Article 72 of the Directive 2014/24/EU on public procurement (the “Directive”) lists modifications that may be introduced during the term of an awarded contract

27 September 2017, By : Tamás Tercsák, Agnieszka Starzyńska, Source : C/M/S Law-Now, http://www.cms-lawnow.com/

 

Directive 2014/24/EU on public procurement (the “Directive”) clarifies cases where public contracts can be modified without the need for a new procurement procedure. The regulation is an example of the influence that the Court of Justice of the European Union (the “CJUE”) case law has on the EU legal system. The Directive aims to make the process of awarding public contracts more efficient and flexible. In general, modifications to the awarded contracts are possible, however within the strict boundaries specified in the Directive.

Article 72 of the Directive lists modifications that may be introduced during the term of an awarded contract: (i) modifications, irrespective of their monetary value, that have been clearly provided in the initial procurement documentation, (ii) additional works, services and supplies, (iii) modifications due to unforeseen circumstances, (iv) replacement of a contractor, (v) low value modifications and (vi) other non-substantial modifications.

At the same time the Directive explains which modifications shall be understood as “substantial” modifications – those that: (i) introduce conditions which, had they been part of the initial procurement procedure, would have allowed for the admission of other candidates, (ii) change the economic balance, (iii) extend the scope of the contract or (iv) involve a new contractor replacing the one which was awarded the contract (in other cases than those allowed by article 72 of the Directive).

Please find below more information about the implementation of article 72 of the Directive in Bulgaria, the Czech Republic, Hungary, Poland and Romania:

Bulgaria

Bulgaria has fully implemented the Directive with a new Public Procurement Act (“PPA”), adopted and in force as of April 2016. Previously, the legislation has been very restrictive in terms of modifications of public procurement contracts. Now, following almost literally article 72 of the Directive, the new PPA gives more opportunities to the parties, and allows previously impossible changes of contracts. Currently, the PPA allows even significant modifications. However, in most cases the amendments are insignificant and they take place upon objective justification or unforeseen circumstances. The changes related to contract modification are seen positively in Bulgaria.

Czech Republic

The Directive has been implemented by the new Act on Awarding Public Contracts (Act No. 134/2016 Coll.), replacing the previous legislation. Section 222 contains a general prohibition of substantial modifications, while allowing certain limited situations where modifications will be deemed non-substantial or will be otherwise permissible without the need to re-tender the contract. These exceptions include modifications already anticipated in the tender conditions, overhead supplies or work whose value is below certain financial thresholds (up to 50% of the value of the original contract in certain cases), or substitution of contractors in cases of legal succession. Firms have praised the new law for clarifying the legal definition of modification, allowing substitution and expanding the thresholds for permissible adjustments.

Hungary

The Directive was fully implemented in Hungary by the new Public Procurement Act in 2015. Compared to previous rules, the present Act provides for a more flexible approach regarding contract modifications, however, in order to prevent extensive amendments, the modification possibilities are to be interpreted strictly. An unlawful modification should be considered null and void.

In order to ensure compliance with the Act, the Hungarian Public Procurement Authority monitors contract modifications and initiates ex officio review proceedings if it deems the modification unlawful.

Poland

The Directive has been fully implemented by amending the relevant provisions of Polish Public Procurement Law. The general prohibition on public contract modification in article 144 now lists situations that allow for such modifications. Under the previous regulations the only instance when a contract could be modified was when such possibility was provided for by a clause in the procurement documentation or when the change was not substantial. The amendment greatly expanded the permissibility conditions. Any contractual provision amended in breach of article 144 is invalid and must be replaced by the contractual provision in its original wording.

Romania

Romania fully transposed the Directive by adopting a new piece of legislation (i.e. Law no. 98/2016 regarding public procurement) which repealed previous laws on public procurement. The new rules on modifications of public procurement contracts are a welcome addition to the legal framework, since the previous rules afforded very limited circumstances as to when the contracting authority and the contractor could amend the contract.

Previously, such circumstances were expressly regulated only in secondary legislation and were in principle limited to changes to prices (e.g. modification of the price due to legislative changes, inflation or unforeseen circumstances), while other cases (which did not fall in the ambit of the legal provisions) were decided by reference to the jurisprudence of the CJUE, the guidelines of the national regulatory authority and jurisprudence of national courts.

The extensive rules currently in effect regulate the conditions for changes to contract during their term and the sanctions applicable in the event of a breach, namely cancellation of the contract amendment, irrespective whether they are in the form of a contractual clause or addendum, all within the framework prescribed by the Directive.

If you would like more information, please contact us.

This gallery contains 1 photo.

A fost prelungit termenul de înscriere a proiectelor pentru Gala Administraţie.ro!

Portalul național de administrație www.administratie.ro – Liderul informației în Administrație și Oameni și Companii – Editor general al portalului, au plăcerea să vă invite la Gala Administrație.ro. Cea de-a XIII-a ediție va avea loc pe 12 octombrie 2017, în București, la Ramada Bucharest Parc.

