March 2013
M	T	W	T	F	S	S
« Feb		Apr »
	1	2	3
4	5	6	7	8	9	10
11	12	13	14	15	16	17
18	19	20	21	22	23	24
25	26	27	28	29	30	31

Daily Archives: 27/03/2013

Guvernul român este obligat, printr-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), să acorde despăgubiri de circa 350.000 de euro pentru un număr de 72 de victime ale Revoluţiei din decembrie 1989 de la Timişoara.

Marţi, 26 Martie 2013, Sursa Mediafax

CEDO obligă statul la despăgubiri de 350.000 de euro pentru VICTIMELE REVOLUŢIEI / FOTO: martiri.ro

Reclamanţii sunt victime sau moştenitori ai acestora în urma represiunii armate a demonstraţiilor care au început în Timişoara în seara de 16 decembrie 1989 împotriva regimului comunist condus de Nicolae Ceauşescu.

În ianuarie 1990, după executarea dictatorului Nicolae Ceauşescu şi căderea regimului comunist, biroul procurorului militar din Timişoara a deschis o anchetă privind reprimarea demonstraţiilor. Reiese din documentele din dosar că toţi reclamanţii din cauza înregistrată la CEDO au fost identificaţi în cursul anchetei ca victime ale represiunii.

Printr-un rechizitoriu din 30 decembrie 1997, procurorii militari i-au trimis în judecată pe generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, fiind inculpaţi ca principali responsabili de organizarea represiunii armate faţă de demonstraţiile anticomuniste de la Timişoara.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru omor şi tentativă de omor privind organizarea şi coordonarea represiunii de la Timişoara. Curtea a dispus, de asemenea, ca reclamanţii să plătească în solidar cu Ministerul Apărării despăgubiri, sume ce au fost achitate.

Cazul în care s-a pronunţat CEDO marţi este similar celui referitor la dosarul “Şandru şi ceilalţi”, în care, în 8 decembrie 2009, Curtea de la Strasbourg a avut competenţa de a stabili dacă s-a făcut o investigaţie eficace, în sensul respectării articolului 2 din Convenţia Europeană privind dreptul la un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.

CEDO a condamnat România, în decembrie 2009, pentru durata prea mare a procedurilor judiciare în soluţionarea dosarului privind revoluţia de la Timişoara, în care au fost trimişi în judecată generalii (r) Victor Athanase Stănculescu şi Mihai Chiţac.

Patru timişoreni – care fie au participat la evenimentele din decembrie 1898 din Timişoara, fie rude ale acestora – au reclamat în 22 iulie 2003 încălcări ale drepturilor lor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Europene, printre care şi pe cel de a avea un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Curtea Europeană a Dreptuilor Omului (CEDO) de la Strasbourg consemnează în decizia pe care a luat-o marţi faptul că, în 12 ianuarie 1990, procurorii militari au început o anchetă privind evenimentele din decembrie 1989, iar în 1997 generalii Stănculescu şi Chiţac au fost deferiţi justiţiei. În 2000, generalii au fost condamnaţi la 15 ani de închisoare, însă în 2001 procurorul general al României (Joiţa Tănase-n.r.) a făcut un recurs în anulare, procesul s-a rejudecat, iar acuzaţii au fost eliberaţi din arest. În final, în15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentru implicare în masacrul de la Timişoara.

“În timpul acestor proceduri, examinarea cauzei de către instanţele judecătoreşti a fost în mod repetat întreruptă”, notează CEDO, în decizia sa din 8 decembrie 2009, subliniind faptul că “a durat încă opt ani până la soluţionarea procesului”.

CEDO a decis atunci despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro.

Marţi, 26 martie 2013, CEDO a decis despăgubirea altor 65 de timişoreni cu câte 5.000 de euro şi a altor şapte cu câte 3.500 de euro, România având astfel de plătit în total 349.500 de euro.

În perioada 17-20 decembrie 1989, la Timişoara, s-au înregistrat 72 de morţi şi 253 de răniţi, prin împuşcare. De asemenea, o femeie a fost călcată de tanc, pe Podul Decebal, iar alte 43 de persoane au fost bătute de către forţele de represiune.

Gradul de absorbţie şi ultimele modificări aduse programelor operaţionale

Eugen Teodorovici: «Pentru perioada 2014-2020 vom fi mult mai bine pregătiți»

Miercuri, 27 Martie 2013, Autor : Alexandru Boariu, sursa : Capital.ro

Ministrul fondurilor europene şi-a luat angajamentul să recupereze o parte din banii alocaţi României până în 2013, având în vedere gradul scăzut de absorbţie. Miza rămâne totuşi pentru următoarea perioadă, iar lucrurile trebuie pregătite de pe acum.

Capital: Aveți o misiune grea, dacă nu cumva imposibilă. Practic, într-un singur an, din întregul ciclu financiar 2007-2013 au rămas de accesat aproape 90% din fondurile europene alocate României. Cât credeţi că o să accesăm anul acesta ?
Eugen Teodorovici: Au rămas de accesat circa 87%, pentru că acum rata de absorbţie a ajuns la aproximativ 13%. În aprilie trebuie să trimitem la Comisia Europeană facturi de aproape un miliard de euro pe programele operaţionale care nu sunt presuspendate, iar apoi, în mai şi iunie, încă 1,5 miliarde de euro. La finalul lunii iunie, România va avea cereri de rambursare de 2,5 miliarde de euro trimise către CE. Banii vor intra în ţară treptat – Comisia are la dispoziţie două luni, dar i-am rugat să urgenteze verificările pe aceste cereri de rambursare.

Capital: Ce se va întâmpla cu sumele rămase neaccesate? Vor fi reportate pentru viitoarea execuție bugetară ?
ET: Nu. Nu se poate reporta nimic, ce nu va fi accesat va fi pierdut. Obligaţia noastră este ca până la finele lui 2015 să cheltuim aceşti bani. Atunci expiră termenul până la care se pot face plăţi, până la limita întregii sume alocate României pentru 2007-2013. Dar avem obligația să trimitem anul acesta, nu mai târziu de 31 decembrie, cereri de rambursare în valoare de 6,5 miliarde de euro. Dacă nu atingem această sumă, diferența va fi pierdută automat.

Capital: Legat de POS DRU, de corecția de 25% stabilită de Comisia Europeană, aţi declarat, în decembrie, că urmează să faceţi o verificare și că banii vor fi recuperați de la autorii proiectelor care au greșit sau au fraudat. În ce stadiu se află această verificare ?
ET: Corecţia se aplică în relaţia dintre statul membru şi CE. Dacă această corecţie este cauzată de o slăbiciune a sistemului şi nu o pot imputa unui beneficiar final, este suportată de statul român, care este obligat să schimbe sistemul pentru ca în viitor să nu se mai producă astfel de evenimente. Diferenţa de 25% este suportată de la buget, iar beneficiarii primesc toţi banii pe facturile eligibile depuse. În schimb, dacă ulterior, în urma unor verificări, descoperim că un beneficiar nu a respectat regulile, din diverse motive, acolo se poate aplica o corecţie financiară de până la 100%. Pe sistem s-au făcut aceste verificări necesare, dar e posibil ca printre proiectele în derulare să fie unele cu probleme. Cei care nu au respectat legea trebuie să plătească, chiar şi cei din administrația publică.

Capital: Pe POS DRU există multe proiecte în regulă, depuse de ani de zile, pentru care oamenii încă nu și-au primit banii…
ET: Toţi vor fi plătiţi. Una dintre priorităţi este ca până la finele lunii mai să fie verificate documentele de plată, să fie evaluate toate proiectele depuse de ani de zile. La sfâşitul lunii mai trebuie să scăpăm de aceste „arierate“ ale statului faţă de beneficiarii de fonduri europene, ca să putem să întoarcem foaia şi să ne ocupăm fără întârzieri de tot ceea ce înseamnă implementare.

