Duminică, 17 Martie 2013, Sursa : Ştiri.ro

16 Martie 2013, Autor : Alexandra Pele, Sursa : Gândul

Domnul Ionescu are un salariu brut de 3.000 de lei şi, în principiu, este mulţumit pentru că suma este cu peste 40% mai mare decât medie naţională, de numai 2.100 de lei.

Înainte însă de a-şi putea cheltui leafa, el ştie că trebuie să dea nişte bani la stat, pentru pensie, sănătate şi şomaj. Din cei 3.000 de lei, contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale, al asigurărilor sociale de sănătate şi al Fondului de Şomaj reprezintă circa 500 de lei. Rămâne deci cu 2.500 de lei, dar, această sumă se impozitează, conform legii, cu 16%.

  După ce i se reţin diferitele contribuţii şi impozite, Ionescu  – un nume generic pentru oricare dintre milioanele de români salariaţi –  se întoarce acasă cu 2.100 de lei. Locuind într-un apartament cu două camere şi circa 50 de metri pătraţi, situat în zona B din Capitală, contribuabilul ştie că va trebui să achite un impozit de circa 120 de lei aşa că, fiind precaut, pune deoparte lunar câte zece lei. Pentru maşina din parcare, un Logan cu o capacitate cilindrică de 1.600 mai pune deoparte încă 5 lei pentru că impozitul îi vine cam 64 de lei pe an.

  De-abia apoi îşi poate calcula şi organiza restul cheltuielilor. După ce îşi face cumpăraturile şi plinul la maşină, Ionescu îşi plăteşte întreţinerea, curentul, cablul şi factura la internet. Constată cu această ocazie că din sumele achitate, 24% se duc tot la stat, sub formă de TVA.

  Practic, din salariul său de 3.000 de lei, aproape jumătate, respectiv 1.420 de lei ajung într-o formă sau alta în vistieria statului, fie că este vorba despre contribuţii la pensie, sănătate şi somaj, fie că este vorba despre taxe,TVA sau impozite, potrivit calculelor gândul.

  Analiştii avertizează că în ciuda nivelului foarte ridicat al taxelor şi impozitelor din România, orice relaxare fiscală ar putea stârni “o revoluţie” deoarece scăderea încasărilor ar însemna mai puţini bani pentru plata pensiilor şi a altor ajutoare sociale de care depind numeroase categorii de persoane.

Totodată, evoluţiile demografice, care arată că tot mai mulţi vârstnici depind de tot mai puţini salariaţi, nu creează pe termen scurt condiţiile necesare reorganizării sistemului de impozitare.

“Deşi s-a discutat despre reducerea acestor contribuţii este aproape imposibil să schimbi sistemul (fiscal n.r.) fără a provoca o revoluţie. Prea multe categorii sociale depind de structura actuală a bugetului. Este o necesitate a economiei să regândim sistemul de impozite şi taxe, însă trebuie să conştientizăm faptul că acesta reflectă nişte cauze structurale, demografice, care sunt imposibil de modificat şi care se înscriu într-un trend ce nu poate fi combătut cu măsuri ad-hoc”, a declarat pentru gândul analistul economic Aurelian Dochia.

În opinia sa, povara pensiilor şi a ajutoarele sociale, dar şi a sistemului de sănătate va continua să crească.

Cum va arăta populaţia României în 2060

Structura demografică a României se va modifica semnificativ în următorii 50 de ani, arată un studiu realizat anul trecut de Expert Forum cu sprijinul mai multor specialişti din domeniu printre care şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Mai exact, vârstnicii (persoanele peste 65 de ani) vor reprezenta 35 % din populaţie în 2060, dublul faţă de ponderea actuală de 17 %, în timp ce populaţia de vârstă activă (20-64 de ani) va scădea ca pondere în populaţia totală de la 67 % la 56 %.

  La nivel european, “de la un număr de patru persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, se ajunge la două persoane de vârstă activă care vor susţine o persoană de peste 65 de ani. Aceste schimbări devin şi mai dramatice la nivelul anumitor ţări, care se vor confrunta cu dezechilibre demografice mult mai accentuate, în special fostele ţări comuniste. Polonia, Letonia şi România, alături de Slovacia şi Bulgaria, vor avea rate de dependenţă a vârstnicilor între 65-70 %”, se arată în raport.

Impozitarea muncii este însă o povară şi pentru angajatori, care achită, la rândul lor contribuţii sociale. Astfel, dacă pentru un salariu brut de 3.000 de lei contribuabilul are de plătit la stat aproape 900 de lei, costurile angajatorilor sunt de încă 840 de lei.

Suma de mai sus reprezintă, pentru salariul etalon de 3.000 de lei, CAS, 20,8 % (624 de lei), CASS, 5,2 % (156 de lei), contribuţia la şomaj, 0,5 % (15 lei), contribuţia la Fondul de Concedii şi Indemnizaţii 0,85 % (26), contribuţia la Fondul de Garantare al Plăţii Creanţelor Salariale, 0,25 % (8 lei), contribuţia la Fondul de Accidente de Muncă şi Boli Profesionale, 0,4 % (12 lei).

