Directive to complete the legal framework for European public procurement.

As previously mentioned, a new Concession Contracts Directive was also published on 28^th March 2014. This was in addition to a more comprehensive Utility Contracts Directive. The Commission are now reforming the remaining Remedies Directive to “complete the legal framework for European public procurement”.

Modificările care au fost puse în aplicare pentru a ajuta la realizarea acestor obiective :

1. Simplificarea regulilor şi a procedurilor prin flexibilizarea acestora.

Au fost modificate diferite proceduri pentru a le face mai flexibile. De exemplu, în conformitate cu noua Directivă privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, există acuma, o procedură accelerată deschisă şi motivele pentru a folosi această nouă procedură dar şi procedura existentă restrictivă a fost făcută mai flexibilă pentru a putea fi folosite amândouă procedurile. Acest lucru nu mai exclude motivele care ar putea fi evitate de către lucrătorii din achiziţii în utilizarea acestor amândouă proceduri, ambele simple şi mai flexibile.

2. Mărirea cadrului pentru aplicarea procedurilor de Negociere.

Modificările au fost făcute atât procedurii de Negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare (numită acuma Procedură de Negociere Competitivă) cât şi la procedura de Dialog Competitiv pentru a face utilizarea lor cât mai disponibilă lucrătorilor în Achiziţii Publice.

3. Creşterea utilizării sistemului on-line (de tip e-procurement).

Noile cerinţe vin în sprijinul noii Directive pentru întărirera solicitării ca toate notificările (anunţurile) să fie trimise electronic, toate documentele să fie puse la dispoziţie în format electronic şi răspunsurile la notificări (clarificări) să fie transmise electronic. Vă rugăm să reţineţi că în România, portalul http//www.e-licitatie.ro vă pune la dispziţie toate aceste facilităţi.

4. Reducerea birocraţiei excesive administrative asupra furnizorilor.

Directiva privind contractele de achiziții publice oferă furnizorilor opțiunea de a utiliza Documentul European Unic de Achiziții (DEUA). Acest lucru va permite furnizorilor să dovedească că au toate certificările necesare, fără a mai furniza alte dovezi până ce acestea sunt esențiale (de exemplu, la sfârșitul procesului de ofertare, dar înainte de atribuire contractului). Se speră că acest lucru va ajuta la reducerea birocraţiei excesive suportate de către furnizori în timpul etapelor de licitaţie.

5. Facilitarea prin îmbunătăţiri calitative a utilizării procesului de achiziţie publică.

Aceasta se referă la asigurarea unei mai mari atenții pentru folosirea de criterii sociale și de mediu, cum ar fi costurile ciclului de viață sau integrarea persoanelor vulnerabile și defavorizate. Acest lucru a fost prevăzut în noua Directivă privind atribuirea contractele de achiziții publice, pentru a fi introduse, şi a pune un accent nou pe achizițiile durabile (sustenabile) și, în special, a costurile ciclului de viață a unei licitații. Aceasta este o mișcare departe de prețul cel mai scăzut și permite ca şi calitatea să joace un rol proeminent în ofertă.

6. Îmbunătăţirea integrităţii în achiziţiile publice.

Unul dintre obiectivele cheie privind legislația achizițiilor publice a fost întotdeauna de a combate corupția și de a îmbunătăți integritatea. Prin urmare, este logic că aceasta ar putea fi revizuite , atunci când are loc reformarea directivelor pentru a se asigura că regulile sunt încă adecvate pentru a atinge aceste obiective. Noua directivă privind atribuirea contractelor de achiziții publice a inclus completări ulterioare la excluderile obligatorii și discreționare, precum și obligații suplimentare pentru a investiga ofertele ce au un preţ anormal de scăzut și modificări atunci când un contract încheiat poate fi modificat. Comisia a trebuit să echilibreze acest obiectiv de integritate, cu obiectivul de a face procesul mai puțin birocratizat, având în vedere natura acestor două obiective aflate de multe ori în conflict.

7. Numirea unui organism naţional de monitorizare a practicilor în achiziţiile publice.

Această cerinţă a fost introdusă în noua directivă privind atribuirea contractelor de achiziţii publice.

8. Crearea unei Directive a Contractelor de Concesiune pentru completarea cadrului legal în Achiziţiile Publice Europene.

După cum s-a menționat anterior, o nouă directivă a contractelor de concesiune a fost, de asemenea, publicată la 28 martie 2014. Acest lucru a fost făcut, în plus față de directiva privind contractele de achiziţii utilitare (sectoriale) mai cuprinzătoare. Comisia este în prezent reformatoarea Directivei Căi de atac şi a rămas să “completeze cadrul juridic pentru achizițiile publice europene”.