This gallery contains 1 photo.

16 Decembrie 2013, Sursa : Renaşterea.ro

• Directorul Autorităţii Rutiere Române (ARR), timişoreanul Sorin Supuran, a creat suspans, luni, printr-o declaraţie la Prefectura Timiş. Acesta a spus că activitatea tuturor şcolilor de şoferi din România este suspendată.

  „În urma unei sentinţe judecătoreşti, activitatea tuturor şcolilor auto din ţară este suspendată. Mai întâi va trebui reglementată perioada de vid legislativ, apoi vom elebora un act normativ nou. Totul a pornit de la nemulţumirile instructorilor auto independenţi, care nu mai puteau profesa decât organizaţi în asociaţii şi şcoli. Sper că până la finalul săptămânii să existe un act normativ care să pună situaţia la punct”, a declarat Supuran.

  Starea de fapt nu este, totuşi, atât de gravă, instructorii auto putând da în continuarea lecţii de şofat în particular. În opinia lui Dorel Cioiniac, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale a Instructorilor Auto, prezent şi el la întâlnire, nu ar fi vorba de un vid legislativ întrucât, dacă a fost abrogat de instanţă un ordin de ministru, ar trebui să reintre în vigoare cel vechi, astfel că treaba ar putea merge înainte.

This gallery contains 3 photos.

12 Decembrie 2013, Sursa : Wall-Street.ro

 Ambasada SUA la Bucureşti susţine, într-un comunicat, că amendamentele la Codul Penal adoptate marţi “ar reprezenta un pas înapoi pentru România” şi acţiunea Parlamentului “este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României”.

Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri (Marţi, 10 decembrie 2013) în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România.

Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse.

Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile  transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României.

Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească.

U.S. EMBASSY STATEMENT

    A basic tenet of democracy is that all people are equal under the law.   The amendments to the penal code passed yesterday in the Chamber of Deputies would represent a step backward for Romania. It is very discouraging that these revisions were passed with no consultation, no debate, and no opportunity for judicial authorities or civil society to respond to the proposed amendments.   This move by the Parliament is a step away from transparency and rule-of-law and is a discouraging sign for investors, which will negatively affect Romania’s economy. Transparency, predictability and stability are critical factors for all investors, domestic and international, when they consider where to invest.    Sursa: Declaraţia oficială a Ambasadei SUA la Bucureşti

Parliament Statement Eng-RO

Şi Ambasada Olandei îşi arată îngrijorarea

Ambasadorul Marii Britanii : ANI şi DNA, motorul reformei

Ambasada Germaniei – Integritatea politicienilor, un semnal pentru dezvoltarea culturii responsabilităţii

Comisia Europeană : Oficialii trebuie să se supuna regulilor privind corupţia şi conflictul de interese

Comunicat DNA către ţară :

“România se va afla în situaţie de neconformitate cu

standardele de cooperare judiciară internaţională”.

Președintele României, senatorii și deputații, avocații,

notarii, executorii judecătorești au fost puşi mai presus

de lege.

Sursa : Gândeşte.org

Cu referire la modificarea articolului care defineşte noţiunea de „Funcţionar”, prevăzut în Codul Penal (atât în Codul Penal în vigoare – art. 147, cât și în Noul Codul Penal ce va intra în vigoare în 2014 – respectiv art. 175), în sensul exceptării de la dispoziţiile menționate a unor categorii distinct definite, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următorul punct de vedere :

La data de 10 decembrie 2013, Plenul Camerei Deputaților a adoptat următoarea modificare la Codul Penal :

Art. 147 (în varianta de dinainte de modificare) : Funcţionar public şi funcţionar

(1)Prin “funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.

(2)Prin “funcţionar” se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Art. 147 (în varianta de după modificare) : se introduce următorul alineat
„Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Direcția Națională Anticorupție consideră că, prin această modificare, categoriile menționate – Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat – nu vor mai putea fi cercetate și sancționate pentru infracțiuni comise în exercitarea atribuțiilor care derivă din această calitate.

De exemplu Președintele României, senatorii și deputații, avocații, notarii, executorii judecătorești, nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție şi infracțiuni asimilate celor de corupție cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu.

De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate.

Menţionăm că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA.

Prin această modificare, legislația română va intra în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004 : Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei. Ambele Convenţii cer statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să dea o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor funcţionarilor. Concret, corupţia membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementată în aceste două Convenţii.

Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări.
De asemenea, prin același act, Plenul Camerei Deputaţilor a modificat şi regimul prescripţiei răspunderii penale, în sensul reducerii termenului de prescripţie specială.

Cu referire la modificarea unui alt articol din Codul Penal, respectiv cel privind conflictul de interese, adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor tot în cursul zilei de 10 decembrie 2013, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public. Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude.

În prezent, pe rolul instanţelor de judecată, pentru diferite infracţiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari şi viceprimari.”

Adevărata miză a modificării Codului Penal :

fonduri publice de sute de milioane de euro

vor putea fi sifonate legal de rudele

şi prietenii baronilor

Autor : Laurenţiu Mihu, Sursa : România Liberă.ro

Daunele produse de parlamentarii USL prin modificările, în secret, aduse Codului Penal vor fi chiar mai mari decât cele generate de super-imunitatea pe care şi-au asigurat-o senatorii şi deputaţii. Conexiunile duc spre fondurile uriaşe de la bugetul României şi al Uniunii Europene, pe de o parte, şi sfera de influenţă a baronilor din teritoriu, pe de alta.

Oricât de inimaginabil ar părea, aceasta e realitatea, iar cheia constă în cel puţin trei cuvinte din articolul 253, indice 1, modificat: “dezvoltare”, “conflict de interese”, “contract de muncă”.

În contextul în care apar, sunt extrem de nocive. De ce? Pentru că gradul de generalitate al termenului “dezvoltare” le va permite aleşilor locali să cheltuie oricum, oricât, dar şi să scape de acuzaţiile de conflict de interese.

Repet: chiar dacă vor dispune discreţionar şi, atenţie, e vorba de BANI PUBLICI şi de sute de milioane de euro!

Din punct de vedere practic, asta înseamnă că orice primar, preşedinte de Consiliu Judeţean sau ministru poate încheia afaceri, în numele instituţiei pe care o conduce, cu firmele rudelor sau prietenilor.

De exemplu, nimic nu îl va mai putea împiedica pe Liviu Dragnea să direcţioneze sume de ordinul milioanelor de euro spre firmele nevestei Bombonica, evident, în contul unor lucrări sau servicii pe care societatea Bobonicăi Dragnea le va încheia, “legal”, cu ministerul condus de soţul atotputernic.

De pildă, marea doamnă a Teleormanului s-ar putea gândi mâine să construiască cu firmele ei autostrada spre Alexandria, iar soţul, mare baron al locului, se va ocupa de efectuarea plăţilor, din conturile statului.

Iar cât de puternic este în prezent un om ca Liviu Dragnea s-a putut vedea mai ales în ultimele săptămâni, de când, în calitatea sa de ministru al Dezvoltării, direcţionează după bunul său plac tranşe de milioane şi milioane de euro către comunităţile locale, fără nici cea mai mică urmă de transparenţă.

Evident, fără a i se cere socoteală.

Practic, nimeni, în afară de Liviu Dragnea şi câţiva lideri ai USL, nu cunoaşte în acest moment algoritmul în funcţie de care ministrul Dragnea dispune alocarea de bani de la super-bugetul Ministerului Dezvoltării către primării.

În lipsa oricăror lămuriri oficiale şi a unor documente justificative, putem doar suspecta că singurul criteriu care contează e cel politic, iar scopul – unul electoral. Iar asta se întâmpla deja înaintea masacrării de marţi a Codului Penal.

Dar iată ce spune, exact, Articolul 253, indice 1, în noua prezentare: “Dispoziţiile alin. (1) (legate de conflictul de interese – n.r.) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică literară, profesională. (s.n.)”

Trebuie reţinut, totodată, faptul că banii publici au două surse: bugetul local/naţional şi fondurile europene.

Prin urmare, primarii, şefii de consilii judeţene, ca şi orice ministru îşi vor putea îmbogăţi prietenii şi familia nu numai din fondurile locale sau de la centru, ci şi din cele europene. După bunul obicei al locului, nici vistieria partidului nu va mai suferi, circuitul acestor fonduri putând include un flux constant pentru finanţarea formaţiunii aflate la putere.

De ce n-ar face-o, din moment ce nu vor mai risca nimic din cauza conflictelor de interese?

Teoretic, în faţa baronilor din teritoriu UE va avea de acum încolo mâinile legate.

Practic, însă, este greu de crezut că Bruxelles-ul nu va reacţiona, fiind totuşi vorba de banii contribuabililor din statele membre.

Să nu uităm că una dintre observaţiile-cheie din ultimul raport MCV viza tocmai decizia Comisiei Europene de a suspenda programe de finanţare ca urmare a prejudiciilor create de conflictul de interese.

De reţinut, deci: indiferent cât de mare va deveni caracatiţa politico-financiară odată cu modificarea art. 253, indice 1, anchetele DNA care porneau până acum de la conflictele de interese descoperite de ANI nu vor mai avea obiect.

Puneţi cap la cap cele de mai sus şi ceea ce va rezulta va fi un brand de ţară cu care, până recent, ne obişnuiserăm atât de mult: România, o ţară coruptă, dar fără corupţi.

This gallery contains 1 photo.

12 Decembrie 2013, Autor : Ovidiu Slimac

Revenim la articolul din 27 Noiembrie cu ultimele noutăţi :

Universitatea “Spiru Haret”, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov în colaborare cu Sindicatul Naţional al Specialiştilor Experţi în Achiziţii Publice vă anunţă, în premieră naţională, demararea programului postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă “FORMAREA DE EXPERŢI ÎN ACHIZIŢII PUBLICE”, începând cu anul universitar 2013 – 2014.

S-a convenit ca preţul de cost al acestui curs să fie de 1.400,00 lei, plătibil în două rate !

Documentele necesare înscrierii dar şi formularul de înscriere la acest program postuniversitar veţi afla cu un simplu click pe lincurile de mai jos.

Documente necesare pentru înscriere la cursul postuniversitar FEAP pentru anul 2014

 Formular de înscriere studii postuniversitare FEAP pentru anul 2014

Pentru alte informaţii

– din partea U.S.H. :

– din partea S.E.A.P. :

This gallery contains 1 photo.

8 Decembrie 2013, Autor : Ioan Muntean, Sursa : Salut Trecut

Ziua Constituţiei României este sărbătorită în fiecare an pe data de 8 decembrie.

Constituţia României, prima de după Revoluţia din Decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin referendumul naţional de la 8 decembrie, acelaşi an, cu o majoritate de 77,3 la sută.

Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decidea, prin Legea electorală, că viitorul Parlament să funcţioneze, în principal, ca Adunare Constituantă.

Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituţională pentru elaborarea proiectului de Constituţie, care a fost adoptat prin vot nominal pe 21 noiembrie 1991.

Problema votului final a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor. Majoritatea dorea vot deschis, iar opoziţia vot secret. Votul decisiv asupra noii Constituţii a fost dat la 21 noiembrie 1991, la Bucureşti, deşi iniţial se propusese să aibă loc la Albă Iulia, prima Capitală a statului român unitar. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi 509, din care 414 s-au pronunţat „pentru” şi 95 „împotriva”.

Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18 – 19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, dată publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului.

This gallery contains 1 photo.

8 Decembrie 2013, Autor : Roxana Neagu, Sirsa : Avocatnet.ro

Daca vrem sa scriem si sa vorbim ingrijit, trebuie sa evitam barbarismele. Iata o lista cu cele mai frecvente cuvinte englezesti pe care le folosim atat de des, incat am uitat ca ele au si un corespondent in limba romana.

This gallery contains 1 photo.

04 Decembrie 2013, Sursa : România Liberă.ro

UPDATE !

Parlamentul a adoptat, miercuri, bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat pe anul 2014.

Bugetul de stat a fost adoptat cu 346 voturi “pentru”, 49 de voturi “împotrivă” şi 7 abţineri, iar bugetul asigurărilor sociale de stat a întrunit 347 voturi “pentru”, 49 de voturi “împotrivă” şi 7 abţineri.

_ _ _ _ _

Senatorii şi deputaţii dau miercuri votul final pe proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014.

Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au stabilit ca plenul Parlamentului să dea votul final asupra bugetului de stat pe 2014 miercuri la prânz, a anunţat secretarul Camerei Niculae Mircovici.

“La ora 12.00 – 12.30 se va dezbate bugetul asigurărilor sociale şi în jur de ora 13.00 – 13.30, votul final pe buget şi pe toate celelalte care presupun vot”, a adăugat Niculae Mircovici.

Secretarul Camerei a mai declarat că este “prematur” să se discute ce se va întâmpla dacă preşedintele Băsescu va retrimite bugetul de stat pe 2014 forului legislativ.

Parlamentul a votat marţi toate articolele şi anexele proiectului de lege a bugetului de stat pe 2014. Şedinţa, care a durat până la miezul nopţii, nu a fost lipsită de scandal. Aleşii PPDD şi PDL au protestat cu pancarte în plen faţă de proiectul de buget prezentat de Victor Ponta.

Bugetul de stat pe 2014 prevede venituri totale de 100,93 miliarde lei, mai mari cu 4,8% faţă de 2013, cheltuieli totale de 119,25 miliarde lei, în creştere cu 3,41%, şi un deficit de 18,32 miliarde lei. Veniturile fiscale sunt de 85,72 miliarde lei, în creştere cu 6,7% comparativ cu programul actualizat pe 2013, din care încasările din impozitul pe profit — 11,345 miliarde lei, mai mari cu 5,31%, impozitul pe venitul persoanelor fizice — 23,73 miliarde lei, în creştere cu 5,07%, TVA — 54,62 miliarde lei, în creştere cu 3,43%, accize — 22,87 miliarde lei, în urcare cu 15,74%.

Cheltuielile de personal se cifrează la 20,57 miliarde lei, mai mari cu 3,89%, cheltuielile cu bunuri şi servicii vor scădea cu 0,57%, la 4,46 miliarde lei, cheltuielile cu dobânzile cresc cu 5,41%, la 10,2 miliarde lei, iar subvenţiile sunt de 4,13 miliarde lei, în creştere cu 19,98%.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va promulga proiectul bugetului de stat pentru 2014 deoarece nu este de acord cu majorarea accizei la carburanţi. Preşedintele a declarat că va retrimite în Parlament bugetul pentru reexaminare, dar ia în calcul şi contestarea proiectului la Curtea Constituţională Română.

This gallery contains 1 photo.

2 decembrie 2013, Autor : Costel Stroescu, Sursa : Curs de Guvernare.ro

În perioada 2014-2020, România va avea dreptul să ceară de la UE 38,9 miliarde de euro, cu 18% mai mult ca în exercițiul 2007 – 2013.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, 2 decembrie, regulamentul de stabilire a Cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020, care prevede cheltuieli de până la 959,99 miliarde de euro în credite de angajament și 908,40 miliarde de euro în plăți.

Cadrul Financiar Multianual al UE pentru 2014 – 2020 („Multianual Financial Framework” / MFF) reprezintă bugetul UE pentru o perioadă de şapte ani, definind sumele maxime („plafoanele”) pentru fiecare domeniu de cheltuieli majore („heading”) din bugetul Uniunii, priorităţile politice ale UE pentru anii următori, precum şi, implicit, contribuţiile şi alocările financiare care ar reveni statelor membre, conform unei analize a Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit Tratatului de la Lisabona, noua prevedere privind perioada de 7 ani pentru cadrul financiar multianual se aplică după 2013 şi a fost introdusă pentru a armoniza durata cadrului financiar comunitar cu mandatul Parlamentului European. De altfel, una din schimbările importante aduse de Tratatul de la Lisabona în domeniul bugetului Uniunii este tocmai consolidarea rolului Parlamentului European, care va fi implicat, de acum încolo, pe picior de egalitate, alături de Consiliul UE, în procedura bugetară. Astfel, Tratatul de la Lisabona elimină distincţia între „cheltuieli obligatorii” şi „cheltuieli neobligatorii”. Până la adoptarea Tratatului de la Lisabona, Consiliul UE avea decizia finală în stabilirea „cheltuielilor obligatorii”.

Raţiunea importanţei bugetului UE constă atât în volumul său (aproximativ o mie de miliarde de euro în credite de plăţi) cât şi în conţinutul său, fiind un document de comunicare, în primul rând datorită repartizării cheltuielilor pe rubrici mari pe durata a 7 ani, cât şi orientării politice a UE, unde greutatea principală aparţine Politicii Agricole Comune/PAC şi Politicii de Coeziune/PC.

Tratatul de la Lisabona a introdus cerinţa stabilirii cadrului financiar multianual prin Regulament. Cele patru cadre financiare multianuale anterioare (începând cu 1988) au făcut parte din acorduri interinstituţionale între Consiliu, Parlament şi Comisie.

Regulamentul este o lege care se aplică direct şi este obligatorie în toate statele, în timp ce acordurile interinstituţionale sunt obligatorii numai pentru părţile contractante. Pe termen lung, reforma bugetului UE este cea mai importantă temă de pe agenda comunitară pentru statele membre, fiecare dintre acestea fiind interesat să promoveze finanţarea de la bugetul comunitar a politicilor pe care le consideră prioritare, mai ales în contextul actualei crize financiare.

Pachetul MFF cuprinde:

• partea de cheltuieli/”expenditure” privind rubricile/capitolele („headings”) majore

1. Creştere inteligentă şi incluzivă –

1.a. Competitivitate pentru creştere şi locuri de muncă,

1.b. Coeziune economică, socială şi teritorială;

2. Creştere sustenabilă: resurse naturale – vizează domeniul PAC, inclusiv cheltuieli legate de piaţă şi plăţi directe;

3. Securitate şi cetăţenie;

4. UE – actor global;

5. Administraţie, inclusiv cheltuielile instituţiilor europene;

• partea de venituri sau resurse proprii la bugetul UE/”revenues”.  Astfel, elementele pachetului de negociere sunt reprezentate de nivelul total al MFF, alocările pe capitole şi veniturile bugetului UE.
• acestora li se adaugă elementele de cheltuieli aflate în afara MFF: (alocări pentru ITER, GMES, Fondul European de Dezvoltare/EDF, rezerva de ajutor de urgenţă/Emergency Aid Reserve, Fondul European de Globalizare/EGF, Fondul de Solidaritate/SF, rezerva pentru crize în sectorul agricol/ Reserve for crises in the agricultural sector, instrumental de flexibilitate/Flexibility instrument, Fondul pentru climat global şi biodiversitate/ Global Climate and Biodiversity Fund).

Derularea negocierilor

Negocierile s-au dovedit dificile, o parte a statelor membre abordând poziţii ferme şi relativ inflexibile (respectiv contributorii neţi, care au insistat pe operarea unor reduceri consistente asupra nivelului global al bugetului post-2013).

Procesul de negociere a debutat cu prezentarea de către Comisie, la 29 iunie 2011, a propunerii legislative privind cadrul financiar 2014-2020. Negocierile au reconfirmat o divizare clară a poziţiilor statelor membre. Domeniul cel mai controversat al negocierilor şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai importante mize ale României, l-a constituit finanţarea Politicii de Coeziune.

Statele membre beneficiare nete (România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Malta, Spania, Portugalia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Polonia, Ungaria) şi Croaţia s-au coagulat, în cursul negocierilor, în grupul „Prietenii Coeziunii” (Friends of Cohesion – FoC), organizând pe parcursul anului 2012 trei reuniuni la nivel de prim-ministru finalizate prin declaraţii comune (Bucureşti, Bratislava şi Bruxelles).

Ca obiectiv principal, statele FoC au susţinut menţinerea unei finanţări adecvate a Politicii de Coeziune. De asemenea, au susţinut un nivel cât mai înalt al plafonării (capping) fondurilor de coeziune pentru a nu afecta alocările naţionale, precum şi o serie de măsuri destinate creşterii capacităţii de absorbţie (cofinanţare şi pre-finanţare cel puţin la nivelurile propuse de Comisie, eligibilitatea TVA).

Pe de altă parte, statele net contributoare la bugetul UE, grupate în cadrul “Friends of Better Spending”, au solicitat o reducere a nivelului MFF (cea mai mare contribuţie la economii urmând să revină Politicii de Coeziune) şi reorientarea resurselor spre alte politici (cercetare, inovare etc.). Un alt aspect important l-a reprezentat menţinerea corecţiilor naţionale de care beneficiază unele state membre (Marea Britanie, Olanda, Suedia, Germania, Austria), protejarea acestora fiind considerată un motiv pentru utilizarea dreptului de veto.

Consiliul European din 7 – 8 februarie 2013 a consemnat realizarea unui acord politic al statelor membre privind MFF 2014-2020. Principalele elemente ale propunerii agreate constau în următoarele:

• A fost redusă anvelopa totală la 1,00% din VNB, la un nivel al creditelor de angajament de 958,988 miliarde euro.
• A fost introdusă o prevedere referitoare la aplicarea regulii de dezangajare  n+3 pentru toate programele operaţionale din perspectiva financiară viitoare (2014-2020).
• Au fost introduse prevederi referitoare la alocări suplimentare pentru regiunile în care se înregistrează şomaj în rândul tinerilor.
• Referitor la mecanismele de corecţie, a fost eliminată prevederea referitoare la faptul că toate corecţiile trebuiau sa fie finanţate în totalitate de toate statele membre, inclusiv de cele care beneficiau de rabat.

Din perspectiva României, pachetul final prezintă următoarele elemente de interes:

Nivelul total al alocărilor aferente politicii de coeziune şi politicii agricole comune de care beneficiază România este de 39,8 miliarde euro, reprezentând o creştere cu 18% faţă de nivelul total al alocărilor aferente perioadei 2007-2013 (33.670,04 milioane euro). Acesta reprezintă unul dintre cele mai mari procente de creştere înregistrate în rândul statelor membre pentru viitorul cadru financiar aferent politicii de coeziune.

De asemenea, conform Comisiei Europene, nivelul alocărilor de care România va beneficia în viitorul cadru financiar multianual 2014-2020 plasează ţara noastră în primii patru beneficiari ai politicii de coeziune.

Politica de coeziune

Suma ce revine României este de 21,8 miliarde (preţuri 2011), în creştere cu 10% faţă de alocarea 2007-2013 (situată la nivelul de 19,8 miliarde euro).

Se asigură eligibilitatea TVA pentru proiectele de infrastructură, prevedere cu un efect semnificativ asupra capacităţii de absorbţie. Din evaluările MFP, eligibilitatea TVA împreună cu asigurarea unei rate de co-finanţare de 85% aduce beneficii la bugetul naţional de aprox. 2 miliarde euro.

Se menţine dubla plafonare asupra alocărilor aferente politicii de coeziune prin stabilirea unei creşteri limitate la 10% faţă de nivelul total al alocărilor 2007-2013 – prin mecanismul de reverse safety net. În acelaşi timp, însă, a fost introdusă în text o formulare (ale cărei beneficiare sunt România şi Slovacia) care prevede că, la solicitarea Consiliului European, Comisia Europeană va identifica soluţii practice pentru reducerea riscului de dezangajare automată a fondurilor pe perioada de programare multianuală actuală 2007-2013, inclusiv prin amendarea Regulamentului 1083/2006. Impactul acestei prevederi pentru România constă în reducerea unui risc de dezangajare pentru România estimat la 4 miliarde euro.

Se introduce o nouă prevedere referitoare la aplicarea regulii de dezangajare n+3 pentru viitoarea perspectivă financiară (2014-2020) pentru toate statele membre.

Se menţine rata de co-finanţare de 85% pentru politica de coeziune.

Este prevăzută, ca regulă generală, o rată de pre-finanţare de 3%. Cu toate acestea, pentru  statele care au beneficiat de asistenta financiară începând cu anul 2010 (cazul României) rata de pre-finanţare este de 4%.

Se păstrează prevederile referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară în baza art.136 şi 143 Tratatul de Funcționare al UE.

Se introduc prevederi referitoare la alocări suplimentare pentru regiunile în care se înregistrează şomaj în rândul tinerilor. România se numără printre statele care vor beneficia de aceasta prevedere, impactul estimat de către Comisia Europeană pentru România fiind de 125 milioane euro.

Politica Agricolă Comună

România va beneficia de un nivel al alocărilor de 17,5 miliarde euro (preţuri 2011), care reprezintă o creştere cu 27% faţă de sumele aferente perioadei actuale 2007-2013 (13,8 miliarde euro) din care:

• plăţi directe: 10,393 miliarde euro  (faţă de 5,62 miliarde euro în perioada 2007-2013)
• dezvoltare rurală: 7,123 miliarde euro (8,2 miliarde euro)

Se asigură o rată de co-finanţare generală de 75%, concomitent cu introducerea unor prevederi referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară în baza art.136 şi 143 Tratatul de Funcționare al UE.

Referitor la ratele de pre-finanţare, se aplică aceleaşi prevederi aferente politicii de coeziune, respectiv pentru  statele care au beneficiat de asistenta financiară începând cu anul 2010 (cazul României) rata de pre-finanţare este de 4%. (în loc de 3%, regulă generală)

Se introduc şi pentru alocările aferente dezvoltării rurale prevederile referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară în baza art.136 şi 143 Tratatul de Funcționare al UE.

Se asigură o flexibilitate de la Pilonul II – dezvoltare rurală la Pilonul I – plăţi directe de 15% + 10% adiţional pentru statele membre care au un nivel al plăţilor directe sub media de 90 euro/ha.

Finanţarea bugetului Uniunii Europene

Contribuţia României va fi compusă din:

• resursele proprii tradiţionale (ca şi până acum); Modificarea adusă constă în faptul că procentul de 25% din sumele colectate, reţinut drept costuri de administrare de către statele membre, se reduce la 15%.
• nouă resursă TVA; Această resursă ar fi constituită din “taxa pe valoarea adăugată (TVA) care urmează să fie percepută în temeiul Directivei 2006/112/CE a Consiliului, sub forma unei cote de maximum 2% din valoarea netă a furnizărilor de bunuri şi servicii, a achiziţiilor şi importurilor intracomunitare de bunuri pentru care se aplică o cotă standard din TVA în fiecare stat membru, determinată în conformitate cu normele UE.” În propunerea de Regulament, cota de apel efectivă este de 1,0%.
• resursa din venitul naţional brut (VNB); Ca şi până acum, aceasta se obţine prin aplicarea unei rate uniforme, care urmează să fie stabilită în cadrul procedurii bugetare, ţinând seama de totalul tuturor celorlalte venituri, la suma VNB din toate statele membre.
• corecţia în favoarea Marii Britanii;
• corecţii temporare în favoarea Germaniei, Olandei, Suediei (pentru perioada 2014-2020). Acestea sunt reprezentate de reduceri ale contribuţiilor anuale la resursa VNB, astfel: Germania – 2 800 mil euro, Olanda – 1 150 mil euro, Suedia – 325 mil euro.

În cazul corecţiilor la venituri, apare o diferenţă semnificativă faţă de actualul sistem: toate statele membre vor participa la finanţarea corecţiilor, deci inclusiv Marea Britanie, Germania, Olanda şi Suedia îşi vor finanţa sumele ce urmează să le primească.

Spre deosebire de România, 11 state membre care au solicitat aplicarea unei taxe pe tranzacţiile financiare (TTF) pe teritoriul lor, prin procedura cooperării consolidate, vor vira la bugetul UE două treimi din sumele colectate cu această taxă. Contribuţia bazată pe venitul naţional brut a acestor state membre va fi diminuată proporţional cu aceste sume, astfel încât, per total venituri, efectul introducerii taxei pe tranzacţii financiare să fie neutru.

This gallery contains 13 photos.

01 Decembrie 2013, Autor : Ovidiu Slimac

Stimată doamnă / Stimate domn,

cu prilejul lansării oficiale a Centrului Naţional de Competitivitate şi Training SUERD – CASA VERDE a DUNĂRII, organizată la Braşov, în data de 30 noiembrie 2013, la sala de conferinţe Lux Divina, din str. 13 Decembrie nr 96,  Preşedintele S.N. S.E.A.P. – dipl. ing. Ovidiu Slimac, în calitate de iniţiator, a prezentat participanţilor, câteva elemente despre strategia europeană a Dunării.

SUERD este un proiect / instrument comunitar de cooperare macro-regională, care a fost promovat la nivelul UE de către România și Austria.

La SUERD participă 14 state membre UE și terțe din bazinul Dunării. În țara noastră, strategia Dunării este implementată prin intermediul Coordonatorului Naţional SUERD din cadrul MAE în colaborare cu DG REGIO-Comisia Europeană.

Centrul Naţional de Competitivitate si Training SUERD – CASA VERDE a DUNĂRII va avea aşadar rolul unui centru de formare, informare şi reprezentare la nivel local, zonal, naţional şi internaţional. Centrul va avea rol de dezvoltare şi coagulare a marilor proiecte danubiene, destinate atât educării specialiştilor şi liderilor grupurilor-ţintă relevante, cât şi transpunerii în practică a acestora.

Centrul se va implica activ în activităţi de conştientizare a populaţiei şi a actorilor intercomunitari vizavi de iniţiativele benefice pentru comunităţi, va oferi informaţii de calitate şi va organiza sesiuni de training în acest sens, va efectua activităţi de lobby pentru ca zona Dunării  să fie corect cunoscută şi exploatată, din toate punctele de vedere : turistic, economic, geopolitic, uman şi social. De asemenea Centrul va susţine toate iniţiativele locale, regionale şi naţionale care se mulează pe principiile şi valorile noastre şi care produc schimbări pozitive în jur.

Una dintre principalele direcţii pe care le vizează Centrul, este cea de responsabilitate socială, iar unul dintre membrii fondatori ai Centrului, trainer şi expert RSC – Sorin Peligrad a oferit o imagine de ansamblu despre beneficiile unei atitudini responsabile în comunitate. Responsabilitatea socială reprezintă o filozofie cu privire la modul în care ar trebui să se comporte companiile în societatea modernă.

Unul dintre partenerii realizării acestui eveniment, membru al unei comunităţi sustenabile din zona Braşovului, dl. Flavian Dumitrescu, a vorbit despre importanţa unor astfel de aşezări umane în epoca modernă în care trăim, modul de funcţionare şi viziunea lor asupra dezvoltării ulterioare, în preambulul Festivalului Comunităţilor Sustenabile ce s-a desfăşurat cu această ocazie în perioada 30 Noiembrie – 1 Decembrie 2013, având sprijinul logistic şi al Asociaţiei CESAN.

Am avut deosebita onoare de a avea ca invitaţi personalităţi remarcabile, recunoscute la nivel naţional şi internaţional, fiecare în aria sa de expertiză.

Ne-au facut surpriza de a ne fi “naşi” ai Centrului, următorii :

• Academia Română – acad. dr. h.c. Alexandru T. Bogdan

• Ministru plenipotenţiar, Director General MAE –  Carmen Podgorean

• Preşedinte G.I.E.D.D., prof. dr. ing. – Cristiana Sirbu

• Preşedinte CIO – SUERD – prof. Sever Avram

• Deputat, Camera Deputaţilor – prof. h.c. – Petre Roman, invitat special

Onoratul prezidiu, prin vocea academicianului Alexandru T. BOGDAN, a acordat încredere şi a girat aceasta prin propunerea de a fi “naşi” ai nou-născutului Centru : CASA VERDE a DUNĂRII.

De asemenea, vorbitorii au relevat importanţa Strategiei UE a Regiunii Dunării în context European şi au prezentat puncte de vedere convergente în sensul dezvoltării cooperării între statele riverane Dunării.

Acum este un moment propice pentru crearea de parteneriate transfrontaliere pe cei patru piloni ai strategiei SUERD : interconectivitate, protecţia mediului, turism şi responsabilizarea activităţilor de administraţie publică.

Din alocuţiunile prezentate a reieşit foarte clar importanţa şi necesitatea construcţiei unei strategii coerente de implementare a politicilor SUERD prin astfel de Centre Naţionale, orientate către atragerea de modele de bună practică europeană şi de redactarea unor proiecte fezabile şi bancabile.

Alţi invitaţi de marcă ai evenimentului au fost : A.S. Mihail de Laufenburg, prorector U.S.H. Carmen Costea,  Sandu Zamfirescu – Secretar general  şi prof. univ. dr. Gheorghe Ionaşcu  din partea CIO – SUERD,  conf.  Şerban Claudia Cernat,  conf. Weber Iuliana, trainer Mariana Baicu Coman  şi prof.  Ştefu Ioan – Univ. Spiru Haret Braşov, prof. univ. Ilie Măgureanu – Fundaţia Honterus, Marcel Şofariu – Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor, Constantin Grosu – Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi Proprietarilor Români, Tatiana Isoo – Asociaţia Femeilor din România, Mariana Gheţe – Asociaţia CINAQ şi altii.

Detalii despre subiectele abordate de către invitaţii noştri de seamă vor fi disponibile atât pe site-ul www.sn-seap.ro cât şi pe site-urile partenere.

 Cu stimă,                                                                                            Braşov, 1 Decembrie 2013

Preşedinte

Slimac Ovidiu

POZE.

This gallery contains 6 photos.

27 Noiembrie 2013, Autor : Ovidiu Slimac

Eveniment pentru lansarea oficială a

Centrului Naţional de Competitivitate şi Training S.U.E.R.D.

– CASA VERDE a DUNĂRII –

Sindicatul Naţional al Specialiştilor Experţi în Achiziţii Publice – S.E.A.P  in parteneriat cu Asociaţia Comunitatea Armonia Brassovia vă invită să participaţi la Festivalul Internaţional al Comunităţilor Autosustenabile, eveniment de lansare oficială a Centrului  Naţional de Competitivitate şi Training S.U.E.R.D. – CASA VERDE a DUNĂRII (C.N.C.T. – C.V.D.)

Centrele Zonale de Competitivitate si Training care formeaza practic Platforma CLDR – Romania reprezinta noua retea la nivel national care urmeaza sa fie recipientii fondurilor pentru implementarea SUERD in Romania si vor constitui in acelasi timp interfata operationala in raport cu organismele de gestiune de la Viena, Stuttgart si Bruxelles, mai ales, dar si cu coordonatorii celorlalte 10 axe prioritare de interventie SUERD.

În urma evenimentului de lansare, Centrul Naţional de Competitivitate şi Training S.U.E.R.D. – CASA VERDE a DUNĂRII va deveni unul din principalii actori implicaţi în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

SUERD este un proiect/instrument comunitar de cooperare macro-regională, care a fost promovat la nivelul UE de către România și Austria. La SUERD participă 14 state membre UE și terțe din bazinul Dunării. În țara noastră, strategia Dunării este implementata prin intermediul Coordonatorului Naţional SUERD din cadrul MAE in colaborare cu DG REGIO-Comisia Europeană.

Sprijinul politic şi instituţional la nivel central vor fi cruciale pentru ca România să ocupe unul din locurile meritate ca proporţie a finanţărilor şi intervenţiilor tematice de care să se bucure, dar aceasta va fi posibil doar prin reunirea la nivel naţional a expertizei dunărene, domeniu de care se ocupă în mod prioritar Catedra Internaţională Onorifică „JEAN BART” în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD), precum şi înfiinţarea/ activarea birourilor de informare şi reprezentare la nivel local.

De acest domeniu se ocupă în mod prioritar : Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, Academia Română – Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică Acad. David Davidescu, Universitatea Spiru Haret, Institutul Bancar Român, Catedra Internaţională Onorifică „JEAN BART” (CIO-SUERD), Banca Naţională a României, Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă (G.I.E.D.D.), Zona Liberă Giurgiu, precum şi nou înfiinţatele birouri de informare şi reprezentare la nivel naţional, regional şi local.

Ca membru al acestui proiect, Centrul Naţional de Competitivitate şi Training S.U.E.R.D. – CASA VERDE a DUNĂRII va avea asadar rolul unui birou de informare şi reprezentare la nivel naţional, funcţionând în cadrul Platformei Comunităţilor Locale Riverane Dunării din România, care va continua să dezvolte coagularea Centrelor Zonale de Competitivitate şi Training, destinate atât educării specialiştilor şi liderilor grupurilor-ţintă relevante, cât şi transpunerii în practică a proiectelor majore integrate în Strategia Regiunii Danubiene.

Rezultat final aşteptat : se pun bazele Centrului Naţional de Competitivitate şi Training S.U.E.R.D. – CASA VERDE a DUNĂRII, se demarează formarea biroului de informare şi reprezentare, se transmit ideile de proiecte şi solicitările de parteneriat, se începe acţiunea de lobby instituţional pentru susţinerea proiectelor zonale, se începe incubarea proiectelor şi a ideilor de proiecte în context regional şi internaţional.

Mai multe amănunte puteţi afla aici : AGENDA PROGRAM AGENDA PROGRAM verso

This gallery contains 2 photos.

27 Noiembrie 2013, Autor : Ovidiu Slimac

Universitatea “Spiru Haret”, Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative Braşov în colaborare cu Sindicatul Naţional al Specialiştilor Experţi în Achiziţii Publice vă anunţă, în premieră naţională, demararea programului postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă “FORMAREA DE EXPERŢI ÎN ACHIZIŢII PUBLICE”, începând cu anul universitar 2013 – 2014.

Pentru alte informaţii

– din partea U.S.H. :

– din partea S.E.A.P. :