30 Iulie 2014, Autor : Mirela Oprea, Elena Voinea, Sursa : avocatnet.ro

Activitatea de voluntariat va fi considerata experienta profesionala in specialitate, se arata intr-un act normativ publicat in luna iunie in Monitorul Oficial si care a intrat in vigoare din data de 26 Iulie 2014.

Pentru ca acest lucru sa se intample, organizatiile care lucreaza cu voluntari trebuie sa indeplineasca unele obligatii, printre care intocmirea unui contract de voluntariat sau eliberarea certificatelor de competenta.

Argumente PRO

1. Voluntariatul va fi considerat experienta profesionala in specialiate, ceea ce inseamana ca tinerii ar putea avea sanse mai mari la angajare. Mai exact, acestia vor dobandi cunostinte noi si practice intr-un anumit domeniu, pe care le-ar putea utiliza la viitorul loc de munca, astfel ca sansele lor de angajare vor fi mai mari decat ale tinerilor absolventi care nu au experienta. Cei dintai vor avea un plus bifat in CV. Mai mult decat atat, experienta acumulata pe parcursul activitatilor de voluntariat va putea fi dovedita cu certificatul de competente pe care voluntarii il vor putea solicita la finalul perioadei de voluntariat.

2. Dincolo de faptul ca voluntariatul va fi considerat experienta profesionala, aceasta activitate poate aduce si satisfactii personale. Cei care se implica in activitati de voluntariat cunosc foarte multi oameni, din diferite categorii sociale. Impreuna cu acestia invata sa lucreze in echipa, pentru atingerea unui beneficiu comun. In plus, in urma acestor interactiuni se pot lega prietenii.

3. Un alt argument in favoarea voluntariatului il reprezinta si faptul ca acest tip de activitate contribuie la dezvoltarea personala a voluntarilor. Mai exact, prin voluntariat se pot dezvolta abilitati si competente sociale precum solidaritatea, increderea, spiritul civic si responsabilitatea sociala. Prin implicarea in activitati de voluntariat, tinerii devin constienti de problemele din jurul lor, pe care poate ca in mod normal nu le-ar observa.

Argumente CONTRA

1. Noile reglementari privind voluntariatul, adoptate recent de Camera Deputatilor, vor ingreuna activitatea ONG-urilor prin introducerea catorva masuri birocratice, care stabilesc obligativitatea intocmirii unor documente. Mai exact, acestia vor trebui sa incheie cu voluntarii un contract in forma scrisa, care sa cuprinda printre altele drepturile si obligatiile partilor, document care va fi insotit de fisa postului si de fisa de protectie a voluntarului. In plus, ONG-urile vor fi obligate sa incheie si un contract de asigurare impotriva riscurilor de accident si de boala sau a altor riscuri ce decurg din natura activitatii, in functie de complexitatea activitatii la care participa voluntarii. De asemenea, ONG-urile vor trebui sa aiba un registru de evidenta a voluntarilor, in care vor nota durata si tipul activitatilor desfasurate de acestia, precum si rezultatele evaluarii voluntarilor.

2. Voluntariatul este o activitate de interes public neremunerata. Acest lucru poate reprezenta un dezavantaj pentru cei care vor sa se indrepte catre o astfel de activitate. Studentii cauta, in timpul facultatii, activitati din care sa poate obtine un venit cu care sa-si plateasca studiile. Astfel, ca din aceasta perspectiva, voluntariatul ar putea sa nu fie de interes pentru tineri, chiar daca va fi considerat experienta profesionala, pentru ca nimeni nu garanteaza ca acestia se vor putea angaja imediat dupa terminarea voluntariatului. Desigur, exista intotdeauna optiunea de a face voluntariat in paralel cu jobul platit, insa acest lucru ar putea fi destul de obositor.

3. Voluntariatul, ca orice alt tip de activitate presupune timp, efort si stres. Odata ce sunt stabilite anumite obiective, acestea trebuie indeplinite, chiar daca nu exista sanctiuni, asa cum se intampla in cazul persoanelor care lucreaza cu contract de munca. Presiunea este la fel de mare, pentru ca alti oameni se bazeaza pe rezultatele pe care trebuie sa le obtina voluntarii.