Lansat de Oameni și Companii împreună cu portalul www.administratie.ro încă din anul 2005, Programul Management Modern în Administrație este primul program național de promovare a proiectelor și inițiativelor lăudabile din domeniul administrației publice, de educare și informare a noului tip de manager în administrația publică din România.

În cadrul Programului Național de Management Modern în Administrație interacționăm anual cu peste 6.800 de persoane de decizie din diferite domenii din administrație, conturând o platformă eficientă de comunicare pentru membrii administrației centrale și locale.

Gala Administrație.ro, eveniment ajuns la cea de-a XIII-a ediție, evidențiază cele mai bune rezultate din administrația publică locală din România, ilustrând eforturile care se fac pentru dezvoltarea acestui sistem, inițiativele pozitive ale specialiștilor, precum și proiectele importante pe care reprezentanții administrației locale și centrale le-au susținut.

Decernarea premiilor pentru cele mai bune rezultate în domeniul administrației publice va fi precedată de un seminar dedicat managementului modern în administrație, un domeniu deosebit de important pentru o administrație publică de tip european.

PROGRAMUL EVENIMENTULUI:

Joi, 12 octombrie 2017,Ramada Bucharest Parc, Sala Terra Ballroom, București	14:30 – 15:30	Cazarea și înregistrarea participanților
	15:30 – 16:00	Welcome coffee
	16:00 – 19:00	Seminar cu tema: “Management Modern în Administrație”
	19:00 – 20:00	Pauză
	20:00 – 23:00	Gala Administratie.ro Festivitatea de premiere. Program artistic, invitați speciali.

Participanți:
la Gala Administrație.ro din acest an sunt așteptați să participe peste 100 de lideri ai instituțiilor administrației publice românești: primari, viceprimari, prefecți, subprefecți, președinți și vicepreședinți de consilii județene, reprezentanți ai Guvernului României și instituțiilor guvernamentale, senatori, deputați, reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale administrației publice din România și reprezentanți ai companiilor private din domeniu.

Vezi aici lista confirmărilor până la această dată

Orice instituţie din administraţia publică locală şi centrală poate înscrie proiecte la Gala Administratie.ro.

PENTRU ACEASTA, VĂ INVITĂM SĂ TRIMITEŢI PÂNĂ PE DATA DE 5 OCTOMBRIE, PE ADRESA DE EMAIL PROIECTE@ADMINISTRATIE.RO, UN MATERIAL ÎN FORMAT WORD SAU PDF DE MAXIM 5000 DE CARACTERE (2 PAGINI), CU REZUMATUL CELUI MAI IMPORTANT PROIECT DERULAT SAU FINALIZAT ÎN ACEST AN DE INSTITUŢIA ÎN CARE LUCRAŢI. MATERIALUL POATE CUPRINDE LINKURI CĂTRE PAGINILE WEB UNDE ACEST PROIECT ESTE EXPUS PE LARG.

Fiecare proiect transmis va fi prezentat în cadrul Galei Administratie.ro, dacă un membru al instituției dumneavoastră va fi prezent la eveniment să reprezinte proiectul. Toate proiectele transmise vor fi publicate pe portalul www.administratie.ro și în newsletter-ul dedicat comunității.

În speranța că veți găsi această propunere de interes pentru agenda dumneavoastră, vă invităm să fiți alături de noi la această manifestare. Așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră.
Pentru detalii legate de participare, vă rugăm să contactați:
Coordonatorul Evenimentului – Oana Isache, la numărul de telefon / fax 0232 240628, mobil: 0728 116699 sau pe adresa de e-mail: oana.isache@oamenisicompanii.ro.

Click pe hartă pentru a o deschide in Google Maps

*  Prin confirmarea participării deveniţi membru al comunităţii www.administratie.ro și sunteți de acord ca datele dumneavoastră personale să fie prelucrate de Oameni și Companii conform legislației în vigoare și să poată fi utilizate și actualizate pentru a putea primi invitații la activitățile comunității și buletine digitale gratuite din partea comunității și din partea partenerilor acesteia.  Prin participarea la acest eveniment sunteți de acord că fotografiile și înregistrările video realizate în timpul evenimentului intră în proprietatea Oameni și Companii și pot fi utilizate în cadrul altor proiecte. (x) Dacă nu doriţi să primiţi acest newsletter trimiteţi un e-mail cu subiectul “Dezabonare newsletter Gala Administratie.ro” la adresa: oana.isache@oamenisicompanii.ro

posturi.gov.ro cuprinde posturile vacante de funcționar public din administrația centrală și locală.

Inițiativa reprezintă continuarea proiectului PublicJob.ro, coordonat de drd. Cristian Boțan — fost consilier în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României.

Continue reading →

17 Septembrie ’17

Specialistul Expert în Achiziții Publice – Profesionistul Florin Petre, ne-a dat acordul publicării următorului material, sub semnătura domniei sale.

Așteptăm comentariile dumneavoastră și / sau chiar propunerile dumneavoastră pentru un curs al acțiunii de urmat, la adresa de e-mail : office@sn-seap.ro.

Vă readucem aminte că unul dintre importantele deziderate ale Sindicatului Național al Specialiștilor Experți în Achiziții Publice este ca această profesie / meserie / activitate de Profesionist în Achiziții Publice să devină una liberală aidoma profesiilor liberale

Art. 7 (34) din Noul cod fiscal definește profesiile liberale ca fiind ”acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective”.

Prin urmare, legea prevede două condiții pentru calificarea unei profesii liberale:

–          să fie exercitată pe cont propriu (deci excluzând un raport de muncă)

–          să fie exercitată potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective 

legiferate în România, ca de pildă : profesiile medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii ; cât despre cel de-al doilea (deziderat)

–  acesta fost transpus (cu modificări, socotite de legiuitor că trebuiesc făcute, pentru a nu se lăsa impresia că nu a gândit problema) în litera legii și aproape în spiritul celor propuse de SN SEAP, și anume ca numărul minim al unui compartiment/birou/serviciu de specialitate achiziții publice din cadrul oricărei autorități (entități) contractante, să fie 3 iar profesiile de bază (superioare în ordine alfabetică) să fie : studii economice / financiare, inginerești și juridice, după cum se poate observa în textul mai jos citat din HG 395 / 2016 :

ART. 2

(1) În vederea realizării achiziţiilor publice, autoritatea contractantă înfiinţează în condiţiile legii un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor, format, de regulă, din minimum trei persoane, dintre care cel puţin două treimi având studii superioare, precum şi specializări în domeniul achiziţiilor.

(2) În măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor distinct, principalele atribuţii ale acestuia sunt duse la îndeplinire de una sau, după caz, mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante, însărcinate în acest sens prin act administrativ al conducătorului autorităţii
contractante.

(3) În aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, are următoarele atribuţii principale:

a) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării autorităţii contractante în SEAP sau recuperarea certificatului digital, dacă este cazul;

b) elaborează şi, după caz, actualizează, pe baza necesităţilor transmise de celelalte compartimente ale autorităţii contractante, strategia de contractare şi programul anual al achiziţiilor publice;

c) elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire şi a documentelor-suport, în cazul organizării unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs, pe baza necesităţilor transmise de compartimentele de specialitate;

d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevăzute de Lege;

e) aplică şi finalizează procedurile de atribuire;

f) realizează achiziţiile directe;

g) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice.

(4) Celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini activitatea compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei.

(5) În sensul alin. (4), sprijinirea activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor publice se realizează, fără a se limita la acestea, după cum urmează:

a) transmiterea referatelor de necesitate care cuprind necesităţile de produse, servicii şi lucrări, valoarea estimată a acestora, precum şi informaţiile de care dispun, potrivit competenţelor, necesare pentru elaborarea strategiei de contractare a respectivelor contracte/acorduri-cadru;

b) transmiterea, dacă este cazul, a specificaţiilor tehnice aşa cum sunt acestea prevăzute la art. 155 din Lege;

c) în funcţie de natura şi complexitatea necesităţilor identificate în referatele prevăzute la lit. a), transmiterea de informaţii cu privire la preţul unitar/total actualizat al respectivelor necesităţi, în urma unei cercetări a pieţei sau pe bază istorică;

d) informarea cu privire la fondurile alocate pentru fiecare destinaţie, precum şi poziţia bugetară a acestora;

e) informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor/acordurilor-cadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor propuse; f) transmiterea documentului constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale.

(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol, autoritatea contractantă are, totodată, dreptul de a achiziţiona servicii de consultanţă, denumite în continuare servicii auxiliare achiziţiei, în vederea sprijinirii activităţii compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor, precum şi pentru elaborarea documentelor/documentaţiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziţie publică şi/sau pentru implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achiziţiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea procesului, organizarea/aplicarea procedurii de atribuire şi până la executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare şi/sau soluţionarea contestaţiilor.

 

Pe principiul apartenenței tot românului la o religie acceptată de către legea națională și care în preponderența ei este ortodoxia, creștinismul de rit ortodox, cei patru apostoli au fost trei Luca și Matei a fost și transpunerea propunerii noastre în legislația națională ceva asemănător cu transpunerea Directivelor Europene din iunie anul de grație 2016 în aceiași românească tradiție mioritico-carpato-danubiene (fără semnul exclamării căruia i se mai spune și al mirării) de a fi mai catolici decât Papa (de la Roma nu de la mâncare sau de la cel care te lasă la mare).

Păi accept să se schimbe dar să nu se modifice nimic, mai spunea un mare cunoscător al firii și năravului românului de pretutindeni din toate timpurile istorice.

Explicația alegerii numărului 3 (da știm că este o cifră dar ca expresie sună mai ”cool” așa – dacă ne citește și Fratele mai Mare) în afara celei din spirit a fiului și a tatălui nostru al tuturora (nu nu ne referim de această dată la domnul Ion Iliescu deși știm că unii au tresărit la citirea numelui tătucului) consensual cu cele mai sus amintite are acum și aici doar conotații tehnico-tactice, de pregătire a documentațiilor necesare realizării unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publlică (și da poate fi vorba și de un acord-cadru), a tuturor proceselor prin care se vor obține produse, servicii sau lucrări conform necesităților autorității (entității) contractante trecând prin toate etapele ce trebuiesc parcurse de autoritatea contractantă (deja subînțelegem și citirea entității) și de către candidat/ofertant pentru ca acordul părților în contractul de achiziție să fie considerat valabil și anume :

• planificare
• aplicarea procedurii
• atribuirea contractului
• implementarea contractului.

Sigur că da : activitatea de cumpărare directă se poate face și de către un angajat cu studii medii (poate fi și un tânăr de minim 16 ani care intră în vâltoarea luptei pentru existență moderne de pe poziția de ucenic / internship-ul americănesc tradus neaoș) instruit pe principiul : este minge intră în cerc, este cub intră în pătrat, este piramidă intră în  triunghi și nu antrenat să ajungă foarte puternic ca tonus muscular al bicepșilor.

 

Documente : Materialul domnului Florin Petre – angajat încă al ANAP.

posturi.gov.ro cuprinde posturile vacante de funcționar public din administrația centrală și locală.

Inițiativa reprezintă continuarea proiectului PublicJob.ro, coordonat de drd. Cristian Boțan — fost consilier în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României.

posturi.gov.ro cuprinde posturile vacante de funcționar public din administrația centrală și locală.

Inițiativa reprezintă continuarea proiectului PublicJob.ro, coordonat de drd. Cristian Boțan — fost consilier în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României.

Continue reading →

 

REGULI NOI PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ACESTORA

September 7 2017, Source : Vass Lawyers, http://www.vasslawyers.eu/

In M. Of. nr. 406 din data de 30 mai 2017 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 343/2017 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.

Principalele aspecte reglementate de Regulament vizeaza cele doua etape de receptie, respectiv receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala, precum si posibilitatea de receptie partiala.

Totodata, Regulamentul aproba formatul standard al unor documente, precum:

• Procesul-verbal de receptie partiala;
• Procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor;
• Procesul-verbal de suspendare a procesului de receptie la terminarea lucrarilor;
• Procesul-verbal de receptie finala;
• Procesul-verbal de suspendare a procesului de receptie finala;
• Cartea tehnica a constructiei.

RECEPTIA PARTIALA

O noutate adusa de Regulament vizeaza posibilitatea de receptie partiala a lucrarilor. Receptia la terminarea lucrarilor si, respectiv, receptia finala pot fi realizate si pentru parti/obiecte/sectoare din/de constructie, daca acestea sunt distincte/independente din punct de vedere fizic si functional.

Astfel, investitorul are posibilitatea de a decide, motivat, preluarea de la executant a unei parti din constructie intr-un anumit stadiu fizic de executie, caz in care intre investitor si executant se incheie un proces-verbal de receptie partiala, care urmeaza a fi pus la dispozitia comisiei de receptie in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor.

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Comisia de receptie la terminarea lucrarilor este formata, in mod obligatoriu, din:

• un reprezentant desemnat de catre investitor, care este si presedintele comisiei;
• un reprezentant desemnat de catre autoritatea administratiei publice competente care a emis autorizatia de construire/desfiintare;
• 1-3 specialisti in domeniul lucrarilor de constructii supuse receptiei, in functie de categoria si clasa de importanta a constructiilor, desemnati de investitor, altii decat cei implicati in proiectarea/executia obiectivului de investitii.

In functie de particularitatile fiecarei constructii, comisia de receptie la terminarea lucrarilor se completeaza, in mod obligatoriu, cu:

• un reprezentant desemnat de catre Inspectoratul de Stat in Constructii – I.S.C.;
• un reprezentant desemnat de catre inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene/Bucuresti-Ilfov;
• un reprezentant desemnat de catre directiile judetene pentru cultura/Directia pentru Cultura a Municipiului Bucuresti;
• un reprezentant desemnat de catre ordonatorul principal de credite bugetare, care nu are sau nu se subroga calitatii de investitor.

De asemenea, fara a face parte din componenta comisiei de receptie, un diriginte de santier autorizatasigura secretariatul comisiei, intocmeste, in numele investitorului, documentele de receptie la terminarea lucrarilor si constituie cartea tehnica a constructiei.

La receptia la terminarea lucrarilor, in mod obligatoriu, participa si reprezentantii executantului si ai proiectantului, in calitate de invitati.

Comisia de receptie la terminarea lucrarilor examineaza, inter alia:

• atat lucrarile executate din perspectiva respectarii prevederilor din autorizatia de construire, din avizele/acordurile si conditiile de executie impuse de autoritatile competente, conformitatii cu prevederile contractului de lucrari/de executie, ale documentatiei de proiectare, ale documentatiei de executie si ale reglementarilor specifice, etc.; cat si
• documentatia aferenta constructiei (e.g. documentele care intra in componenta cartii tehnice a constructiei, certificatul de performanta energetica, eventuale procese-verbale de receptie partiala, referatele pe specialitati intocmite de proiectant si dirigintele de santier cu privire la modul in care a fost executata lucrarea).

Intrunirea comisiei de receptie, desfasurarea receptiei la terminarea lucrarilor, aspectele verificate si deciziile care pot fi adoptate de comisia de receptie sunt reglementate in extenso in cadrul Regulamentului.

RECEPTIA FINALA

Proprietarul stabileste data de incepere a receptiei finale, in maximum 10 zile de la expirarea perioadei de garantie.

Comisia de receptie finala este formata din:

• un reprezentant desemnat de catre proprietar sau asociatia de proprietari, care este si presedintele comisiei;
• un reprezentant desemnat de catre investitor, in cazul in care acesta nu indeplineste si calitatea de proprietar;
• 1-3 specialisti in domeniul lucrarilor de constructii supuse receptiei, in functie de categoria si clasa de importanta a constructiilor, desemnati de proprietar/asociatia de proprietari, altii decat cei implicati in proiectarea/executia obiectivului de investitii.

Totodata, reprezentantii executantului si ai proiectantului participa, in mod obligatoriu, la receptia finala, in calitate de invitati.

Comisia de receptie finala verifica in mod obligatoriu:

• procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor;
• referatul proprietarului/administratorului/utilizatorului privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiei, pe perioada de garantie, in conformitate cu obligatiile ce le revin potrivit legii;
• cartea tehnica a constructiei completata;
• remedierile efectuate ca urmare a viciilor ascunse constatate in perioada de garantie a lucrarilor de constructii, dupa caz.

Similar receptiei la terminarea lucrarilor, intrunirea comisiei de receptie finala, desfasurarea receptiei finale, verificarile efectuate si deciziile ce pot fi adoptate de comisia de receptie sunt reglementate in extenso in cadrul Regulamentului.

DISPOZITII TRANZITORII

Regulamentul a intrat in vigoare incepand cu data de 29 iulie 2017 si nu se aplica constructiilor pentru care receptia la terminarea lucrarilor, respectiv receptia finala, se afla in desfasurare la data intrarii in vigoare a acestuia.

In cazul in care receptia la terminarea lucrarilor a fost efectuata conform prevederilor vechiului regulament, iar comisia de receptie a recomandat admiterea receptiei cu obiectii, respectivele obiectii neremediate in termenele convenite sunt considerate neconformitati in sensul actualului Regulament. In acest caz, receptia finala se realizeaza potrivit prevederilor Regulamentului, iar neconformitatile neremediate determina suspendarea procesului de receptie finala.

 

Articolul original poate fi citit si aici

Documente :

HG nr. 343/2017 – modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii și instalaţii aferente acestora Categorie: Monitorul Oficial nr. 406 din 30 mai 2017

This gallery contains 3 photos.

Sursa : Institutul pentru Politici Publice Bucuresti, http://www.ipp.ro/

Sursa foto : A.N.A.P., http://anap.gov.ro/web/

La un an de la aprobarea pachetului legislativ privind achiziţiile publice, l-am invitat pe președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, Bogdan Pușcaș, să facă un bilanţ al implementării actelor normative şi să ne dezvăluie care sunt planurile ANAP pentru simplificarea procedurilor aplicabile şi pentru prevenirea corupţiei în achiziţiile publice.

Cum evaluaţi implementarea pachetului legislativ pe achiziţii publice, la un an de la aprobarea acestuia?

La o primă impresie, noul pachet legislativ este clar mult mai extins în ceea ce privește prevederile, fiind mult mai greu de implementat litera întregului pachet. Avem nevoie de mai multă cunoaştere şi de o creştere a capacităţii administrative, iar acest prim an a avut exact aceste două componente într-o luptă permanentă. Nevoia noastră, a celor care reglementăm, este de a pune la dispoziţie îndrumare şi explicaţii suplimentare. Necesitatea noastră este de a ne îmbunătăţi capacitatea administrativă. Şi în interiorul Agenţiei au fost elemente de noutate, ceea ce a dus la o situaţie pe care a trebuit să o gestionăm în paralel: pe de o parte să ne facem rolul de reglementator şi să emitem toate textele pe care trebuia să le emitem, pe de altă parte să avem un nivel de cunoaştere suficient de bun încât să orientăm corect autorităţile care ne-au contactat cu diverse întrebări. Din acest motiv s-a născut o sumă de elemente de legislaţie terţiară, pe care autoritățile contractante și operatorii economici au simţit nevoia să o acceseze. Și iată că la un an de la emiterea celor patru legi şi trei Hotărâri de Guvern, suntem în etapa în care este încă nevoie să explicăm la nivel de legislaţie terţiară foarte multe concepte.

Standardizare, migrare către mediul online şi transparentizare

Să înţelegem că informaţiile de care au nevoie cei care lucrează în domeniul achiziţiilor publice, precum şi nevoia de a creşte capacitatea ANAP, sunt două provocări pe care le aveţi în implementarea acestui pachet legislativ. Au mai fost şi alte probleme până acum?

În implementarea acestui pachet legislativ, noi (n.r. – ANAP) ne-am asumat o Strategie Naţională în domeniul achiziţiilor publice, care este un document extrem, extrem de extins. Nu de foarte puţine ori mi-am exprimat opinia cu privire la riscurile, efectele nocive ale extinderii acestei strategii. Din acest motiv, noi am ales să mergem pe trei piloni foarte importanţi şi anume: standardizare, migrare către mediul online şi transparentizare cu orice preţ. Este adevărat că primele două reprezintă premisele, iar cea de a treia este concluzia la care ar trebui să ajungem.

Care sunt principalele trei beneficii pe care le aduce acest pachet legislativ?

În primul rând a dat un reset sistemului. Practic, în acest moment, cu noul pachet legislativ, toţi actanţii o iau de la zero şi toţi sunt sub semnul egalităţii. Este adevărat că experienţa celor 10 ani de Ordonanţă 34/2006 nu se pierde, ne dorim ca bunele practici să fie replicate, dar în noul context toată lumea porneşte de la zero. În al doilea rând, migrarea către mediul online a tuturor procedurilor, aşa cum este ea asumată de România până în 2018, este un beneficiu real sub aspectul relaxării muncii specialiştilor în achiziţii publice.

Vom ajunge până în 2018 să apelăm la formate consacrate, la modele foarte bine înţelese, la aspecte care în mediul online şi-au demonstrat eficienţa precum ghiduri, forumuri. Cel de-al treilea beneficiu al acestui pachet este acela că  vom merge, prin ceea ce am agreat, către o profesionalizare mai accentuată. Vrem ca la un moment dat să reuşim să implementăm această profesie de achizitor – expert achiziții publice.

Un departament cu experţi din cele mai diverse domenii

Apropo de această profesie, credeţi că un bun expert în achiziţii publice este cel care are are studii juridice, care ştie reglementările cadrului legal, sau mai degrabă cel care înţelege mecanismele din piaţă?

Aici lucrurile trebuie privite puţin mai nuanţat. Eu sunt adeptul apropierii de piaţă, de cei care depun efort pentru a pregăti o ofertă și câştiga un contract. Trebuie să te pui şi în pielea celor care cheltuie resurse şi energie pentru a ajunge în postura de contractant. În acelaşi timp, e clar că ai ne-voie de cunoştinţe juridice solide pentru că nu poţi face lucrurile după bunul plac, fără să ţii cont de textul şi de spiritul legii. Noi avem o abordare diferită, în sensul în care acest profesionist în achiziţii publice, ca specializare, ar trebui să se sprijine pe un corp foarte serios de experţi. În cadrul Agenţiei vom crea un departament în care veţi regăsi experţi din cele mai diverse domenii, tocmai pentru a ne putea pronunţa, spre exemplu, pe validitatea unui caiet de sarcini.

Pachetul de legi din domeniul achiziţiilor publice va fi modificat

Legat de modulul adoptat de către România pentru transpunerea Directivei Europene 2014/24/CE în noul pachet pe achiziții publice, s-a făcut mai degrabă o transpunere a Directivei sau a fost şi un proces substanţial de colectare de păreri, de documente venite din piaţă, de la alte instituţii publice?

La nivelul anului 2014, noi am avut multe condiţionalităţi exterioare obligativităţii transpunerii Directivei 2014/24/CE. Eram cu Programul Operaţional Sectorial Transport suspendat, din acest motiv România a ales să traducă Directivele şi să le transpună în legislaţia naţională cu un adaos semnificativ de prevederi, sub pragurile stabilite de Directivă. În plus, a ales să transpună aceste trei Directive prin raportarea la ceea ce Comisia Europeană, prin serviciile

tehnice, a considerat ca fiind obligatoriu pentru România în procesul de reformă. Practic, am adăugat destul de mult la Directive sub pragurile valorice, cu un plus şi pentru partea organizatorică , pentru că făceau parte din pachetul de negociere al Acordului de Parteneriat. Din acest motiv, astăzi suntem în etapa în care vom propune o Ordonanţă de modificare a pachetului de legi din domeniul achiziţiilor publice, tocmai pentru o clarificare sporită a ceea ce am transpus, poate incorect, la momentul respectiv, pentru că este necesară simplificarea, sesizând, după un an de la adoptarea legilor, că multe din fluxurile gândite sunt departe de a fi simple şi trasabile şi, în al treilea rând, pentru o aducere a textului în limba română la coerența Directivei.

Cum vedeţi politica de prevenţie care se practică în domeniul achiziţiilor publice? Şi care ar fi rezultatele ANAP în această direcție, raportat la ultimii ani?

În primul rând, optica legată de aspectele preventive este o componentă importantă a noilor Directive şi face parte din Strategia Naţională în domeniul Achiziţiilor Publice, din acest motiv ANAP a întreprins mai multe măsuri, menite a veni în întâmpinarea nevoilor autorităţilor contractante. Sesizez, în implementarea acestui nou pachet legislativ, o capacitate administrativă redusă a autorităților contractate. Cu cât este mai mică o autoritate contractantă, cu atât capacitatea administrativă este mai scăzută, din acest motiv nevoia de prevenţie se traduce de multe ori în nevoia de informare consecventă, coerentă şi de la sursă. Am început să dezvoltăm mecanisme online la dispoziţia tuturor, aici vorbind de Ghidul Online pe Achiziţii Publice disponibil pe site-ul www.achizitiipublice@gov.ro, tocmai pentru că vrem să credem că, în 2017, oricine are acces la o sursă de internet şi poate consulta foarte uşor şi repede un material structurat şi util, punctual şi cu răspunsuri la obiect. În plus, şi optica noastră de control ex-ante se modifică foarte mult în direcţia transformării ei într-un instrument preventiv. Mecanismul de eşantionare, modalitatea de evaluare ex-ante a documentaţiilor pe criterii calitative, scăderea ponderii observatorilor desemnaţi sunt măsuri în Strategia Naţională în domeniul Achiziţiilor Publice menite să întărească acest aspect preventiv. Este clar, răspunderea este exclusiv a autorităţii contractante, dar ar avea parte de tot felul de instrumente, instituţii şi departamente care să sprijine autoritatea contractantă. Din acest motiv, noi am vrut să separăm foarte bine ceea ce se face ex-ante şi să transformăm această verificare, validare a documentaţiilor de atribuire, într-un mecanism proactiv, preventiv.

Ne-ar fi foarte util Pactul de Integritate, în special în zona operatorului economic

Cum percepeţi propunerea DG Regio de a implementa Pactul de Integritate în achizițiile publice, tocmai cu scopul de a creşte prevenţia în situaţii de tipul conflict de interese, fraudă? De ce credeţi că este o problemă să transpunem acest mecanism în România, având în vedere că mare parte dintre ţările membre UE funcţionează cu acest Pact de Integritate?

Pactul de Integritate în sine este un instrument de salutat, drept dovadă că şi Comisia Europeană investeşte resurse considerabile, prin diverse proiecte, pentru transformarea acestui deziderat într-un instrument de lucru comun. Ne-ar fi foarte util Pactul de Integritate, în special în zona operatorului economic, deoarece această zonă este foarte puţin reglementată. Este foarte bine să ceri transparenţă, corectitudine şi transabilitate autorităţilor contractante însă, în acelaşi timp, este foarte util să faci apel la un comportament etic în zona de ofertare. Degeaba spunem noi totul deschis, degeaba arătăm care sunt metodele de evaluare, dacă în partea cealaltă comportamentele de ofertare nu sunt integre, asistăm la o cartelizare, o captură a statului pe anumite domenii prin înţelegeri. Este clară utilitatea Pactului de Integritate şi vedem foarte bine inserţia ONG-urilor în activitatea aceasta de monitorizare.

Atunci de ce este atât de diferită abordarea legislativă a Pactului de Integritate față de alte state care au reglementat deja acest mecanism? De ce sunt atât de multe dificultăţi în a implementa Pactele de Integritate în România, referindu-mă îndeosebi la a le asuma printr-un act normativ?

Propunerile celor care au definit conceptul şi încearcă să îl rafineze în acest moment sunt extrem de generoase şi se lovesc, în primul rând, de multitudinea de sarcini deja existente la nivelul autorităţilor contractante. Din acest motiv, este foarte clar că, pe de-o parte, o explicare suplimentară a ce este şi ce vrea Pactul de Integritate ajută, cum la fel de mult ar ajuta o deschidere din partea autorităţilor contractante, în sensul înţelegerii că aceste mecanisme slujesc scopului mai general de transparentizare a achiziţiilor publice.

Care credeţi că sunt nevoile pe care la are ANAP, în acest moment, tocmai în scopul de a-şi creşte această capacitate de a preveni problemele cu care se confruntă în monitorizarea achiziţiilor publice?

În primul rând, în acest moment, este nevoie de clarificarea textului normativ. În al doilea rând, noi cei de la ANAP, am observat curentul prin care autorităţile contractante îşi fac cunoscută opinia vizavi de cele două mecanisme de control, ex-ante şi ex-post. Mai exact, modul în care autorităţile contractante îşi doresc să recalibreze controlul ex-ante şi de aceea există aici, în zona ex-ante, nişte nevoi destul de mari de personal şi de resursă fizică şi de creştere a nivelului de cunoaştere din partea membrilor echipei. Cum la fel de bine simt nevoia unei regularizări a discursului public al Agenției. Nu este normal ca în contact cu trei direcţii diferite ale Agenţiei să primeşti trei răspunsuri diferite. Comunicarea trebuie să aibă un singur vector şi un singur mesaj la ieşirea din instituţie.

În ce sens vă referiţi la clarificarea legislaţiei ANAP?

În sensul în care tot ceea ce a propus ANAP ca reglementator va uşura munca de monitorizare, de control şi de reglementare ulterioară. Astăzi, din cauza faptului că legislaţia de interpretare. În acel moment, ne dorim să ușurăm povara acelui expert în achiziţii publice care oricum trebuie să citească câteva mii de pagini.

Înțelegerea legislației este principala problemă în aplicarea ei

Care au fost cele mai mari probleme care au apărut în înţelegerea legislaţiei?

În primul rând, aplicarea ei. Aplicarea în sensul în care foarte multe autorităţi contractante au înţeles sau nu ceea ce înseamnă divizarea unui contract pentru a fi sub sau peste praguri. Foarte multe probleme au apărut în modul de înţelegere al autorităţilor contractante referitoare la ce au voie şi ce nu au voie să atribuie prin atribuiredirectă, prin încredinţările speciale sau care sunt vectorii unei proceduri competitive, când au voie să facă negociere fără publicare şi când nu. Din păcate, cei zece ani de Ordonanţă 34 vin şi cu metehene, nu numai cu bune practici, iar divizarea contractului este una din cele mai periculoase modalităţi de lucru.

Daţi-ne trei cifre care definesc achiziţiile publice.

Cele trei cifre importante sunt:

 80 de miliarde de lei pe care le gestionăm anual prin achiziţii publice;

 cei 100 de oameni în plus pe care legea şi Strategia Naţională în domeniul Achiziţiilor Publice ne permit să îi angajăm şi de care avem nevoie şi care se vor adaugă la cei 400 pe care îi are în prezent Agenţia;

 valoarea de 48 de milioane de lei pe care o reprezintă proiectul POCA (n.r. Programul Operațional Capacitate Administrativă) prin intermediul căruia ar trebui să ridicăm standardele şi să îmbunătăţim performanța Agenției.

 

Articolul original se poate vedea aici

9 August 2017, Sursa : https://www.e-licitatie.ro

 

Dragi colegi profesioniști, experți / amatori în achiziții (publice),

Incepand cu data de 07.08.2017 se afla la dispozitia dumneavoastra pentru testare noul Sistem Electronic de Achizitii Publice accesibil in sectiunea SICAP DEMO pe www.e-licitatie.ro .

Mentionam faptul ca pe langa modulele accesibile din data de 24.05.2017 au fost introduse functionalitati noi pentru procedurile de atribuire precum licitatia deschisa, licitatia restransa, procedura simplificata, cererea de oferta, concursul de solutii si concesionarea.

In acest sens poate fi testat intregul flux de derulare al procedurii de atribuire.
Mentionam faptul ca vom anunta utilizatorii e-licitatie despre noile functionalitati ale platformei de achizitii publice SICAP pe masura ce acestea vor fi disponibile spre testare publica.

Atentie: Procedurile de achizitie publica se vor desfasura in continuare, asa cum ati fost obisnuiti,  pe actualul S.E.A.P.(www.e-licitatie.ro)  iar certificatele digitale sau serviciile achizionate de catre operatorii economici pentru S.E.A.P. nu sufera modificari.

Asteptam cu interes parerile si sugestiile dvs la adresa de email : office@sn-seap.ro / testare.sicap@e-licitatie.ro.

This gallery contains 1 photo.

Public procurement contracts

01-06-2017 – UPDATE

Public authorities conclude contracts to ensure the supply of works and delivery of services. These contracts, concluded in exchange for remuneration with one or more operators, are called public contracts and represent an important part of the EU’s GDP. However, only a small percentage of public procurement contracts have been awarded to non-national undertakings. The application of the principles of the internal market to these contracts ensures better allocation of economic resources and more rational use of public funds. A new public procurement package was adopted in 2014 by Parliament and the Council with the aim of simplifying procedures and making them more flexible in order to encourage access to public procurement for SMEs, and to ensure that greater consideration is given to social and environmental criteria.

Public Procurement Contracts_EN

 

Contractele de achiziții publice

01-06-2017 – ACTUALIZARE

Autoritățile publice încheie contracte în vederea realizării de lucrări sau a furnizării de servicii. Aceste contracte, încheiate cu unul sau mai mulți operatori economici în schimbul plății unei sume, se numesc contracte de achiziții publice și reprezintă o parte importantă a PIB-ului Uniunii Europene. Cu toate acestea, doar un mic procentaj al contractelor de achiziții publice au fost atribuite unor întreprinderi din alte state. Aplicarea principiilor pieței interne în cazul acestor contracte asigură o mai bună distribuire a resurselor economice și o utilizare mai rațională a fondurilor publice. În 2014, Parlamentul și Consiliul au adoptat un nou pachet legislativ privind achizițiile publice cu scopul de a simplifica procedurile și a le face mai flexibile, pentru a încuraja accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice și a garanta că se acordă o mai mare atenție criteriilor sociale și de mediu.