Capital: Legat de fondurile pentru noul ciclu bugetar, 2014-2020, președintele Traian Băsescu a declarat, zilele trecute, că am mai putea obține 8-9 mld. euro. Este posibil ?
ET: Nu. Ca să mai primim noi, trebuie să se ia de la cineva… Fondurile alocate României pentru următoarea perioadă de programare sunt de 39 de miliarde de euro, din care 21,8 de miliarde sunt fondurile structurale şi de coeziune, iar 7,1 miliarde sunt fondurile destinate agriculturii și dezvoltării rurale. Ce putem obține este o simplificare a modului în care sunt folosiți banii, să putem să relocăm fonduri pe proiecte prioritare etc. Important este să ne pregătim, să nu mai facem greșeli, să facem modificările legislative și de procedură necesare și să accesăm toate aceste fonduri. Eu cred că pentru noua perioadă, 2014-2020, vom fi mult mai bine pregătiți.

Capital: Care vor fi prioritățile în perioada 2014-2020 ?
ET: Ele coincid cu cele propuse de Comisia Europeană și vizează, în principal, îmbunătăţirea capitalului uman, prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi politici mai bune privind incluziunea socială şi educaţia, dezvoltarea unei infrastructuri moderne, promovarea competitivităţii economice şi a dezvoltării locale, optimizarea utilizării şi protejării resurselor şi activelor naturale, modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar.

Capital: Spuneaţi că vom fi mai pregătiți pentru viitorul ciclu financiar. Spuneţi-ne o măsură luată în acest scop ?
ET: În primul rând simplificarea, debirocratizarea sistemului. De exemplu, lucrăm la un proiect chiar cu fonduri europene, prin care vom constitui la nivelul consiliilor județene, municipale și orășenești grupe de experți pe trei paliere: achiziții publice, pregătirea proiectelor și managementul proiectelor. Aceștia vor fi instruiți periodic cu toate problemele legate de accesarea fondurilor europene și vor contribui la fluidizarea acestui proces, la urgentarea întregului lanț de proceduri, de la întocmirea proiectelor și obținerea tuturor avizelor, până la transmiterea cererilor de rambursare. Dar vor fi multe măsuri, mai ales de simplificare și de scurtare a termenelor pentru diverse proceduri și avize, cum sunt cele de mediu, de exemplu, dar și altele, care îngreunează mult acest proces.

Eugen Teodorovici – CV

Dec. 2012 – prezent ministrul fondurilor europene şi senator
Mai – dec. 2012 consilier de stat
Iun. 2009 – mai 2012 director – Curtea de Conturi
Ian. – iun. 2009 director general, MFP
2007-2009 secretar de stat, MEF
2005-2007 director general, MEF
2004-2005 director general, MEF
2000-2004 director, MIE
1999-2000 director, MAE

O nouă modificare a O.U.G. nr. 34/2006, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă

26 Martie 2013, sursa : Vass Lawyers

In M.Of. nr. 365 din data de 30 mai 2012 a fost publicata Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.

Atat Legea nr. 76/2012, cat si Codul de procedura civila au intrat in vigoare la data de 15 februarie 2013.

Ca urmare a modificarilor Legii nr. 31/1990 privind societatile prin Legea nr. 76/2012, termenul de “societati comerciale” a fost inlocuit cu sintagma “societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.

In plus, au fost eliminate trimiterile din O.U.G. nr. 34/2006 catre Vechiul Cod de procedura civila, dupa cum urmeaza :

cu privire la solutionarea plangerilor, prevederile sectiunii a 9-a („Solutionarea litigiilor in instanta”) din O.U.G. nr. 34/2006 se aplica in mod corespunzator, fara a mai exista trimiterea la dispozitiile art. 304¹ din Vechiul Cod de procedura civila;
in fata instantei de judecata, litigiile privind drepturile si obligatiile contractate in cadrul procedurilor de atribuire care intra in sfera de aplicare a dispozitiilor O.U.G. nr. 34/2006 se solutioneaza de urgenta si cu precadere, fiind indepartata trimiterea la dispozitiile art. 720²-720⁷ si art. 720⁹ din Vechiul Cod de procedura civila.

Sintagma „definitiva si irevocabila” cu referire la :

hotararile prin care instanta solutioneaza plangerile impotriva decizilor C.N.S.C.,

hotararile pronuntate de instantele de judecata in cadrul proceselor si cererilor privind acordarea despagubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate in cadrul procedurii de atribuire, precum si cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractelor de achizitie publica,

a fost inlocuita cu sintagma „definitiva”.

Nu in ultimul rand, calea de atac a recursului ce putea fi exercitata impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in prima instanta potrivit dispozitiilor sectiunii a 9-a („Solutionarea litigiilor in instanta”) din O.U.G. nr. 34/2006 a fost inlocuita cu calea de atac a apelului.

De ce Rusia a interzis carnea produsă în SUA

21 ianuarie 2013, sursa : financiarul.ro

În ultimii ani, am aflat informaţii despre ceea ce conţine “pasta roz”(carnea reconstituită) şi cum funcţionează înşelătoria lipiciului de carne. Am mai aflat că mâncărurile fast-food, cum ar fi hamburgerii de la McDonalds, conţin atât de multe chimicale şi atât de puţine ingrediente reale încât burgerul nu arată semne de descompunere nici măcar după ani de zile.

Faimosul sandwich cu costiţă de la McDonalds, McRib, a devenit subiect de analiză, relatează Mercola.com.

Sandwichul din carne de porc este descris a fi o costiţă de porc îmbibată în sos de grătar, cu ceapă şi murături acrişoare, servite pe o chiflă alungită.

Pare a fi perfect normal, dar, din ce este făcut cu adevărat?Într-un articol din noiembrie 2011, CBS Chicago a dezvăluit adevărata faţă a acestui sandwich popular :

“Peste 70 de ingrediente formează McRib şi da, unul din ingrediente este porcul. Însă, aşa cum declară reporterul Vince Gerasole, printre aceste ingrediente există unul care poate fi găsit şi în fabricarea papucilor. După o analiză mai atentă a produsului s-a descoperit azodicarbonamidă, o substanţă folosită pentru înălbirea făinii din pâine. Însă mai are şi alte utilităţi. Poate fi folosită pe salteaua de yoga, în papucii de sport, în aproape orice este de cauciuc.

Apoi este carnea de porc, care de fapt este un produs din carne amestecată. Cu alte cuvinte, sandwichul este făcut din toate măruntaiele şi resturile mai puţin costisitoare ale porcului.Lista ingredientelor sandwichului McRib îmi aminteşte de laboratorul de chimie.”

În orice caz, ce este “mâncarea”?

În urmă cu doi ani, organizaţia non-profit Comitetul Doctorilor pentru o Medicină Responsabilă au realizat o reclamă împotriva deceselor asociate cu obezitatea în care au atras atenţia asupra produselor McDonalds. Aşa cum indică clipul publicitar,obezitatea, dibaetul, colesterolul ridicat, hipertensiunea şi atacurile cardiace sunt boli simptomatice asociate cu o alimentaţie pe bază de fast-food, un indicator clar că acest tip de mâncare nu furnizează organismului o nutriţie corespunzătoare.

Aşadar, produsele McDonalds pot fi numite cu adevărat “mâncare” ?

Atunci când te gândeşti la faptul că un număr mare de ingrediente dintr-o mâncare fast-food nu există nicăieri în natură, ci mai degrabă sunt realizate într-un laborator, răspunsul este în mod clar “NU !”.

După cum s-a raportat anul trecut, aproximativ 70% din carnea de vită vândută în supermarketurile americane conţine “pastă roz” adaugată ca un element ieftin de umplere.

Amestecul colorat cu Pepto-Bismol este alcătuit din resturi de carne de vită şi ţesuturi conjuctive din vacă, care au fost tratate cu hidroxid de amoniu (în principal o soluţie din amoniac în apă). În mod legal, acest amestec poate reprezenta 15% din orice produs din carne de vacă, care scade aproximativ trei cenţi din costul pe kilogram al cărnii de vită. Garniturile folosite provin din părţi de vacă care sunt cel mai probabil contaminate cu bacteria periculoasă E.coli, motiv pentru care trebuie tratate cu amoniac pentru a ucide agenţii patogeni.

În principal, sănătatea umană este ameninţată de astfel de practici alimentare industriale şi nu de produsele lactate crude şi nepasteurizate sau alte alimente integrale neprocesate.

Rusia aruncă înapoi în SUA carnea otrăvitoare

În ceea ce privesc ştirile referitoare la “alimentele îndoielnice”,Rusia a interzis mărfurile din carne americană după ce a descoperit că acestea conţin ractopamină, un medicament beta care creşte sinteza de proteine, şi prin urmare masa musculară a animalului. Acest medicament reduce conţinutul de grăsime din carne.

Potrivit informaţiilor furnizate de Pravada, Rusia este cel de-al patrulea cel mai mare importator de carne din SUA, achiziţionând anual carne de vită şi de porc în valoare de 500 de milioane de dolari.

Utilizarea medicamentului este interzisă în 160 de ţări, inclusiv China şi Rusia, dar este permisă în 24 de state, inclusiv Canada şi SUA.

Potrivit New York Times, interdicţia a intrat în vigoare începând cu data de 7 decembrie 2012, iar agenţiile de reglementare a sănătăţii din Rusia au declarat că, deşi iniţial vor realiza propriile teste, ţările străine vor trebui în curând să certifice faptul că produsele lor din carne nu conţin ractopamină, dacă doresc să o exporte în Rusia.

Inspectorul şef al Rusiei, Gennady Onishchenko, susţine că există “întrebări serioase” referitoare la siguranţa medicamentului. Acesta a declarat pentru New York Times :

“De exemplu, utilizarea ractopaminei este însoţită de o reducere a masei corporale, suprimarea funcţiei reproductive, creşterea mastitelor în rândul vacilor de lapte, ceea ce duce către un declin semnificativ al calităţii şi siguranţei laptelui.”

Ractopamina afectează sistemul cardiovascular uman şi poate provoca toxiinfecţii alimentare.

De asemenea, medicamentul este responsabil pentru hiperactivitate, degradare musculară şi o rată mare a deceselor şi dizabilităţilor în rândul efectivelor de animale. În timp ce alte medicamente necesită o perioadă de curăţare de două săptămâni, pentru a asigura faptul că acei compuşi chimici sunt eliminaţi din carne înainte de tăiere(şi prin urmare se reduc resturile de reziduuri pentru consumul uman), nu există nicio perioadă de curăţare pentru ractopamină.

De fapt, crescătorii de animale folosesc în mod intenţionat medicamentul în ultimele zile înainte de tăiere pentru a creşte eficacitatea.

Potrivit veterinarului Michael W. Fox, aproximativ 20% din ractopamină rămâne în carnea pe care o cumpărăm de la supermarket.

În ciuda potenţialelor riscuri pentru sănătate, medicamentul este folosit în 45% dintre porcii din SUA, în 30% dintre vitele şi în cazul unui procentaj necunoscut de curcani.

Mexic şi Brazilia au anunţat că vor respecta cererea Rusiei privind carnea fără ractopamină.

Totuşi, SUA nu a arătat niciun semn că urmează a ajunge la o înţelegere. În schimb, SUA au acuzat Rusia de încălcarea regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), o acuzaţie pe care vicepremierul Rusiei Arkady Dvorkovich a respins-o ca fiind o parte a afacerii, din moment ce “toţi membrii OMC încalcă regulile”.

Cum să identifici mâncarea REALĂ

Iată o listă cu caracteristicile şi trăsăturile alimentelor reale faţă de “produsele alimentare” procesate.