Voi v-ati implica in activitati de voluntariat ?

Asteptam raspunsurile dumneavoastra la adresa electronica de corespondenta : office@sn-seap.ro, cu mentiune activitatii(lor) pentru care v-ati implica si care ar fi asteptarile dumneavoastra de la organizatia ”angajatoare”.

Va multumim cu anticipatie !

11 Iulie 2014, Autor Ioana Morovan, Sursa : euractiv.ro

“In vederea aplicarii noilor Directive europene in domeniul achizitiilor publice am initiat acest proiect de Hotarare care este in faza de consultare publica”, a declarat pentru EurActiv Bogdan Paul Dobrin, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare a Achizitiilor Publice. Potrivit acestui proiect, daca doua oferte admisibile, cu cel mai mic pret, nu pot fi departajate, autoritatea contractanta are obligatia, inainte de a decide anularea procedurii, sa propuna ofertantilor sa imparta contractul.

Proiectul de modificare a HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din OUG 34/2006 a fost publicat pe site-ul ANRMAP si nu are deocamdata un anumit termen pentru aprobare, a explicat Dobrin.

Legat de posibilitatea impartirii contractului, noile prevederi propun:

“16. Dupa alineatul (1) al articolului 13, se introduc patru noi alineate, alin. (11) – (14), care vor avea urmatorul cuprins:
(11) Autoritatea contractanta solicita ofertantilor care, in cadrul ofertelor declarate admisibile, au ofertat cel mai scazut pret egal, o noua propunere financiara, caz in care contractul va fi atribuit ofertantului a carui noua propunere financiara are pretul cel mai scazut.
(12) Daca in urma reofertarii/reofertarilor ofertantii nu pot fi departajati, autoritatea contractanta are obligatia de a solicita, in masura in care este posibil, si mai inainte de a decide anularea procedurii de achizitie publica, acceptul acestora cu privire la impartirea contractului.”
[…]

Dobrin a explicat ca metoda este utilizata si in alte tari europene. Chiar mai mult, in alte state, precum Cipru, legislatia prevede ca daca ofertantii cu cel mai scazut pret nu pot fi departajati se trage la sorti cui i se va atribui contractul.

O alta prevedere noua permite autoritatii contractante sa desfasoare consultari in vederea pregatirii achizitiei publice:

“2. Dupa articolul 4 se introduce un nou articol, art. 4¹, cu urmatorul cuprins:
Inaintea initierii procedurii de atribuire, autoritatea contractanta poate desfasura, facand cunoscut acest lucru prin intermediul SEAP, consultari ale pietei in vederea pregatirii achizitiei si pentru a informa operatorii economici cu privire la necesitatile pe care intentioneaza sa si le acopere si cerintele sale referitoare la acestea.
(2) In sensul alin. (1), autoritatea contractanta poate chema la consultari autoritati/experti independenti/operatori economici.
(3) Consultarile prevazute la alin. (2) se vor limita la prevederile caietului sarcini si numai sub rezerva ca acestea sa nu aiba ca efect denaturarea concurentei si/sau incalcarea principiilor tratamentului egal si nediscriminarii.”

Un alt articol nou introdus se refera la obligatiile membrilor unui consortiu care depune o oferta:

6. Dupa articolul 6 se va introduce un nou articol, art. 6¹ cu urmatorul cuprins:
Art. 6¹ (1) Atunci cand mai multi furnizori, executanti sau prestatori se asociaza, cu scopul de a depune candidatura sau oferta comuna, acestia isi asuma, in mod solidar, obligatia pentru respectiva candidatura sau oferta, si raspund impreuna pentru orice consecinte ale viitorului contract de achizitie publica.
(2) In cazul in care, in timpul unei proceduri de atribuire, are loc retragerea unui operator economic dintr-o asociere ce a depus o oferta comuna, oferta respectiva poate ramane in competitie numai in situatia in care nu intervin nici un fel de modificari ale continutului propunerii tehnice si a celei financiare.
(3) In sensul alin. (1) si alin. (2), criteriile de calificare sau alte cerinte specifice solicitate in cadrul documentatiei de atribuire trebuie sa fie indeplinite de membrii asocierii care raman in competitie cu oferta respectiva, iar acestea sa fie demonstrate prin documentele deja depuse si oferta inaintata autoritatii contractante.