Practic, pentru a-i putea acorda angajatului un salariu de 3.000 de lei, costul total al companiei este de 3.840 de lei.

România colectează mai puţin din taxe decât statele cu impozite mai mici

Cu toate că nivelul taxelor, impozitelor şi contribuţiilor din România este mai ridicat decât cel din alte state europene, gradul slab de colectare al acestora face ca veniturile bugetului pensiilor de stat sau ale bugetului asigurărilor de sănătate să fie insuficiente pentru plata pensiilor şi ajutoarelor sociale, fiind nevoie de credite bugetare pentru a acoperi diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile efective.

“Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare slabă a acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată”, se arată în cel mai recent raport anual al Consiliului Fiscal, organism creat la cererea expresă a FMI pentru a monitoriza politicile fiscal-bugetare ale Guvernului României.

Spre exemplu, în 2011, România a colectat din TVA venituri în valoare de 8,4 % din PIB, la fel ca Estonia, în condiţiile în care nivelul TVA din România este cu patru puncte procentuale mai mare decât cel din Estonia. Totodată, în Bulgaria s-a colectat chiar mai mult din TVA, respectiv 8,6 % din PIB în 2011, în condiţiile în care taxa percepută pe valoare adăugată este de 20 %.

“În ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale plătite de angajaţi şi de angajatori, veniturile bugetare încasate în anul 2011 au fost de 8,3 % din PIB, cu mult mai mici decât în Cehia (13,1 % din PIB) şi Ungaria (12,3 % din PIB), cu toate că ratele legale de contribuţii erau relativ similare, Slovenia (13,6 %), Estonia (11,4 % din PIB), Lituania (9,5 %), Polonia (9,1 %) şi Letonia (8,6 %), unde ratele legale de contribuţii sociale erau semnificativ mai mici decât în România”, se mai precizează în raportul Consiliului.

Cât a încasat statul în 2012 din taxe şi impozite

În 2012, statul a încasat impozite pe profit, salarii, venit şi câştiguri de capital în valoare de 32,7 miliarde de lei. În jur de 21 de miliarde de lei, circa 3,6 % din PIB, reprezintă încasările din impozitul pe salarii şi profit.

La bugetul asigurărilor sociale angajatorii şi angajaţii au vărsat anul trecut circa 35,5 miliarde de lei. Suma s-a dovedit însă insuficientă, valoarea totală a pensiilor plătite în 2012 ridicându-se la peste 48 de miliarde de lei.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj s-au strâns circa 1,3 miliarde de lei şi s-a cheltuit peste un miliard de lei, iar la Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate veniturile au fost de 14,9 miliarde de lei, iar cheltuielile de 18 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte încasările din taxe locale, anul trecut, administraţiile financiare din teritoriu au colectat suma de 4 miliarde de lei din impozitul pe proprietate.

Pe ce îşi cheltuiesc românii banii

Salariul reprezintă circa jumătate din veniturile unei gospodării, în timp ce un sfert sunt constituite din prestaţiile sociale, respectiv pensii, indemnizaţii, şomaj şi alte ajutoare sociale, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Pe de altă parte, a doua cea mai mare cheltuială a unei gospodării este plata impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor şi taxelor.

În a doua parte a anului trecut, cheltuielile medii lunare ale unei gospodării erau de circa 2.214 lei, respectiv 771 de lei pe persoană.

O mare parte dintre acestea o reprezentau cheltuielile de consum, respectiv banii alocaţi pentru mâncare (42 %), utilităţi (15 %), băuturi alcoolice şi tutunul (7,6 %) sau transport (6,4 %).

Reducerea CAS, prioritatea executivului în 2014

Consultanţii financiari sunt de părere că reducerea nivelului contribuţiilor sociale ar atrage investiţii străine şi ar genera creştere economică.

“Diminuarea costurilor muncii prin scăderea contribuţiilor sociale ar putea fi un scop pentru anul 2013. Această măsură are foarte mari şanse să genereze investiţii străine, ca urmare poate duce la creştere economică”, a declarat Dan Schwartz, managing partner al firmei de consultanţă şi audit RSM Scot, citat de Mediafax.

Măsura a fost inclusă în programul de guvernare al cabinetului Ponta II pentru perioada 2013-2016, unde se prevede o diminuare a CAS-ului plătit de angajatori cu 5 puncte procentuale.

Reducerea fiscalităţii pentru angajator va deveni o prioritate pentru bugetul din 2014, a afirmat Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, la Gândul LIVE.

“Cred că trebuie să fim cu toţii de acord că nu se pot face toate în aceleaşi timp : şi să tai TVA-ul şi să tai CAS-ul. Nici în programul de guvernare, fără a face politică, nu se spune că le vom face de la 1 ianuarie 2013, ci pe un interval de patru ani. Eu pot să vă spun de pe acum că prioritatea bugetului pe 2014 va fi reducerea CAS-ului”, a precizat Voinea.