Mâncare reală	Produse procesate asemănătoare alimentelor
Crescute şi vândute ca fiind “integrale”	Produse, fabricate într-o fabrică şi vândute în ambalaje frumos colorate
Calitate variabilă	Întotdeauna la fel (nu există nici o variaţie a calităţii sau a gustului)
Se strică repede	Rămân “proaspete” pentru perioade lungi de timp
Necesită preparat	Nu este nevoie de niciun fel de preparare, trebuie doar încălzite şi consumate
Culori vii şi texturi bogate	Conţin materiale de umplutură, aditivi şi conservanţi pentru a face atractiv un amestec insipid şi mat
Aromate în mod autentic	Aromate în mod artificial
Conexiuni puternice cu solul şi cultura	Nicio conexiune cu solul sau cultura

Ghid de achiziţionare a alimentelor reale şi care promovează sănătatea

Având în vedere modul în care funcţionează acum industria agriculturii, antibioticele, pesticidele, ingredientele modificate genetic, hormonii şi nenumărate medicamente au foarte mari şanse să fie incluse în alimentele pe care le consumi. Aşadar, dacă îţi cumperi mâncarea de la un supermarket obişnuit, îţi asumi riscul ca alimentele tale să fie pline de substanţe chimice şi medicamente.

Aşadar, fă un bine sănătăţii tale şi sprijină micii ţărani din zona ta. Vei obţine alimente nutritive de la o sursă în care poţi avea încredere şi vei sprijini munca cinstită a unei familii de agricultori reali.

Totul se rezumă la următorul aspect: dacă vrei să îţi îmbunătăţeşti sănătatea, trebuie să revii la elementele fundamentale ale unor alegeri alimentare sănătoase.Concentrează-ţi atenţia asupra alimentelor integrale, a celor cultivate sau crescute aşa cum e dat de la natură, fără a folosi aditivi chimici, medicamente, hormoni, pesticide, îngrăşăminte şi “amestecuri misterioase” din resturi de carne.

Chiar este simplu !

Indiferent de locul în care îţi faci cumpărăturile, iată care sunt caracteristicile pe care trebuie să le urmăreşti în ceea ce priveşteachiziţionarea unor alimente de înaltă calitate şi sănătoase :

1. Sunt crescute fără pesticide sau îngrăşământ chimic(alimentele organice corespund acestei descrieri, însă există şi unele alimente non-organice crescute în acest fel).

2. Nu sunt modificate genetic.

3. Nu conţin hormoni de creştere adăugaţi, antibiotice sau alte medicamente.

4. Nu conţin ingrediente artificiale, inclusiv conservanţi chimici.

5. Sunt proaspete (reţine faptul că dacă trebuie să alegi între produse organice veştejite sau produse convenţionale proaspete, ultimele ar putea fi opţiunea mai bună).

6. Nu provin de la o fabrică agricolă.

7. Sunt crescute respectând legile naturii (acest lucru înseamnă că animalele sunt hrănite cu alimente native, nu cu un amestec de cereale şi produse secundare de origine animală şi au acces la exterior).

8. Sunt crescute într-un mod sustenabil (folosind cantităţi minime de apă, protejând solul de epuizare şi transformarea deşeurilor animale în îngrăşăminte naturale în loc de poluanţi ecologici).

Dacă mâncarea îndeplineşte aceste criterii, cel mai probabil este o alegere inteligentă şi se va încadra în categoria “mâncării reale”.

Iar dacă eşti “prins în mrejele” fast-food-ului şi ale alimentelor procesate, trebuie să îţi aminteşti că adoptarea unei alimentaţii sănătoase este cea mai pozitivă schimbare pe care o poţi face în viaţa ta !

“De la lume adunate şi iarăşi la lume date” (Anton Pann)

“Libertatea este dreptul de a le spune, oamenilor, ceea ce nu vor să audă !” – George Orwell

Cauta un articol

Categorii

Calendar

Aboneaza-te!

Guvernul român este obligat, printr-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), să acorde despăgubiri de circa 350.000 de euro pentru un număr de 72 de victime ale Revoluţiei din decembrie 1989 de la Timişoara.

Gradul de absorbţie şi ultimele modificări aduse programelor operaţionale

Eugen Teodorovici: «Pentru perioada 2014-2020 vom fi mult mai bine pregătiți»

O nouă modificare a O.U.G. nr. 34/2006, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă

De ce Rusia a interzis carnea produsă în SUA

Question Pro

Facebook

Noutati

Procurement Paper

Statistici:

Question Pro