Vezi intregul proiect de act normativ in documentul atasat.

Proiect modificare legislatia de achizitii publice – ANRMAP

This gallery contains 1 photo.

02 Iulie 2014, Autor : Claudiu Zamfir, Sursa : HotNews.ro

Romania ramane ultima tara din Uniunea Europeana in privinta atragerii fondurilor comunitare, avertizeaza Comisia Europeana, care critica sistemul deficitar de achizitii publice, coruptia din acest sistem, precum si mecanismele de control si management din absorbtia banilor europeni.

This gallery contains 1 photo.

01 Iulie 2014

Pentru a proteja autorităţile contractante de contestaţiile abuzive, Guvernul României a introdus obligativitatea constituirii de garanţii de bună conduită în cazul contestării procedurilor de achiziţii publice.

Astfel, operatorii economici care contestă procedurile de achiziţie publică vor constitui garanţii de bună conduită pe întreaga perioada cuprinsă între data depunerii contestaţiei, cererii sau plângerii şi soluţionarea definitivă a acesteia, inclusiv în cazul în care aceasta vizează conţinutul documentaţiei de atribuire.

Până în prezent se reţineau sume doar dacă era atacat rezultatul procedurii de achiziţie publică. În cazul respingerii contestaţiei depuse, garanţia de bună conduită este reţinută. Aceste prevederi sunt reglementate de Ordonanţa de urgenţă adoptată în şedinţa de Guvern din data de 28 iunie a.c., prin care este modificată OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

“Cei care vor contesta procedurile de achiziţie publică vor fi obligaţi să constituie garanţii de bună conduită. A fost instituită această garanţie deoarece contestarea procedurilor de achiziţie publică a devenit “sport naţional” în România. Noua reglementare este corelată cu practicile europene, iar prin introducerea acesteia nu îngrădim dreptul de a contesta procedurile, ci doar responsabilizăm operatorii economici care abuzează de această cale de atac. Acum ne confruntăm cu următoarea situaţie: calendarul de implementare a proiectelor nu poate fi respectat deoarece contractele de achiziţie publică nu pot fi încheiate în timp util din cauza contestaţiilor abuzive care nu vizează fondul cauzei, ci blocare procedurii. Mai mult, sunt situaţii în care procedurile de atribuire depăşesc perioada de timp stabilită pentru execuţia contractelor. Aceste practici blochează implementarea tuturor proiectelor finanţate din bani publici, adică de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi din fonduri europene”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Conform noului act normativ, nivelul garanției de bună conduită este reglementat ca procent din valoarea estimată a procedurii contestate, în funcţie de obiectul contractului, în limita unor plafoane maxime.

Garanția de bună conduită trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel puţin 90 de zile, să fie irevocabilă și să prevadă plata necondiţionată la prima cerere a autorității contractante, în situaţia în care contestaţia, cererea sau plângerea va fi respinsă. În cazul în care expiră perioada de valabilitate a garanției de bună conduită până în momentul emiterii deciziei/hotărârii, contestatorul este obligat să o prelungească. În caz contrar, contestația, cererea sau plângerea va fi respinsă. Garanţia de bună conduită poate fi constituită prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o instituţie bancară sau de către o societate de asigurări.

 
Alte prevederi stipulate în noul act normativ :

• Operatorii economici care depun contestaţii sunt obligaţi să justifice interesul legitim de efectuare a acestui demers;
• Reducerea timpului de soluţionare a contestaţiilor prin micşorarea perioadei în care contestatorii pot completa documentele depuse de la cinci la trei zile.

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene